595 matches
-
pentru siguranță, nume noi, chiar și înfățișări diferite; acum se numește Caravella și ai făcut-o femeia tuturor. În final, o vei salva, poate. Nu: ai experiența unei căsnicii! Ai scăpat, nu a fost ușor. Alte cupluri sunt mai răbdătoare. Neînduplecate. Milioane de perechi își consumă energiile în războaie conjugale interminabile. Ura născută din iubire; spaima ca nu cumva celălalt să scape, să-i fie, cândva, aiurea, cu altcineva, mai bine. Din colțuri, copiii, născuți din atingerile temporare, pândesc, învață, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-te... mortifică-ți cruzimea dinaintea umilei noastre măreții, și vei redeveni fiul nostru... murmură cardinalul. Orice urmă a ipocritei sale sacralități se făcuse nevăzută. Acum apărea drept ceea ce era pe dinăuntru: un politician angajat Într-un duel cu un adversar neînduplecat. Pierduse prima ciocnire și Încerca să Își adune forțele pentru a ataca din nou. — Și apoi, ce te-a adus În aceste Încăperi, În afară de perfida dorință de a ofensa sacra noastră persoană? — De ce se interesează Biserica de uciderea meșterului mozaicar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mecanism minuscul, dansa komarinska. Chiar din Țările Române s-a înfățișat tânărul beizadea Costică Caraiosifoglu aflat la studii la Padova și care a dăruit cu lacrimi în ochi traducerea personală în italiană a versurilor mitropolitului Dosoftei. Dar prințesa a rămas neînduplecată. Episodul 163 VISUL SURORILOR ACESTOSA (IIÎ Și se făcea că în fața acestei situații cu totul neașteptate (unde se mai văzuse ca o fată de măritat să refuze atâția străluciți pretendenți?î, tatăl ei, marchizul de Camposanpierro, smulgând pe la orele 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pene și praf, stârnit în pod de alungarea porumbeilor aciuați acolo la căldurică, iar fata coborâtă temporar în spațioasa pivniță, avându-se în același timp în vedere să nu-i lipsească nimic din ceea ce ar fi putut să-i schimbe neînduplecata complacere în starea de feciorelnicie: vin roșu, fripturi în sânge, opulente smochine, miere de albine cu sâmburi de nuci, vin de coacăze și mult măcriș proaspăt. Timp de câteva zile nu se întâmplă nimic important: fata rezistă cu brio tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
smucește din loc. Și atunci observ că bucata aceea de tencuială, unde au pictat-o pe ea, e singura care se scorojește. Se presară în firicele mărunte pe jos, pe podeaua bisericii, în fața altarului M-am trezit cu palma goală. Neînduplecat de goală și cu așternutul plin de zoaie sărate. Practic nu s-a întâmplat decât altceva că, în timp ce visam, mi s-a topit printre degete un cristal. Care totuși răsfrângea într-o oarecare măsură lumina. Revoluția se pripește. E aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ea, ci numai ca să ardă reviste și negative. Răul de pe urmă a fost împiedicat de Alajos, care i-a trimis un tort de adio și scrisoarea aferentă. Tortul era, de la prima vedere, o capodoperă, dar Amália i l-a returnat neînduplecată, cu mesagerul. În schimb, a examinat scrisoarea toată noaptea. M-a întrebat chiar și pe mine dacă nu găsesc vreo urmă de batjocură în ea, dar am liniștit-o că nu, totul e cât se poate de serios. El, cofetarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
promis! Numai fiindcă mi-ai forțat mâna. Am și eu dreptul să pun o condiție. Cam târziu. Nu crezi? Asta trebuia să o faci înainte de a-ți da cuvântul, domnule inspector. Nț! făcu Cristi clătinând hotărât din cap. O privea neînduplecat, așteptând să o vadă că se declară de acord cu solicitarea lui. Era decis să nu cedeze. Bine, așa voi face! spuse Ileana. Nu, nu-mi place așa. Ce-ți veni? Am acceptat condiția ta, deși nu procedezi corect, schimbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ai șatrei la spălat nisipul din râu. Zadarnic se tânguise nevastă-sa, smulgându-și hainele și rugându-l să le dea învoire să-l caute pe puradelul dispărut prin pădure. Starostele, care era și fratele lui taică-su, se arătase neînduplecat. O trimisese pe femeie să mestece mai departe în ceaunul cu mâncare iar lui, văzând că încearcă să ia apărarea pirandei, îi aruncase o privire fulgerătoare care îl determinase să-și înghită vorbele. De acum, gaborii se ocupă de căutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și confiscată, iar Joly condamnat - „pentru provocarea urii și a disprețului față de guvernarea suveranului“ - la o amendă de două sute de franci (prețul acidului și manoperei) și la cincisprezece luni de Închisoare. Însemnat cu pecete de anarhist, alungat de prieteni, dar neînduplecat, va pricepe că nu prin cărți se va putea Îmbuna lumea, așa că Într-o dimineață de iulie a anului 1877 Își va zbura creierii cu un glonț. „Ar fi meritat o soartă mai bună“, va spune Norman Kohn. „A avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a apropiat de poarta Damascului Înaintând pe pietrele drumului care duce de la Ierihon la cetatea celor o sută de turnuri. Ierusalimul de aur lucea În soare, În strigătele de bucurie ale mulțimii Îngrămădite pe terase. Creștini asupriți, păgâni obraznici, evrei neînduplecați uniți Într-o aceeași curiozitate, cuprinși de aceeași emoție dinaintea minunăției care venea spre ei. Împăratul Înainta În picioare, În carul său triumfal, tras de patru boi Încununați cu lauri. La cele patru colțuri ale carului pășeau, odată cu el, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dar sub al zilei zbor, Te spulberai, putere corosivă! Când însă către cuibul său aprins Pribeagul oaspe prinse să coboare Pe urma lui de foc, triumfătoare O zgură plumburie ai întins... Ea mușcă din pășune și din tină Se-mplîntă-adînc și neînduplecat În câmpul pînă-atunci transfigurat De calda revărsare de lumină. O! valul tău trufaș și-mpotrivirea Celor din urmă insule-aurii... O, moartea strălucirilor târzii Și doliul ce-nvestmîntă iarăși firea! Căci nu e loc unde să nu fi pus Temeinic gheara ta
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Mucenici: " Erau nopți înfrigurate de nesomn, când îi vedeam aievea, înșirați ca în vechile icoane grecești, pe fund de aur roșu, și țepeni în caftanele lor de sarasir, pe acei trufași arhonți, purtîndu-și în mâini capetele tăiate, iar privirile lor neînduplecate întorcîndu-se cu scârbă de la mine, vîn-zătorul". Drept încheiere, să transcriu încă acel imn de solemnă speranță - răscumpărarea întreitului suflet al cetei crăiești - tremurând cu harfele Ierusalimului spre lăcrimate și milostive seri: " Se făcea că la o curte veche, în paraclisul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tălpi alungite de umbre calcă pe inima dimineții-n răcoare, nimic nu-i mai bine decât binele la capăt de drum. Văd depărtarea cu ochii-n pământ de se vrea ruptă-n bucăți ;și nici asta nu mă poate opri. Neînduplecat cu pașii întinși pe muchia unghiului în deschiderea lui mă odihnesc, cercul în care este înscris abia mă mai încape. În noaptea de cenușă eram steaua hieratică luminând oul universului. Nu mă poate influiența limba cuvintelor despicate unde norocul se
NOMAZII CERULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362860_a_364189]
-
seifurile care ascund secrete murdare « de interes național ». Să ucizi un viitor foarte mare poet al țării, înzestrat cu daruri celeste, adăpându-se cu lăcomie din sevele pure ale acestui pământ, brusc dumerit asupra jugului, minciunii și ororii, precis de neînduplecat, nu e un lucru simplu: urmele, oricât le-ai îngropa, ies mereu și mereu la suprafață și, ca în basmele ezoterice, sângele tânăr cere izbăvirea”. De asemenea ziaristul și apropiatul prieten până la moarte, Imre Portik, în memoriile sale postume, apărute
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
următoare. Își luă rămas bun de la părinți, îi îmbrățișă, apoi plecă. Mama și tatăl lui plângeau ca niște copii: cum adică, doi feciori crescuseră, și acum să rămână singuri la bătrânețe? Cine va avea grijă de ei? Dar Orestes rămase neînduplecat. Plecă. Cine știe când se va reîntoarce la cuibul părintesc! În ultimii doi ani, lucrarea de Evanghelizare desfășurată de Artemios, și de mentorul său, Theodoros, mergea cât se poate de bine. Se-nțelege, erau și piedici numeroase. Cel rău se
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎNDURARE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Îndurare Se-ndură cerul de mine, Sunt critic, prea sunt criticat, Drumu-i abrupt, strălumine Prin crengile-brațe străbat. Lăsați mohorâtele pagini. Neînduplecatele legi, Uitate-s atâtea imagini Din cărțile vechilor regi. Miasmele urii și fricii Mai stăruie-n suflete, dar Priviți ce senin este cerul Când treci peste norii-hotar. Sfielnic este gându-nainte De a ajunge cuvânt, Lăudat fie cel care minte
ÎNDURARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363082_a_364411]
-
toată situația fiindcă la eșalonul superior e mare îngrijorare! Semiaza! Iei conducerea și peste o zi de-a noastră doresc un raport de care să nu-mi fie rușine să-l înaintez Stăpânului! Executarea! Semiaza se ridică, înalt, strălucitor și neînduplecat! Peste o oră de-a lor soldații săi deja căsăpeau trupurile celor care nu se îndurau să lase castronul cu friptură de la gură. Acțiunea părea una cu mare folos. Doar că nu aducea combatanților nici o satisfacție. Era ca și cum ai omorî
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
casă și te odihnește puțin departe de iadul ăsta, în timp ce eu mă duc cu bicicleta s-o chem pe bunica de la vale! Fără să-i dau timp de gândire, am apucat-o cu hotărâre de mână și am tras-o neînduplecată afară la aer curat. Abia se mai târa biata de ea și tremura din toate încheieturile. Am silit-o să se așeze pe iarbă sub cireș și am constatat cu uimire că afară nu era nici urmă de muște. Nici măcar
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
vocație feminină a supunerii). Tensiunea provine din faptul că obiectul supunerii nu există, fie pe motiv de absență reală momentană, fie pentru că e o prezență imaterială, imaginară. O voce prietenoasă, deschisă, disponibilă la comunicare și un subiect opac, vid, himeric, neînduplecat, stagnat în năzuință, așa cum n-a fost, cum ar fi putut să fie, cum ar mai putea să fie. Iubita se află într-o existență suspendată (și tocmai de aceea nu-și pierde permanența), în perpetuu balans deasupra hotarului dintre
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
află de relația dintre Magda și Răul. La ce altceva ar putea să se gândească decât să își facă singur dreptate?De ce să nu repete gestul tatălui său - acela de a ucide? “Nenorocirile îi transfiguraseră inima într-o rece și neînduplecata stâncă. În noapte, Vlad aștepta că Râul să iasă de acolo, din casă de unde împreună cu Magda se bucurase de frumusețea cerului... Vlad plănuise să se răzbune cumva pentru a-și alină durerea că el nu poate și nu va putea
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
părinții deciseră nunta copiilor, nuntă ce se făcu cu cea mai mare grandoare princiară! Dar, înainte de a decide căsătoria, evreul Noam și severul guvernator asirian avură discuții îndelungi cu privire la deosebirile de credință ale popoarelor din care făceau parte. Noam explica neînduplecat de ce trebuie păzită legea lui Iahve, Cel care a zidit cerurile și pământul, și de ce nu trebuie adusă închinare unor zei păgâni, născociți de oameni. Până la urmă, guvernatorul fu convins de justețea celor spuse de Noam. Chiar și el începea
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
ecouri cerești Înflorind prin simfonii tainice Chipul fermecător al ...zilelor. Cu lumina anotimpurilor, Domnul Iisus, coboară În inimi curate, Îndreptându-ne pașii către, Livezile înflorite ale iubirii. Din grădina lui Cronos Coborând treptele trecutului, Am văzut ochii lacomi, Ai monstrului neînduplecat, Aruncând flăcări ucigașe, Peste darurile vieții. Făpturi nemângâiate, Boli necicatrizate, Încă, acoperă pământul... De irosesc cu nesocotință, De nu-i prețuiesc pulsul, Clipa mă lasă-n drum! Lacrimi ale gândului trec Prin adânc mister În țipătul albastru nemurit. Alerg, alerg
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
sentimente, etc. Deci și Cioran ar trebui să se supuna acestei reguli, însă referitor la înfrângere, putem spune că acesta, chiar prin neflexibilitatea sa, a avut cea mai dreaptă coloană vertebrală dintre toți. Rebel cu limba ascuțită, mândru și de-neînduplecat! Desigur experiențele triste pe care i le-a oferit viața, combinate cu felul lui de a reacționa la tot ce se întâmplă și îl înconjoară l-au făcut să devină sceptic, un lup singuratic și chiar să afirme că „de
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
nostru nu mai vrea să se împace cu noi? Mi se părea fiule, că stăm în fața unui tron înalt. În jurul tronului erau nenumărați oameni care-l rugau pe cel care stătea pe tron pentru un anumit lucru. El însă era neînduplecat. Apoi s-a apropiat de el o femeie îmbrăcată în porfira. A căzut în genunchi înaintea tronului și a spus: - Milostiveste-te cel puțin pentru mine! El a rămas tot atât de neînduplecat. Pentru asta plâng și mă tângui temandu-ma de
LIVADA DUHOVNICEASCA (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365129_a_366458]
-
pe tron pentru un anumit lucru. El însă era neînduplecat. Apoi s-a apropiat de el o femeie îmbrăcată în porfira. A căzut în genunchi înaintea tronului și a spus: - Milostiveste-te cel puțin pentru mine! El a rămas tot atât de neînduplecat. Pentru asta plâng și mă tângui temandu-ma de cele ce au să se întâmple. Când mi-a spus acestea era într-o joi. În ziua următoare, care era vineri, pe la ora trei după-amiază, a fost un cutrmur mare pe
LIVADA DUHOVNICEASCA (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365129_a_366458]