185 matches
-
dirijați în necunoscut, "coboară din anul 1983, pe sărite, până în anul 306 î.e.n., cu bagaje" cu tot. Proces de cauzalități și febre, de revelații și mirări: "unii se înghit unul pe altul"; rămân în urmă însemne halucinante, "păduri de piatră"; neadormit, "demonul timpului" incită la "rătăcire pe drumul drept". Într-o peisagistică seacă, oarecum philippidiană, ideile dobândesc o subțire corporalitate; la modernul Liviu Ioan Stoiciu, cel din Glasuri în labirint, sentimentul tragic al vieții devine temă de partitură panoramică între repere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dintre soți prin care nu doar comunică, ci își dau replici caustice, insinuează, vituperează, își trimit săgeți din repertoriul perfidiei specifice unui război conjugal serios, făcut din armistiții fragile și compromisuri provizorii, din saturație și remușcări, din suspiciuni și ficțiuni neadormite. Realismul ironic, evitarea melodramei, mai ales în memorabila portretizare psihologică a copiilor, face tandem cu analiza eficientă și monologul interior, personajele fiind focalizate inclusiv prin gesturi, schimbări de umoare, ticuri verbale și reacții semnificative, prin tot ceea ce definește un caracter
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
înțelegători" au ca miză să "cunoașteți rădăcina bunâtăției lui, că iaste mult roditoare de înțelégeré sufletéscî". Într-o frază amplă, unde Udriște Năsturel excelează în construcția de imagini emblematice pentru o întreagă istorie a ideilor perioadei, se adaugă metafora cărții-strajă neadormită "strajî trezvî" ce susține, protejează și provocă la introspecție 78, a cărții "chezaș și povețitoare" garant și adjuvant -, ori excepționala comparație a cărții cu "bucin glăsitoriu de Dumnezeu" și dublu atribut de vestitor ("de oștire cătrî țiitoriul de lume"79
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
De aceea, prin cuvântul „mamă” înțelegem viață, blândețe, iertare, iubire sfântă de a îngriji și educa. Ea dă copilului viață trupească din viața 4ei, dar îi dăruiește și sufletul ei, ea iubește fără condiție și fără limită, ea este străjerul neadormit care poartă grija cea mare ca de copilul ei să nu se atingă nici o primejdie sau necaz. De aceea, în educație, mama trebuie să-și dea seama de rolul mare pe care îl are la formarea personalității copilului care se
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat... au poftit puțintel lapte să mănânci. Iar femeia gazda i-au răspuns că <n-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca-Vodă vacile din țară de-l va mânca viermii iadului cei neadormiți>. Că nu știe femeia acia că este singur Duca-Vodă. Iar Duca-Vodă dacă au audzit că este așe, îndat-au început a suspina și a plânge cu amar”. E drept ce ai spus, dar de unde până unde ți-ai adus aminte iar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
celui de lângă ea decât opțiunea jumătate în pat, jumătate pe jos. Atunci coboram de tot din pat și începeam să o privesc. Pe barcă nu dormi niciodată cu lumina stinsă. Trebuie să ai o sursă mică de orientare. Luminița aia neadormită, (cum prindea ocazia ochilor mei) începea să zburde pe corpul ei fără încetare până când închideam ochii. Eram convins că se retrage să se odihnească puțin în beculețul ăla de veghe, montat undeva în plafon, dar de fiecare dată când redeschideam
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
aflăm laSfântul Petru Damaschinul. Meditând asupra acelor clipe, scrii torul filocalic exclamă: „Vai mie, cum voi răbda mustrarea, mâniaînfricoșatului și nepărtinitorului Judecător; adunarea îngerilor fărănumăr; pâra și înfricoșata amenințare; hotărârea fără schimbare;tânguirea neîncetată; lacrimile nefolositoare; întunericul nestrăveziu; viermele cel neadormit; focul cel nestins; muncile de tot felul;căderea de la Împărăție; despărțirea de sfinți; depărtarea de îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oaspeți în noaptea de vară îmi fumez tot pachetul de țigări, cu lăcomie, cu încrâncenare, cu trufie, hrănindu-mi din plin fiara satisfăcută din viscerele mele întinate, Mâine voi pleca! Și fiara rânjește de plăcere nerușinată, rumeg ca un animal neadormit a câta oară?! toate cuvintele părintelui Ioan, omul acesta a văzut prin mine ca printr-o fereastră deschisă, să fie oare orgoliul acesta prostesc piedica de care mă lovesc mereu în tot ceea ce fac?! nu-mi iese nimic când pictez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
respins posibilitatea oricărei transcendențe estetice sau științifice a lucrării căreia Îi dedicase Întreaga sa viață. Să rememorăm, după atâția ani, seara aceea. Înainte de 1936, eu lucram la suplimentul literar al ziarului Ultima oră. Directorul său, un bărbat a cărui curiozitate neadormită nu neglija fenomenul literar, mi-a Încredințat, Într-o tipică duminică de iarnă, misiunea de a-i lua un interviu romancierului cunoscut deja, dar nu Încă celebru, care se retrăsese la Ezpeleta. Casa, care se mai păstrează Încă, avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
puzderie dă aiurea și, matale n-are să-ți vie să crezi, m-au alarmat. Planu, ce mai, d-a dreptu napaleonic iera că să-i facă arșice cu acidu prusic nu numa pă Caponsacchi și tot neamu lui adormit și neadormit, ci și p-o porție dă fârtați potop dă cinstiți: toți, Fonghi, magu bombelor dân pisoare, P. Zappi, duhovnicu la sechestrați, Mauro Morpurgo, zis Golgota, Aldo Aldobrandi, Harlechinu Morții, o să cadă unu după altu, fieștecare după puteri. A avut don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tu dormeai și eu am stat așa, fără să ațipesc, înregistrând mieunatul lor isteric. Vreau să facem ca și ele! Procedară ca pisicuțele și ca iepurașii, apoi ca lipitorile, ca limbricii și ca alți viermi, mai exact, ca viermii cei neadormiți, până când lui îi veni să întrebe: Am simțit că, prima dată, de la genunchi în sus aveai un păr ca la blănița de pisică, zise el întrebător. Acum ești netedă peste tot, cu pielea ca mătasea. Melanie se alintă, întinzându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zgomotos, uitîndu-și, se pare, de rangul lor social, vizibil printr-o anume distincție de neimitat de către cei care nu aparțineau cu adevărat acestei elite sau poate Își dădeau seama că se aflau numai În visul domnului Pavel, renăscuți de memoria neadormită a acestuia, văzuți cine știe cînd și unde, iar În vis totul e Îngăduit; domnul Pavel era mîndru, vădit mîndru de compania lor, iar mie, care nici nu mă născusem la timpul acela, mi-e cu neputință să spun cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vapor ridică pârghia la un capăt, iar acea ridicătură se preface la cellalt capăt în rotațiune, în izbiri cu ciocanul, în imprimări în metal, în zbor de suveică, c-un cuvânt puterea individuală nu e mai nimic față cu această neadormită putere care n-are nevoie pentru hrana ei decât de cărbuni și de apă. Unde apare productul fabricei de postav sau de pânză, războiul postavarului și al pânzarului încetează. Ba Maiestatea Sa aburul și-a creat un anume popor în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aripi la mine. Dorul pe zi ce trece parcă ar fi și mai pronunțat. Ce zici tu, mai sunt 10 zile și ne vom revedea. În caz de ai de gând să vii sâmbătă, vino de vineri noaptea, te aștept neadormită. Aș vrea să știu sigur când vii, anunță-mă din timp. De acasă nu am mai primit nimic, ce o fi cu Domnica, le-ai trimis pozele? Dar Lenuței? Ea mi-a scris că nu a primit nici o poză, decât
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
retorică, să placi, să displaci, să te împotrivești în neputințe, indiferent cît de mirifice condițiile de călătorie, Dagîța navetiști pentru Roman, neputințe, mai vorbești, după o noapte pierdută! noapte de dragoste pierdută, zice ea! băieți patru la animația peronului, locurile neadormite printre oameni, funcțională noaptea din aceeași nefolosire a ei, deschide obloanele de zi-lumină, se poate bănui ce se pierde, luna de pe turta sînului, lumină umblată, sta-ți-ar ochii în altă parte, nesătulule! examen de diferență de la trecere la petrecere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urechile. S-agiungându la Suceavă, la un sat...au poftit puțintel lapte să mănânce. Iar femeia gazda i-au răspunsu că <<n-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca-Vodă vacili din țară de-l va mânca viermii iadului cei neadormiți>>. Că nu știe femeia acie că este singur Duca-Vodă. Iar Duca-Vodă dacă au audzit că este așe, îndat-au început a suspina și a plânge cu amar.” - Imi amintesc, mărite Spirit, că această întâmplare am citit-o în „Letopisețul Tării Moldovei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe câmp, cu mână de moarte, acei dinți de zmei care trebuiau să dea viață unei mulțimi de războinici ce te-ar fi asaltat cu armele răsărite din brazdă odată cu ei. Ultima probă e să înșeli cu istețimea ta ochiul neadormit al balaurului păzitor. Aetes, tatăl meu, a terminat ce avea de vorbit, iar voi, grecii, consternați, vă ridicarăți toți de la masă. Ce departe era atunci de tine regatul ce ți-l aduce drept zestre acum Creusa, fiica lui Creon! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acei bărbați apăruți dintr-odată apucând armele; m-am temut pentru tine până ce acei frați, fii ai pământului - fapt cu adevărat extraordinar - se luptară între ei cu acele arme periculoase, până ce se uciseră unii pe alții. Dar iată că balaurul neadormit, cu solzi zbârliți, trăsnind și șuierând, se descolăcește amenințător, măturând cu foc terenul în fața lânii de aur. Unde era atunci bogata-ți zestre? Unde-ți era soția regală și istmul ce separă cele două mări? Tot eu, eu care acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în eclerajul naratorial (arhitectură voit nereliefată, aproape evanescentă, a montajului-joc de ordinul „punctului de vedere” și al unei sadoveniene glisări a „vocilor” din text) imprimat curgerii verbale a întregului? „În închipuirea ei, bănuiala care intrase într-însa era un vierme neadormit”: amprenta stilistică este, aici, una neutral-naratorială, care însă preia, prin metafora finală, în spiritul culturii populare, „mărci” mai curând proprii orizontului și „tonului” eroinei. Nu e însă deloc ceva întâmplător, ori accidental etc. „Se desfăcuse încet de lume și intrase
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
al îndoielilor, al nesiguranței și al neștiinței, către o cu totul altă stare lăuntrică și urmările ei: „hotărârea” cea mare și împlinirea ei, prin căutările și „ancheta” ce îi urmează acesteia. Până atunci se ferise să dea glas bănuielii - „vierme neadormit”, ocrotind astfel încă-speranța, acum gândul ce va deveni adevăr confirmat (de trupul mortului mai întâi, curând însă și de mărturisirea de către ucigași a faptei lor) se rostește clar, iar așteptării imobile îi va succede un timp al înfăptuirii „hotărârii”, înaintare
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana infinitului, numele
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
i-o datora Voiculescu lui Vlahuță. „Când l-am cunoscut eu, spunea Voiculescu în „Amintiri despre Alexandru Vlahuță” într-o broșură din colecția „Teatrul de mâine” nr. 7, 1927, Slobozia, Vlahuță nu mai era decât suflet. Focul lăuntric, ce arsese neadormit o viață, își împlinise chemarea: mistuise toată zgura. Și omul era acum aur de trei ori lămurit prin foc”. Despre Vlahuță și amintirea care i-o purta, Voiculescu avea să aibă cuvinte alese de spus și în „Cuvântul autorului” la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
biblică are semnificații religioase și morale: în sens creștin, dezvăluie lupta lui Iisus cu ispitele diavolului și victoria sa asupra îndoielii de sine; în sens etic, denotă încercarea de a-i convinge pe ucenici că spiritul uman trebuie să rămână neadormit și să vegheze asupra propriilor patimi, și de a schimba firea umană prin rugăciune și credința în Dumnezeu. Paharul/cupa în sens material amintește de clipa în care Iisus a băut oțetul, iar în sens spiritual este o metaforă simbol
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
ne spune că: „cine dorește să fie izbăvit de cel viclean, mărturisește prin aceasta că este cuprins de viclenie”. Sf. Simeon al Tesalonicului consideră că cel viclean este atât dușmanul lui Dumnezeu, cât și dușmanul nostru. Este un vrăjmaș neîmblânzit, neadormit și clocotind de răutate. „Noi suntem neputincioși în a-i sta împotrivă, fiindcă este o făptură mai șireată decât noi, vicleană, care nu cunoaște somnul și nici odihna, care născocește și pune la cale, împotriva noastră, nenumărate ticăloșii.” Mântuitorul Iisus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ai dat-o prin ei. De aceea, Te rog să-mi ajuți să le fiu supus ascultător și să nu fac nimic care să-i amărască și să-i întristeze. Răsplătește-le Preabunule, cu darurile Tale pentru dragostea și grija neadormită ce întotdeauna o au pentru mine. Apără-i de toate nenorocirile și întristările. Dă-le viață lungă, fericită, liniștită și cu bună înțelegere. Fă-i părtași binecuvântării Sfinților Tăi. înmulțește roadele ostenelilor lor. Povățuiește pașii lor în căile mântuirii și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]