719 matches
-
carte ele se împletesc aproape în fiecare capitol. Autorul lucrării a dovedit atât o deplină cunoștință de cauză în calitate de monah și diacon cât și cunoștințe scripturistice și retorice temeinice, toate acestea plus vocația și harul dumnezeiesc l-au făcut pe neîntrecutul predicator al bisericii să fie numit Gură de Aur. Mulți vor spune că cele spuse în aceste rânduri nu enunță noutăți deosebite dar să nu uităm faptul că autorul acestor ziceri este nimeni altul decât Sfântul Ioan Gură de Aur
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
intrară în făgașul normalității. Se poate vorbi desigur de o profundă relație de prietenie dezvoltată pe parcursul celor câteva zile petrecute împreună de cele două familii, mai ales că, Veronel povestea lucruri de tot hazul despre fosfați, iar Timona era o neîntrecută maestră a demonstrațiilor referitoare la muratul verzei, la coptul vinetelor pentru zacuscă, sau a fiertului leșiei pentru săpun de casă, secrete pe care, generoasă, le destăinuia bunei sale prietene, Hilduța. Foarte receptivi, nemții asudau înfulecând și spuneau tot timpul ia
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
angajați ci la rădăcinile aparatului, Securitatea fiind o instituție criminală și represivă ce lupta împotriva propriei populații. Intrat într-un astfel de aparat, fundamental rău se producea fragmentarea conștiinței și personalității omului, el putea fi tată bun acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În 5
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
oameni minunați dar și din cel al cheltuielilor necesare pentru afișe, invitații și nu în ultimul rând al creației costumelor fiecărui membru în parte - a constituit un dar de suflet pentru toți locuitorii urbei în care răsună neștirbit ecoul „semințelor” neîntrecutului Blaga. Magii Cuvântului izvorât din suflet și-au dezlățuit spiritul într-un scenariu care egalează cu siguranță un spectacol profesionist, măiestrit în plus de vocile pline de căldură ale Corinei Corpodean și Ioanei Damian, în dubla lor calitate de poete
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_calea_stelei_colind_de_suflet_la_sebes_alba_.html [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]
-
Versailles a fost ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Ludovic la XVI-lea la cererea soției sale, frumoasa și seducătoarea regină Marie Antoinette. Arhitectul Ange-Jacques Gabriel a înălțat o bijuterie de palat într-un cadru natural de verdeață, neîntrecut prin farmecul, puritatea, echilibrul proporțiilor și sobrieta-tea decorului exterior. Atât la fațade cât și în interioare, locul figuri-lor mitologice este înlocuit cu flori, plante, scoici, trofee, figuri omenești, mai ales de copii. Ne plimbăm prin minunatele grădini cu gândul la
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în ficat, strivirea oaselor, ruperea dinților, scoaterea ochilor, mutilarea feței, pervertirea simbolurilor sfinte, blasfemii, profanarea memoriei părinților, fraților, prietenilor, dascălilor, statul într-un picior, statul încremenit într-o poziție, frângerea mâinilor, picioarelor, coastelor, ucideri, reeducarea prin bătăi inimaginabile, dirijate de neîntrecutul criminal-deținut Eugen Țurcanu-spaima torționarilor, aflat în solda celor de tipul Anei Pauker. Cei ancorați puternic în credință rezistau cel mai mult. Lor li se spunea: bandiți! bandiți! Unul dintre martirii supraviețuitori din acel Infern, care l-ar fi speriat și
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
prohodirea unei cariere eșuate definitiv, nu s-a văzut la parlamentarul Cristian Țopescu un profil politic și moral mai prejos de cel oratoric și nici de cel al comentatorului sportiv magnetizant. Cristian Țopescu a fost, este și va fi de neîntrecut la microfonul din arenele luptelor sportive, a fost un rar om cinstit și onest la microfoanele transpirate sub gâfâielile aberațiilor de la tribuna Parlamentului. Lui Cristian Țopescu i se simte lipsa de oriunde pleacă, este bineprimit oriunde vine. Vocea și știința
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cristian_topescu_i_se_simte_aurel_v_zgheran_1389480027.html [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
prin aceasta situația îi care o persoană conducând cu multă abilitate discuțiile obține de la interlocutorii săi date despre care aceștia nu-și dau seama că le divulgă, constituia unul dintre procedeele frecvent folosite la curtea lui Brâncoveanu pentru obținerea informațiilor. Neîntrecut în această privință la ospețele organizate la curtea domnească, stolnicul Constantin Cantacuzino nu pierdea ocazia de a iscodi pe dregătorii străini invitați și de a obține de la ei datele care îl interesau. „Conversația lui plăcută, presărată cu vorbe de duh
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
să mă abțin să nu dau aici un mic profil al lui Ivan cel Groaznic, el fiind e o personalitate ne ordinară. Și-a atras o faimă cum lumea nu mai văzuse de pe vremea împăraților romani: diplomat de geniu, mânuitor neîntrecut al condeiului și veritabil vizionar politic; învrednicindu-se și de titlul ,,cel mare”. Încoronat la 16 ani, avu la început o domnie reformatoare, modernizatoare. Marea expansiune spre est, către Siberia, e opera lui; a supus Kazanul și Astrahanul și, din
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1480575025.html [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor; Bucură-te, că celor cuvioși te arăți îndrumător; Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite; Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite; Bucură-te, arhiereu desăvârșit, care celor înalte slujești; Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeiești; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 6: Văzut-au creștinii din toată Biserica Egiptului că ești un adevărat propovăduitor al Evangheliei. Pentru aceea, mulțimea credincioșilor, ce ascultau cuvântul învățăturii tale, gândeau că au
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478510675.html [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
pictură, dar și spre muzică, miunata artă a sunetelor. Are alături o soție - împătimită iubitoare de muzică bună -, iar în casa lor găsești sute de înregistrări de toate genurile, de la muzica populară românească până la perlele muzicale ale titanilor muzicii clasice". "Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiță aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
năstrușnic scriitor și acum revin cu aceeași plăcere și prețuire pentru scriitura lui născută sub arcul de lumina al gândului așezat pe albul nepătat al hârtiei. Nu poți să treci ușor cu vederea peste acest om „bolnav de literatură”, un neîntrecut umoristico-sarcastic al zilelor noastre, om tăiat dintr-o bucată, consecvent toată viață cu sine însuși, scriind fără să se îndoaie sub apăsarea celor din tagma pe care o știm și al căror nume nu mai vrem să-l rostim. La
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464144925.html [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
de tot felul. Eminescu se studiază în universități, se formează o catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată excepțional. Deși i se pot imputa multe, rămâne până astăzi ca biografia neîntrecută a poetului. Poetul apare ca personaj literar în „Mite și „Bălăuca” de Lovinescu sau în „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu. În „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de Călinescu, Eminescu apare ca „poet național”. Cu capitolul nouă, intrăm
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
Curtea Veche, București-2006, p. 85-86). Cărțile-Daruri sau Darurile-Cărți sunt Solii-cerești care, te înveșmântează într-o porfiră a bucuriei țesută în sublimul camaraderiei, așa cum bunul meu prieten-bucureștean, bibliofilul Dumitru Ionescu mi-a dăruit zeci, sute, mii de cărți, mărgăritare alese și neîntrecut de culte, înfrumusețându-mi și înmiresmându-mi spiritul naționalist creștin-ortodox. Râvna și dragostea Luceafărului nostru pentru spiritualitatea creștin-ortodoxă a moștenit-o din sânul Neamului dacoromân, din sânul Familiei sale, din sânul pământului sacru al Bucovinei: „Ținutul Botoșanilor a rodit din
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
și nu te îmbiau deloc la reflexii filozofice. Îi putem aminti numai pe huni, o populație atipică chiar și pentru acel veac al V-lea. Scunzi, cu capete deformate prin intervenții, încă de la naștere, greoi la mersul pe jos, dar neîntrecuți călăreți, trăindu-și aproape întreaga viață în șa, de o cruzime fără margini, având fața brăzdată de cicatrici pentru a nu le crește părul, cu un singur strai toată viața și acela nespălat, nu erau deloc războinicii pentru care să
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
generoasă de țară Piatră de hotar a limbilor dară Vine pe fir prin iarbă argintiu Din pământul giuvaier nicicând pustiu Înflorește amplu cu flori diafane Ca să șoptești la ureche cuvinte tandre Adună minuni în lume neștiute Armonioasă cântă-n inimi neîntrecute Muzicală în doină, în bocet de piatră Cu ancestralitatea prețioasă e asumată, Colorată ca planta firavă de nu-mă-uita Limbă română mereu te vom savura Puternică - Bucegi la Caraiman Se-nalță mai mult nu mai are liman Iubire de foc e
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_blendea_zamfir_1456211002.html [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CATRENE DESPRE IARNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Catrene despre iarnă... * Gerul bijutier neîntrecut, A pus pe geamuri noi vitralii, Mai mult în glumă a început, Să creeze flori cu mici detalii. * Niște pictori fără treabă, Au pus albul în zăpadă, Aruncându-l pe câmpie, Pentru a iernii bucurie! Se așterne albul necuprins, Din
CATRENE DESPRE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1451979085.html [Corola-blog/BlogPost/368178_a_369507]
-
pe chenarul bucății de postav sau de lână, i-a spus cineva, dau măsura trăiniciei noastre în timp și spațiu, o rezultantă a potențelor noastzre. Asemenea Filofteiei cu numele biblic, Mării ori Lucreții, Elisabete sau Ilene își relevă măiestria lor neîntrecută, conturează cu sârg și temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
n-au putut să-l învingă pe rând războiul, foametea, comunismul, dar l-au învins toate la un loc, după 1989, cu sprijinul crizei culturale care-a pus capac! Dar, iată, îl întinde și-l strânge în pliurile burdufului cu neîntrecută virtuozitate, Vali Crăciunescu. Trompeta și pianul i-au atins acestui artist urechea, mai întâi, dar acordeonul i s-a așezat în brațe ca o iubită, încălzindu-se unul pe celălalt, ascultați și îndemnați de inimă! Vali Crăciunescu a cântat un
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398770852.html [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
sale, iar faptele de vitejie al înaintașilor îi sunt prilej de-a râde-n zori de zi fericit. Dacă e într-o sfântă Vineri, după apus (când soarele stropește în culori de curcubee după geana munților) cu dragoste de poet neîntrecut al comparației, personificării și hiperbolei nebănuite... își scoate inima și o așează în balansoar și, ca să nu răcească, o învelește cu o "felie" din lințoliul razelor de lună, iar ca să se liniștească "inimă ce mi te zbați?..." îi pune gândul
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_marin_voican_ghioroiu_1372526361.html [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe „sacul plin cu amintiri”. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate!. Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiță aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
controversat, care știa să ajungă acolo unde își dorea, pe care îl fascina întotdeauna ineditul și risca totul, știind să-și direcționeze acțiunile spre direcția țintită. Așa a ajuns Nichita Tomescu să practice avocatura, la Montreal. Devenise un avocat recunoscut, neîntrecut în meseria sa. Jurnalele canadiene au scris mult despre el ca fiind cel mai bun avocat din Montreal. A avut clienți din toate sferele sociale, cazuri delicate, rezolvate toate în mod profesionist. Beneficiind de o minte ascuțită, care în tandem
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
Aur” etc. își construiește un arbore genealogic care să-i dea strălucire și prestanță. Într-adevăr, mama sa, Maria Macedonski, își avea originea “într-o veche și strălucită familie de peste Olt”, însă ascendența dinspre tată este totalmente fabulată: “Prin tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie polonă care a domnit în Lituania și care își găsește originea din familia princiară din Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rhin”. În realitate, strămoșii poetului veniseră din sudul Dunării, pe la 1806. Bunicul poetului
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1473340908.html [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
dinte otrăvit contra din partea celor răniți în orgoliu de săgețile limbii sale. Nu era prea delicată de felul său și înfrunta cu aroganță, pe oricine o călca pe bătături, într-un fel care mie îmi evoca în minte pe Pardaillan, neîntrecutul spadasin din romanele lui M. Zevako. Singura deosebire între ei era, că Diana deși poseda spirit combativ, nu avea o sabie precum distinsul cavaler ci o limbă ascuțită asemeni celei mai teribile săbii. Deținea arta de a-și folosi argumentele
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479504746.html [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
lui M. Zevako. Singura deosebire între ei era, că Diana deși poseda spirit combativ, nu avea o sabie precum distinsul cavaler ci o limbă ascuțită asemeni celei mai teribile săbii. Deținea arta de a-și folosi argumentele cu iscusința unui neîntrecut maestru de scrimă. Nu se lăsa impresionată de amenințări,, avea personalitate și o vervă greu de egalat, fapt pentru care eu o admiram. E sfârșit de septembrie și zilele sunt încă însorite și călduroase. Azi am fost la catedrală și
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479504746.html [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]