157 matches
-
mai mobil,contingentul cel mai important, fiind reprezentată de tineri muncitori angajați în industrie, construcții,exploatări forestiere,întreprinderi agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare etc. În ultimele trei decenii ale perioadei economiei centralizat planificate (1960-1990) deplasările zilnice sau navetiste, au antrenat un important număr de persoane active,cu precădere din mediul rural. Această mobilitate pendulară zilnică izvora, pe de o parte, dintr-un excedent de forță de muncă din comunele cu o densitate mare de populație, iar pe de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mare de populație, iar pe de altă parte din dorința de a-și completa veniturile insuficiente rezultate din exploatarea agricolă. Printre marele orașe care au concentrat o navetă puternică se numără, în Moldova și orașul Iași. Acesta a polarizat fluxuri navetiste importante, în special, din comunele din apropiere, dar și din comune mai îndepărtate, precum Șipote, numărul mare de curse de autobuze din acea perioadă fiind favorizant în acest sens. Astfel, numărul participanților la navetă din satele comunei Șipote era de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
îndepărtate, precum Șipote, numărul mare de curse de autobuze din acea perioadă fiind favorizant în acest sens. Astfel, numărul participanților la navetă din satele comunei Șipote era de cca. 200 de persoane. În perioada actuală (1990-2000) intensitatea deplasărilor sezoniere și navetiste s-a redus considerabil, datorită crizei economice și în special, dezorganizării activităților miniere, de construcții și din numeroasele întreprinderi ale industriei de transformare. În prezent, satele din comuna Șipote sunt atrase într-un flux moderat al navetismului. Zilnic pleacă să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se prezintă astfel: Numărul total de salariați → 54 din care: - industrie → 9 - comerț → 3 - transport, comunicații → 2 - administrație publică locală → 7 - învățământ → 28 - sănătate → 3 - alte ramuri → 2 Dintre aceștia numai 19 au domiciliul în localitate, restul de 31 fiind navetiști. Din punct de vedere etnic pe teritoriul comunei întâlnim români și țigani. La 7 ianuarie 1992 existau 2750 locuitori din care 159 de țigani (5,8 %), iar la 27 martie 2002 erau 2554 de locuitori, din care 200 de țigani
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pașaport! Autoritățile franceze nu glumesc. Am viză pentru treizeci de zile. Cum voi putea dovedi că mi-am respectat viza? Pe unde am trecut? Nu era post de grăniceri? Ba era, dar e ora unu noaptea. Dormeau. El, Jackie e navetist. Locuiește în Savoia și lucrează la Geneva, într-un magazin. Trece mereu granița. Dar cum o să-i trezească din somn? Ce rost avea? Năucită, mă las, resemnată, în voia soartei și accept logica desăvîrșită a afirmației că nu este frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a luat foc; incendiul s-a oprit de la sine în dreptul unei cărți anume. În locuința unui coleg (poet bucureștean) s-a întâmplat același lucru. Aproape de București, o casă parohială (în care, la fel, nu se afla nimeni, pentru că preotul era navetist, locuia în Capitală) a fost incendiată; flăcările au făcut scrum cărțile de religie, dar s-au oprit pe poemul "Antares". Pentru că ați forțat nota (cu asemenea întrebare), ar trebui să aduc dovezi și mai și, însă nu țin să apar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În ultima scrisoare, primită deunăzi, mă roagă, ca la rându-mi, să Vă rog să-i puneți la dispoziție - sub formă de Împrumut, unele documente, de care are nevoie, ceea ce și fac acum (...). D-nii Moscaliuc ce mai fac? Dv. mereu navetist? La Pitești am găsit altă atmosferă. Un fapt, În definitiv minor, a fost sărbătorit cu mare fast (Reluarea activității soc. elevilor „Junimea”) iar prof. Marin Bădescu Îmi scrie, că de pe acum se fac pregătiri, ca În 1972 să se sărbătorească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
spun de ce. A debutat cu versuri în revista Famila, 1969, și Flacără, 1975, și a mai publicat doar câteva puține poeme în Steaua, Orizont, Luceafărul, cât și în culegerile județene. Terminase Filologia la Oradea și Filosofia la Cluj, era profesoară navetistă într-un mic cătun numit Dobricul Lăpușului, mergea zilnic 7 km pe jos, dus și întors prin noroaie, în cizme de cauciuc, din Târgu Lăpuș, unde stătea în gazdă, apoi s-a mutat și a locuit singură într-o cămară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
circa douăzeci de ani. De pe vremea când era adolescent și citea numai cărți de aventuri și de dragoste. Șeful de birou laudă pe o pagină întreagă virtuțile autorului, iar pe a doua vine cu câteva observații. La pagina 23, eroul navetist ațipește cu capul sprijinit de umărul fetei navetiste și visează, cu nasul în buclele ei, parfumuri. Or, mușamaua canapelei, chiar și când e nouă și nu și-au răsucit bricegele în ea colegii navetiști, pute de trăsnește a țuică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
adolescent și citea numai cărți de aventuri și de dragoste. Șeful de birou laudă pe o pagină întreagă virtuțile autorului, iar pe a doua vine cu câteva observații. La pagina 23, eroul navetist ațipește cu capul sprijinit de umărul fetei navetiste și visează, cu nasul în buclele ei, parfumuri. Or, mușamaua canapelei, chiar și când e nouă și nu și-au răsucit bricegele în ea colegii navetiști, pute de trăsnește a țuică și a sudoare, a tutun prost, a ce vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
câteva observații. La pagina 23, eroul navetist ațipește cu capul sprijinit de umărul fetei navetiste și visează, cu nasul în buclele ei, parfumuri. Or, mușamaua canapelei, chiar și când e nouă și nu și-au răsucit bricegele în ea colegii navetiști, pute de trăsnește a țuică și a sudoare, a tutun prost, a ce vrei și ce nu vrei. Apoi, personalul nr. 5008 de 7,23 nu merge și n-a mers niciodată în direcția Călărași. Acela e personalul care merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nopți de când născuse îl găsea acum pe canapeaua de clasa întâi din tren. Era mulțumită în sine de hotărârea luată, de a fugi din spital, schițând un zâmbet și se bucură. Un grup de tineri ce păreau a fi studenți navetiști mergeau în aceeași direcție cu ea. Grupul de tineri făcea destulă gălăgie. Erau prinși într-un joc de cărți. Răsunau din când în când hohote de râs. Carlina ar fi vrut ca în acel moment tinerii să tacă, dar era
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
am reluat la MAE discuțiile privind asigurarea unui spațiu locativ și transferul soției, conform promisiunilor inițiale, explicându-mi-se că lucrurile se vor rezolva "în timp". S-au rezolvat după doi ani și ceva, perioadă în care am fost "soți navetiști", eu trăgând din când în când o fugă la Iași sau întâlnindu-mi doamna la București. Primeam o remunerație echivalentă salariului avut la catedră plus media primelor anuale, ceea ce însemna cam 1800 de lei pe lună. Nu era nici mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
n-o să pot face față! Și, într-adevăr, la început mi-a fost greu, atât din punct de vedere fizic, cât și, mai ales, sufletește. Intrasem într-o lume aspră, cu totul necunoscută mie, în care majoritatea o formau țăranii navetiști, hârșiți pe șantiere. Făceam figură aparte printre ei, încât, într-o zi, un șofer a cărui mașină trebuia s-o încărcăm cu nisip sau pietriș și care se uita la noi plictisit, cu mâinile în buzunare, și-a exprimat zgomotos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
căminului. Ajutată de contabilă, am reușit să avem ceva bani pentru cheltuieli necontabilizate. Astfel, puteam să cumpăram câte un pachet de cafea sau o cutie de ness care serveau protocolului din primărie. 83 Aveam o relație bună și cu profesorii navetiști. Eram frați de suferință pe drumul din și spre comună. Primărița era puțin invidioasă pe succesul pe care îl aveam și pe popularitatea de care mă bucuram. Adeseori mă certa, amenințându-mă cu „raportarea” la județ, motivând că ajung târziu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
munca, dar ei spuneau mereu: Nu-i nevoie de vreo răsplată, tovarășa primăriță! Avem nevoie de primar, de popă, de doctor, de specialiști în agricultură și de profesori. Vrem să fiți aici, alături de noi mereu, să nu faceți naveta. Primarul navetist e ca mâncarea fără sare. În prima seară, când urma să dorm în noua locuință, a bătut la ușă șeful de post, care ținea în brațe un pui de câine lup. A fătat cățeaua de la post și puiul acesta îl
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
soba dar și de la igiena precară a celor câțiva copii de vârste diferite. Ferestrele 165 nu se deschideau niciodată și nimeni nu se gândea să aerisească încăperea. Erau cincisprezece copii în tot satul, în clase diferite și la grădiniță. Învățătorul navetist din Fundoaia, din toamnă nu mai zâmbea. Soția, învățătoare suplinitoare, rămasă fără post, fugise la București cu noul profesor de educație fizică, fotbalist, luându-l cu ea pe copilul lor cel mai mic. Într-o dimineață, când s-a trezit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la ambasadă, mese rotunde, întâlniri cu presa, recitaluri. Venită la Berlin, doamna Irina Răchițeanu-Șirianu ne-a onorat cu un recital de poezie românească, Silvia Marcovici cu vioara ei fermecată, Ion Dacian cu măiastra sa voce... După puțin timp devenisem parcă "navetist": cu Dacia 1100 CD a ambasadei sau cu trenul mă puteam deplasa "ca vântul și ca gândul". Șoselele între marile orașe majoritatea construite "strategic" în perioada ăluia cu mustața mică erau excelente, nemții șofau civilizat, iar trenurile erau confortabile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
50-64; Ardeleanu, Însemnări, 214-219; Mircea Iorgulescu, „Durerile altora”, AST, 1969, 6; Cristea, Interpretări, 73-78; Damian, Intrarea, 103-106; Dimisianu, Prozatori, 93-95; Mircea Iorgulescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, RL, 1971, 9; Alex. Ștefănescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, LCF, 1971, 23; Laurențiu Ulici, „Navetiștii”, REVR, 1975, 2; Cristea, Domeniul, 238-243; Valentin F. Mihăescu, „Patima urșilor albi”, LCF, 1976, 22; Titel, Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente de viață, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 241-244
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
În ultima scrisoare, primită deunăzi, mă roagă, ca la rându-mi, să Vă rog să-i puneți la dispoziție - sub formă de Împrumut, unele documente, de care are nevoie, ceea ce și fac acum540 (...). D-nii Moscaliuc ce mai fac? Dv. mereu navetist? La Pitești am găsit altă atmosferă. Un fapt, În definitiv minor, a fost sărbătorit cu mare fast (Reluarea activității soc. elevilor „Junimea”) iar prof. Marin Bădescu Îmi scrie, că de pe acum se fac pregătiri, ca În 1972 să se sărbătorească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
condiție. Romanele de analiză psihologică ale lui D. au un fundal bine precizat, căci autorul se arată interesat cu deosebire de răsfrângerile existenței sociale în conștiințele individuale. În Al doilea pasaj (1975), întâmplări neobișnuite dereglează existența mecanică a unor muncitori navetiști, pentru a evidenția resorturile interioare ale personajelor, iar în Cora (1977), problemele vieții într-un mare combinat se inserează în experiența unei iubiri „naive” sortite eșecului. Problematica, personajele și tehnicile narative favorite se regăsesc și în Măștile (1979; Premiul Asociației
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
ei pentru vegetal și pentru tot ceea ce-i poate fi asimilabil, o plasează exact, prin atitudinea implicită și explicită față de limbajul și de forma artistică, în stricta contemporaneitate, dar și în plină melancolie fin de siècle, într-o ipostază de navetistă nostalgică și lucidă pe traseul dintre secessionul vienez și art nouveau-ul parizian. Iar toți artiștii la un loc fac din proiectul elvețiano-român nu numai un eveniment de o remarcabilă acuratețe și de o mare autenticitate, ci și un fenomen mult
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
anul 1980 s-a construit un nou local de școală, datorită măririi efectivelor de elevi și a generalizării învățământului de 10 ani, local care a fost dat în folosință în anul 1985. Școala a avut permanent cadre didactice localnice și navetiste cu o bună pregătire profesională și care, prin activitatea lor au făcut cinste școlii, lucru demonstrat și de un număr apreciabil de absolvenți care-și continuă studiile la licee de prestigiu. Condițiile în care se desfășoară învățământul din satul Totoești
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
de director este ocupată pe profesoara Claudia Karda care predă limba română. Printre cadrele didactice care au funcționat și mai funcționeaza și azi acolo se numără: Maria Ticusan,Marin Ioan,Guiman Magdalena, Rodica Dermisek, Filofteia Aslău și alte cadre didactice navetiste de la Chichis ori Sfântu Gheorghe. Satul mai are totodată un dispensar și o grădiniță precum și multe lacuri de agrement. Din păcate localitatea nu dispune în prezent de apă, canalizare sau asfalt, dar există proiecte pe rol. Cel mai important edificiu
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
de muncă necesară să se completeze cu o mare parte a bărbaților din Bobohalma, care au constituit elementul de bază în unele secții cheie ale Combinatului Chimic. Ca urmare, s-a impus asigurarea mijloacelor de transport în comun pentru muncitorii navetiști, ceea ce a atras amenajarea și pietruirea drumului principal pe o lungime de 3 km. Din 1969, în sat intra, de mai multe ori pe zi, autobuze de călători, care fac legătura permanentă nu numai cu orasul-centru, dar și cu alte
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]