1,262 matches
-
să ronțăie, m-a privit ca și cum ar fi vrut să-mi spună „Mulțămesc, vere!” Măi, d-a deștept armăsar aveai, Pâcule! - l-a luat din nou în primire moș Dumitru. Păi uite-te la mine. Am eu mutră de băiat neîmplinit la cap - ca să nu spun altfel? Eu vorbeam de armăsar,Pâcule, nu de tine - l-a contrat moș Dumitru. Dacă-i așa,atunci m-am liniștit. Liniștit, neliniștit, povestește mai departe! Numai ce am ieșit din grajd și prin puful
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Doina Ruști Bineînțeles, nici acest mit nu este cu totul și cu totul al urbei actuale, însă ea l-a scos la iveală și l-a așezat într-o haină foarte la modă. Plecarea de-acasă constituie sindromul oricărei ființe neîmplinite și care se consideră persecutată de destin. Mulți români își părăsesc satul, țara și chiar continentul. Pe tema aceasta există o poveste despre un scriitor moldovean care s-a exilat într-o țară îndepărtată, sperând să i se recunoască talentul
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
fotografiez dintr-o ocheadă, asta ți se potrivește nenicule, și gata, își înfige Tușica foarfecele în fîșia de material, fîșfîșfîșfîș, foarte bine, restul n-au decît să creadă că am luat-o razna, mai bine așa decît să te simți neîmplinită, i se pare. Lungimea întreagă a obiectului, lungimea spatelui, grosimea gîtului, a pieptului, a bustului, a taliei, uite-așa trebuie priviți cu toții, ca niște animale, dacă vrei să nu suferi mai tîrziu din cauza lor, mă înțelegeți? Tacatacataca, își privește Delfina
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de inimă. Toată afacerea s-a Încheiat În cinci minute, iar Lauren nu se alesese din ea nici măcar cu o stridie crudă, darămite cu o Cuplare. Sper că lui Sanford i-au plăcut butonii, după toată povestea asta de dragoste neîmplinită, mormăi Thack, cu gura plină de ace de gămălie, În timp ce prindea cu mare grijă o bucată de tafta lila de un manechin de croitorie. —Și Încă o chestie groaznică. Trec prin toate astea, mă dau peste cap să rezolv treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mult diferite când își îndemna subalternii din SS să aibă în vedere măreția «înfăptuirilor istorice» în aplicarea «soluției finale».” Putem afirma pe scurt, fără teama de a greși că „de fapt, stalinismul a fost o modalitate de recompensare a viselor neîmplinite de răzbunare împotriva unui liberalism considerat corupt și în descompunere. Totodată a fost o formă de exploatare lipsită de scrupule a celor mai abjecte instincte ale individului, rătăcit în urzeala societății atomizate (fărâmițate);” Totalitarismul este în mod inerent axiofobic, alergic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fost mai iubită, caută motivele „gestului” tău, c-așa zic, „gestul”, de parcă ai fi făcut cu mâna la ia-mă nene s-ajungi la Ruginoasa sau i-ai arătat arbitrului la fotbal ce și cum, filozofia, impulsul... devii tragic, promisiune neîmplinită. Te compătimesc, se-apucă să-ți strângă articolașele în volum, mai dau numele tău și vreunui festival de nu știu ce sau vreunei tabere de creație. Dar dacă ai crăpat pentru c-ai fost sugativă, i-ai cam blocat. „Singur și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
plecat. În fond, misiunea dată de Mihail fusese îndeplinită, se lămurise cam despre ce era vorba. Firul principal începea cu gazda, cu Basarab Cantacuzino, care organizase toată serata ca pe un fel de provocare. Îi adusese pe toți ambițioșii, pe neîmpliniții de pe la armele tehnice, să se întîlnească cu asul așilor, spre a le zgîndări mîndria, pentru a le vîrî pe nas și pe ochi un singur lucru vedeți, proștilor, că se poate, că există pe lumea asta unii care sînt exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și cu desfătarea Îndrăgostitului. Toate câte se petrecuseră În sufletul său și În trupul său, nici el nu mai știa când, acum Îi apăreau ca‑n vis, poate chiar fusese doar un vis, coșmarul vieții și coșmarul morții, coșmarul iubirii neîmplinite, coșmarul timpului și al veșniciei. În preajma sa, la stânga și la dreapta, Îi presimțea pe cei doi prieteni ai săi, pe păstorul Ioan și pe Malhus, căzuți Într‑un somn letargic, Îi simțea, deși erau duși cu dușii, neclintiți și făr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de jos și-o izbi de perete. Crezi că poți intra în viața mea, furându-mi rațiunea și inima iar mai apoi să mă arunci, ca pe un gunoi, după bunul tău plac? Să mă lași cu vise și jurăminte neîmplinite, la cheremul unei vieți goale și deșarte? Glumești, nu-i așa? Vrei să mă forțezi să fac ce vrei tu. Nu-i nevoie de asta. De când ai plecat, mă învinovățesc întruna. Știu că ai dreptate. Am să merg la doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
urât. Se izbea zilnic de învinuirile neamurilor, de tăcerea dureroasă a Luanei care se înstrăinase, devenise o femeie distantă și inabordabilă. Tânjea după discuțiile interminabile din timpul liceului, după urletele jocului neobosit din copilărie. O durea sufletul s-o vadă neîmplinită, cufundată în singurătate și suferință iar necunoașterea motivului care o făcuse să divorțeze o dezarma complet. Fata, închisă în camera ei, dormea ziua întreagă iar noaptea țintuia tavanul cu o privire goală și rătăcită. Încerca, cu disperare, să-l uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Radu îl amenință, cu vehemență, că la o viitoare întâlnire îl va zdrobi. Laur se opri. Preț de câteva zile el stătu cuminte, aruncând-o pe Luana în cea mai neagră disperare. Dacă renunța? Jocul ei, transformat în răzbunare, rămânea neîmplinit. Cei doi își vor vedea de viața lor împreună și ea nu putea concepe asta. Îl urmări pe Radu cu ochi înveninați, zilnic, la orice întâlnire cu el. Voia să vadă, să știe dacă e fericit sau, dimpotrivă, aventura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
observă cu stupoare că din oglindă Îi zâmbea un alt chip. Foarte cunoscut dar, tocmai de aceea, tulburător. Se frecă la ochi, Își masă ceafa, făcu și trei rotiri prudente ale trunchiului, un simulacru de gimnastică matinală după un somn neîmplinit, dar degeaba. Durerea din ceafă era tot ascuțită, iar chipul era tot acolo, pe umerii săi. Se privi din nou: purta Într-adevăr capul cârlionțat al domnișoarei Filcz. Mai exact, capul de dimineață, fără pelicula subțire de fard care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fluturase puțin mai devreme pe sub nas era jumătate din drepturile de autor. Dacă apa ar fi țâșnit cu mai multă putere prin gura peștelui, ar mai fi primit o sută. Tot din partea primăriei. Așa Însă, slabe speranțe. La șaisprezece ani neîmpliniți, Grațian era autorul unui monument și fusese pe punctul de a câștiga două sute de lei. Net. Îl privea cu admirație. Avea cu patru ani mai puțin decât acest nou Michelangelo care, iată, Îi făcuse cinste cu un suc de portocale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Întâlnirea lor. Era Într-o stare neplăcută de confuzie, Între o moarte ce ar fi trebuit să survină și o viață de care se Îndepărta poate pentru totdeauna și pe care o regreta deja ca pe un trecut apropiat și neîmplinit. 4. Mai luase el câte o sticlă În cap: de bere, mai ales, dar și de șliboviță, chiar și de coniac, de vreo două ori, dar niciodată una de whisky. Niciunul dintre pretenașii lui nu-și putea permite luxul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Cu notele în mînă, încruntat, mergînd de colo-colo. Un bărbat masiv, cu gît puternic, gros; cămașa albă, de in răcoros, fără guler, părea că se aprinde de atîta trudă. Ardea pe el. Eram o copilă prea slabă, cu umeri osoși, neîmpliniți. Timidă, nesigură, fără stil. Sprîncenele mi le pensam așa fel ca să fie mult depărtate de rădăcina nasului. Mălăiață, eram o mălăiață. Mă urcam în nuc și-l pîndeam, mestecînd clei de cireș. Cel de vișin era mai bun. Sînt copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sub forma obsesiei, psihozei și a depresiei; atunci survine și instalarea bolii. Ea se alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus încrâncenat, neeliberat de forțe și energii searbede ce zac în noi, sub forma iubirii interzise, refulate, neîmplinite. Deci atunci când nu poate fi eliberată, obiectivată, iubirea se metamorfozează în boală, afectul paralizat eșuează în fiziologic. Interesant cum Thomas Mann dedică capitole interminabile exercițiilor filozofice ce fac obiectul discuțiilor dintre Settembrini și Naphta, epuizează, numai în câteva rânduri de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
îl va putea ajuta pe Castorp să-și depășească boala? Și gândul ei posedat merge mai departe, socotind că nu numai iubirea refulată, alungată, împinsă în pivnițele subconștientului conține în ea premisele bolii, aceeași finalitate se poate obține prin iubirea neîmplinită, imposibilă, tăinuită, nemanifestată sau neîmpărtășită. La fel cum un sentiment mic, prea mic, în neputința lui de a crește, poate distruge iubirea, o poate trivializa, ceea ce revine, în fond, tot la o formă de refulare, de negare a ei. Vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
oferă ambiguul, nesiguranța, inexplicabilul intuit dar neexprimat. Eram așadar real și palpabil, semn că nimic nu scapă celui ce vrea să vadă. Asigurat că ireală era lumea în care intrasem atras de vocea lui Gustav, iar eu o dureroasă încă neîmplinită materialitate, m-am retras, lăsând acolo o clipă ce se va derula mereu la aceeași oră, pe aceeași stradă din Brăila, ceea ce însemna că regula de spațiu, timp și acțiune a marelui teoretician al teatrului avea valoare universală. Triada era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fotografiez dintr-o ocheadă, asta ți se potrivește nenicule, și gata, își înfige Tușica foarfecele în fîșia de material, fîșfîșfîșfîș, foarte bine, restul n-au decît să creadă că am luat-o razna, mai bine așa decît să te simți neîmplinită, i se pare. Lungimea întreagă a obiectului, lungimea spatelui, grosimea gîtului, a pieptului, a bustului, a taliei, uite-așa trebuie priviți cu toții, ca niște animale, dacă vrei să nu suferi mai tîrziu din cauza lor, mă înțelegeți? Tacatacataca, își privește Delfina
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ca și-n alte dăți! Am să „instalez” roata și laița În chileri, văleu câtă treabă o să fie! Brava, Ghiță, te-om ajuta și noi că doar navem de prășit! Apoi, așa ca numai pentru ea, din sufletul frumos și neîmplinit al unei mame care vede cu durere nefericirea celui mai bun băiat al ei: Dragu’ mamei, n-ai avut nici tu noroc și nici copchilu’ ista! Lasă, știi tu că Dumnezeu are grijî de toți și de toate! Nu poate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
căciului 200. Ai luat salaru, cu 1000 di lei îi înnoim oleacă. Om singur. La 10 ani, viața curge după cum zboară buburuza. Buburuza s-a așezat sus, pe grindă. Buburuză-ruză/ zbori/ pe alte flori/ în zori. Ionuț avea 10 anii neîmpliniți când și-a atârnat șotronul de stâlpul casei. Badea Gheorghe, legat de aceeași grindă, imita jocul copilului. Ionuț a trecut dincolo, alergând după o insectă, tatăl său a trecut dincolo alergând după copil. Badea Gheorghe, imobilizat precum o rază de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ai luat lumea întreagă după tine Și ea-ți va lumina drumul în peregrinări. Și așa e bine, doar așa se poate, Să zbori, să râzi, să plângi și să admiri Trecând un înțelept pe lângă toate, Invulnerabil, neîntrerupt, pribeag și neîmplinit. Nu suntem nicăieri, nu luăm nimic cu noi. Nu luăm nici în noi nimică, de ce am lua, Când suntem ideali?/ Colț de umbră, Aud din depărtări ritmul melodiei mele, Însă nu găsesc ecoul, nu ating profundul.... Poate se învață pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
idealurile noastre sunt în conformitate cu cele biblice. Există doar Dumnezeu, Isus, Sf. Maria, Duhul Sfânt, Lucifer. Antihristul e falșii profeți care chipurile redescoperă credința în acest secol tehnologic. Împlinirea nu există, iar homosexualitatea este singurul principiu adevărat. Ea trebuie să rămână neîmplinită, energia vitală, viața rezultând din potențialul homosexualității, și nu din înfăptuirea sa. Există în lume doar binele și răul, ambele în stări pure (și deci dualismul ăsta chiar e matur). Spre exemplu, sunt oameni răi, mârșavi și rupți de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
vei vrea să fii, acel ceva va dăinui veșnic. Va înfrumuseța Veneția cu încă un vis frumos, cu încă un alt ideal. De privești atent, dincolo de oamenii fericiți, care celebrează gloria vieții, se află toate idealurile pierdute, toate acele speranțe neîmplinite și toate acele alegeri greșite. Primele urcă la cer, celelalte două rămân pe pământ. Împreună strălucesc, căci luna le luminează lacrimile. Și împreună se alină. Ele țin petrecerile ce sunt acum, ele susțin întregul oraș. Căci fără umbrele lor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pe seama ei, nu fac altceva, decât s-o ațâțe și s-o hrănească, dar ea existase cu certitudine dinainte în ei, natural. Ei bine, iată! Fix aici este locul în care sunt eu imperfectă (dar, sper și cred, perfectibilă) și neîmplinită, rănită și nemângâiată. Și, deși mi-am dat seama de propria mea imperfecțiune și i-am găsit (sau, cel puțin, i-am intuit) cauza, cu niciun chip nu pot găsi calea potrivită, care să ducă la a-i opri de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]