1,056 matches
-
nenumărate ori, îmi citești gândurile. Știi ce vreau de la tine mai înainte să apuc să deschid gura. Ești o femeie inteligentă, cu reale valențe. Mi-e teamă să spun că, într-un timp foarte scurt, ai depășit faza de fetiță neștiutoare pentru ca, nu cumva, acest fapt să se spulbere precum visul unei nopți de vară. Încearcă să ai încredere în mine și să-mi vorbești ori de câte ori simți nevoia să o faci. Bariu aprinse o țigară și deși era nefumătoare Luana își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu zi, arhicunoscută de toți, poseda atâtea disponibilități sufletești neexplorate, atâtea resurse sentimentale îngropate, ferecate cu șapte lacăte, pur și simplu era un adevărat izvor, mocnind în interior, fără putința de a ieși la suprafață. Era de fapt așa de neștiutoare, de inocentă, ca un fruct bine pârguit, marile decepții suferite încă din primii ani de căsnicie o făcuseră să se închisteze, ea rămăsese, ce mai la deal la vale, rămăsese sufletește virgină. Uite, spunea ea, m-am trezit că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
atunci, demult: ,,mi-aduc aminte, de parcă acum mi se întâmplă.” Din ,,vremurile acelea săpate-n amintiri”, Nicolae Labiș reconstituie portretul mamei grijulii, ocrotind bunătatea și liniștea căminului său. Aidoma unei zâne din poveste, mama este aproape de sufletul și imaginația copiilor neștiutori de suișurile și coborâșurile existenței. Pe fondul poetic al semnificațiilor, substantivele: masa, vinul, dezvăluie un sensibil univers al copilăriei fericite, apărate de imprevizibilul vieții: ,, Cred că pe masă vinul așteaptăn adormire.” Sub ochii uimiți ai copiilor, stârnindu-le imaginația, Smaranda
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din urmă. Se conserva În acest fel nu atât o rețetă, cât un reper sigur Într-o lume repede schimbătoare, un punct de sprijin Într-o succesiune amețitoare de evenimente care desenau cu viclenie un țarc În care viața intra neștiutoare. Porcul era Împăcarea lor cu lumea, monumentul lor funerar, iar rețeta, un fericit epitaf. 12. Văzută prin perdeaua de tifon a geamului de la bucătărie, Înjunghierea grăsunului Îl Înspăimânta prin precizie și nepăsare. Cu o zi mai devreme se aduceau paiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Toate sunt parcă logodite cu scriitori sau filosofi morți și pun aceleași Întrebări: ai citit? ai văzut? ai ascultat? ai publicat? Și totuși, „Thalassa”, „Thalassa” Înseamnă ceva. Până la urmă Xenofon. Iată ce scrie el spre știința mea și a tuturor neștiutorilor: „Fiindcă zgomotul creștea din ce În ce, cu cât soldații se apropiau mai mult, și cum oamenii ce Înaintau dădeau năvală spre cei care strigau tot timpul, iar larma devenea și mai puternică pe măsură ce se Îngrămădeau acolo, Xenofon se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prada astfel anesteziată Îi era la Îndemână, și Îl trase deasupra ei cum ar fi tras un cearceaf sau o plasă subțire de alge plutind la câțiva centimetri sub apa lacului, În care se zbăteau o mână de pești mărunți, neștiutori și distrați. Și ea se prefăcu, ca În basme, Într-o canoe lentă În care el vâslea cu apa până la glezne. S-au Întors În oraș târziu În noapte, cu ultimul autobuz. Au tăcut tot drumul. Ea a avut timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Michaela și-a pus silicoane? "Yummy!, salivează domnul Bebe. Cîn' intră-n platou cu balcoanele alea noi, faci ca faxu'!" Cine are nevoie de-o editură profesionistă ca să-l publice pe Pitigrilli? Privatizați "Minerva", domnule ministru Caramitru. Dați-o unui neștiutor de carte. Dacă tiranilor le place să patroneze poezia (vezi Nero), de ce neștiutorii de carte n-ar fi editori? Dați-i și cealaltă coloană a culturii naționale, "Univers". Băgați-i sub braț Coloana Infinitului, poate ne scapă și de aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu balcoanele alea noi, faci ca faxu'!" Cine are nevoie de-o editură profesionistă ca să-l publice pe Pitigrilli? Privatizați "Minerva", domnule ministru Caramitru. Dați-o unui neștiutor de carte. Dacă tiranilor le place să patroneze poezia (vezi Nero), de ce neștiutorii de carte n-ar fi editori? Dați-i și cealaltă coloană a culturii naționale, "Univers". Băgați-i sub braț Coloana Infinitului, poate ne scapă și de aia. Trebuie să vă meritați (re)numele de gropar al vieții culturale românești. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-și dea seama de substituire, pentru că deținuta e la fel de bătrână ca mine și, cu puțin noroc, o voi stafidi și mai mult, prezentând-o astfel pe legumă ca pe o glumă a naturii dintr-un nefast mariaj-aventură, pe când eram copilă neștiutoare și necunoscută de tine, Mitică, tu ți-ai căutat norocul în altă parte, eu l-am găsit în durerea acestui loc în care nu se întâmplă nimic de sute de ani, aștept să vii și să-mi spui după prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bine seama de unde-mi trag seva, îl țintește cu privirea, apoi cu operarea cîtorva filmări speciale și numai după aceea mi-am permis să intru cu adevărat la creație. Tot nu-mi dau seama unde vreți să bateți, face pe neștiutorul Santinelă, afișînd figura unui imbecil. Ai putea măcar să ți dai puțin silința, i-o retează Regizorașul de parcă ar fi avut în față un ucenic care nu era în stare să adune cum se cuvine nici măcar un cablu de alimentare. Doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se cuvine poți să dai lovitura de pe urma ei. — Cuvînt cu cuvînt, confirmă Părințelul, numai că, pentru ca să existe dans, mai întîi a fost nevoie de muzică. Știți de ce e așa, și nu invers? — Nu, spune-ne tu de ce, face Roja pe neștiutorul. Pentru că muzica e creație dumnezeiască, iar dansul e invenția Satanei. De aceea se potrivesc de minune, asta-i singura explicație, zice Părințelul. Așteaptă-mă aici, îi șoptise Delfinei, mă întorc într-o secundă, adăugă, furișîndu-se prin întuneric, făcînd colțul clădirii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aceea trecem puțin și pe acasă. Am pornit, zice Sena, accelerînd puternic, lăsînd brusc ambreiajul, schimbînd rapid vitezele. — în ultimele săptămîni, începe domnul Președinte să se plîngă, am primit mai multe vești proaste decît bune. — Cum așa? face Sena pe neștiutorul. — Foarte simplu, explică domnul Președinte, ultima noutate e că Potăiță a renunțat la luptă mult prea devreme, și-a tras un glonț în piept fără să se consulte cu nimeni dacă e bine ce face, crezînd că așa rezolvă situația
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
astea își pun la cale comploturile. — Ce mai individ cu două fețe, zice domnul Președinte. A-nceput el să ne explice cum e cu traficul de influență, că depindem cu toții de relațiile lui. Cine, Broscoiul? întreabă Sena, făcînd iar pe neștiutorul. — Ei, pe naiba! exclamă domnul Președinte, să nu-mi spui că ai uitat și din ce tabără facem parte, se indignează. Am înțeles, zice Sena, dînd impresia că se luminează brusc, Copoiul tot nu vrea să se potolească și încearcă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să uit? zise scoțînd lănțugul de siguranță, deschizînd larg ușa. — Dormeați? V-am trezit? spuse Poștașul trecînd pragul. — Aș fi vrut eu, îi răspunse Angelina, avînd grijă să închidă repede ușa pe dinăuntru. — Cum așa? încercă Poștașul să facă pe neștiutorul. Ce s-a întîmplat? — Nu vrei să știi, zise Angelina. Aceeași poveste, cred că n-o să mai reușeșc să ies niciodată din pasa asta proastă. — Haideți, nu mai fiți așa de pesimistă, încercă Poștașul s-o încurajeze. Se poate? spuse
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Dar fără ei nu se poate, în țara asta nenorocită ei sînt cei care deschid întotdeauna drumul. Numai după ce își fac ei apariția prind și alții curaj să-și scoată cornițele. Ar fi cea mai mare greșeală să faci pe neștiutorul, să le dai impresia că nu ești decît un ageamiu care nu face altceva decît să reproducă în fața celorlalți ce-a reușit să memoreze din ce citea cu o seară înainte. Era obligat să se impună de la bun început, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
din ce În ce mai grele, Își vorbea În gând: Oare m-am prostit de tot, ce nu este bun În raționamentul meu? Frumușică este, știe să muncească, este gospodină, știe să facă mâncare, iubește copiii, este zdravănă și bună de „făcut lut”, este „neștiutoare și proaspătă”, ș-apoi ... femei nu sunt pe-aici?! Scăp de multe griji În privința lui Va, numai de nu ar respingi-o! La un semn al tatălui său, Va Își mută culcușul sărăcăcios pe laiță, toată lumea s-a culcat și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de la Chicago. Slujbași În mai multe feluri de uniforme l-au cer cetat pe față și pe dos, s-au privit Între ei, l-au arătat meșterilor de pendule, au ridicat din umeri. Nu se putea citi nimic. Nici Floare, neștiutoare de carte, nu se dumirise din ce fel de hîrtie Își făcuse dop la sticla cu atît de prețioasa apă de băut În Întunericul și sub urletele furtunii de pe mare. Umezită, cerneala se Întinsese și era greu de Înțeles vreun
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
chipul. Să nu mă întrebați, fiindcă nu știu să vă spun cum arăta. Țin minte doar cum se uita la mine. Nu-mi mai era frică. Știa ce sunt. Nu dorise un cal. Pe mine mă vroia, așa cum eram, încăpățânat, neștiutor și... măgar. Ei, da. Eram măgar iar Regele știa asta. Nu avea de ce să-mi fie rușine sau frică. Nu spunea nimic. Doar se uita. Și tot ce-mi spusese mama despre soare și stele, despre flori și câmp, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ori un lanț, de care agăță un lacăt mare și roșu, pe care îl scoase dintr-un buzunar. Apoi vrură să plece, dar Iorgu îi mai reținu puțin. Spuneți-mi, vă rog, vru el să știe, așa, ca să nu mor neștiutor, ce-o să faceți cu casa asta?... Amândoi funcționarii se opriră, iar Ionescu zise supărat: De ce puneți asemenea întrebări? De unde vreți să știm noi? Partidul o să hotărască!... După care, azvârlind din gură restul de țigară, se îndepărtă repede împreună cu colegul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se pregătea să plece cu șareta la gară și eu, scai după el. De cum a coborât din tren am avut impresia că îl cunosc. Zâmbetul lui trist, pe când îmi întindea "Robinson Crusoe", m-a cucerit. Cât eram de mic și neștiutor am înțeles pe dată că era prietenul tatei cu care fusese în lagăr la ruși. De altfel, atunci când s-au îmbrățișat ca niște frați l-am și auzit pe tata spunându-i: "Simioane, dragul meu !" Îl auzisem adeseori pe tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mare și negru, pe care la început îl privise cu neîncredere, iar el rămânea țintuit pe scaun, cu Dragoș așezat pe genunchi. Nu știe nici azi de unde venea vraja acelor clipe. Nu știa nimic despre muzică, iar azi este la fel de neștiutor ca și atunci. I se părea că, deși țintuit pe scaun, devenea un fluture ușor care își lua zborul de pe degetele subțiratece ale doamnei și se avânta în văzduh în căutarea sunetelor pe care nu le putea ajunge niciodată fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la ei acasă după lăsarea serii, însoțit de un alt domn ce nu era din părțile locului. Cei doi bărbați cu școli, care trecuseră prin multe în viață, au stat de vorbă până după miezul nopții cu el, cu tânărul neștiutor care era el atunci. Războiul, prizonieratul... Atanasie ar fi ascultat, ar fi întrebat și iar ar fi ascultat. Dar, după o scurtă pauză, domnul Ovidiu a spus niște vorbe cam seci, cam ca de la carte : că viața e grea, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tatăl care gândea fără încetare la copilul și la familia lui. Era amantul cel mai tandru și mai senzual care poate să existe. Era un prieten sincer pe care se putea conta în orice împrejurare. În fața lui femeia din mine, neștiutoare și slabă, se simțea ocrotită. Dora își recheamă din nou tatăl în memorie. "Cu tristețe trebuie să admit că l-am cunoscut puțin, mult prea puțin. Ușor iritabil, veșnic ocupat și trist, de o tristețe pe care nimeni și nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și îngenunchez spre a-i săruta pământul sfânt odată cu pulpana Măriei Tale. Că de la Ștefan-slăvitul acest pământ n-a mai avut hodină și nici stăpân! Numai de ne-ar fi ajunsu cu bine la Iași! Că răzașu aista de Constantin, neștiutor de carte, care își zice vodă, mult hâtru este și meșter la năvală neprevăzută în locuri iscusit de el alese, că nici nu știi de unde vine prăpădul, slăvite Rex. Trufașul Rex, deși i-a pus palma pe creștet în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
impus, treptat, un ideal erotic feminin total opus celui european (în care a dominat, până la apariția complexului "Lolita", imaginea femeii fatale planturoase). Niponii însă au fost și sunt în continuare atrași de "fetițe"; de aici, răspândirea cvasi-universală a modelului școlăriței neștiutoare, care trebuie inițiată, treptat, dar ferm, în tainele amorului. Arhetipul s-a dovedit atât de puternic, încât există chiar și un nume pentru acele fete care, deși și-au pierdut de mult virginitatea, păstrează cu obstinație masca unor mignone nevinovate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]