447 matches
-
prin Pactul Briand-Kellog din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărârea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul deputaților poporului, cel mai înalt forum din URSS, "condamnă semnarea Protocolului adițional ... și a altor înțelegeri secrete cu Germania" și "recunoaște" că acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate din momentul semnării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s-a constituit celebra Camarilă de la Palat în fruntea căreia trona Elena Lupescu. În situații de criză, consecvent dacă nu deseori, Iuliu Maniu prefera să-și dea demisia în loc să salveze aplicarea de drept a normelor constituționale. Patronarea încheierii pactului de neagresiune dintre partidul său și Mișcarea Legionară în noiembrie 1937 dovedește aceleași metehne politicianiste pentru „Sfinxul de la Bădăcin”. Nici această acțiune nu a dus la lucrurile scontate de fruntașul național-țărănist. Dimpotrivă, a fost un prilej care a ușurat mașinațiile monarhului în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
celor două state totalitare, nazist și comunisto-bolșevic, această înțelegere mai este cunoscută și sub numele de Pactul Ribbentrop - Molotov, care, de fapt, a fost detonatorul marelui conflict armat dezlănțuit imediat după semnarea lui. Cunoscut cu titulatura oficială de „Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”, prin conținutul articolelor și paragrafelor sale trebuia să excludă absolut orice conflict armat între părți. Intrarea lui în vigoare s-a făcut conform înțelegerilor stipulate între parteneri, precizate în paragrafele Pactului, ce avea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
convenea de minune ambelor părți, dar îndeosebi celei germane. Vestea, lansată de către agențiile internaționale de presă în după-amiaza zilei de 21 august 1939, că ministrul de Externe german va pleca la Moscova, pentru a încheia și parafa un pact de neagresiune cu sovieticii, a surprins toate cancelariile și lumea diplomatică europeană, descumpănind-o. Știrea a fost mai mult decât un șoc în capitalele țărilor poziționate între cele două puteri totalitare, îndeosebi la Varșovia și București. La Paris și Londra, consternarea a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În ciuda secretomaniei manifestată, este mai mult decât sigur faptul că unele oficii diplomatice au intuit existența unei înțelegeri ultrasecrete. Cu adevărat, al patrulea și ultimul punct al Protocolului adițional stabilea caracterul „strict secret” al actului adițional. Odată cu semnarea „tratatului de neagresiune dintre Reichul german și U.R.S.S.” de către „plenipotențiarii semnatari” ai celor două puteri, rezultat al unor grabnice și intense „convorbiri strict confidențiale”, momentan s-a rezolvat „problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană” între cei doi parteneri. Prin cele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Antonescu față de nesiguranța creată permanent de Uniunea Sovietică. În discuții, cu această ocazie, generalul german avansa șefului statului român că un conflict militar între Rusia Sovietică și Germania este inevitabil, deși între cele două state încă funcționa cunoscutul Pact de neagresiune Ribbentrop-Molotov. După tratativele de rigoare, la 10 octombrie 1940, are loc pătrunderea precipitată pe teritoriul românesc a primelor unități ale Misiunii Militare germane. Wilhelm Keitel, șeful Înaltului Comandament al Wehrmacht-ului, într-o notă adresată ministrului de Externe al Reichului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Țărănimii din 5 august 1934: „Despre Tezaurul român de la Moscovaʺ preluând afirmațiile din lucrarea „T ezau rul român de la Moscovaʺ scrisă de Gr. Romașcan la Cartea Româ nească, sub egida Institutului economic românesc, realiza tă d upă semnarea pactului de neagresiune de la Londra din 3 iu lie 1933, din care rezultă: ,..ʺel a fost încărcat în 18 vagoane între 25 și 27 decembrie 1916 și expediat la Moscova, valoarea lui se cifra la 321.580.456, 84 lei aur, cuprins în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
politico-diplomatice a României în vara anului 1939. Fin observator, Gunther vede eșuînd convorbirile tripartite de la Moscova iar, în perspectivă, pentru România, "respectarea regulilor neutralității"74 apărea ca cea mai plauzibilă soluție. S.U.A. au primit cu neliniște vestea încheierii pactului de neagresiune sovieto-german. Marchizul de Saint Quentin, ambasadorul Franței la Washington, informa Quai d'Orsay-ul, la 25 august, că Roosevelt contemplase cu principalii săi colaboratori C. Hull și S. Welles deteriorarea situației internaționale 75. Deși nu a părut surprins de încheierea pactului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spune că Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 a pecetluit soarta României ca satelit sovietic. Prin tratatul din august, germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își amintea discuțiile confidențiale cu Molotov din cursul tratativelor pentru Pactul de neagresiune. Führerul îl însărcinase să declare "dezinteresul politic total" al Germaniei cu privire la regiunea Basarabiei și sud-estul Europei. Ribbentrop a insistat, totuși, ca Germania să-și rezerve un interes economic în această zonă, dar ambele părți au înțeles clar că România se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
colectivă a Moscovei, Gheorghiu-Dej nu voia să se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmat cea a forței, imediat ce Hitler, "Spărgătorul de gheață" al revoluției mondiale, cum l-a numit Victor Suvorov 222, a trecut la cucerirea Cehoslovaciei, Poloniei și Franței. În noaptea de la 23-24 august 1939, a fost semnat, la Kremlin, tratatul de neagresiune germano-sovietic, cunoscut sub denumirea de Pactul Molotov-Ribbentrop, privitor la împărțirea sferelor de influență între cele două puteri. De fapt, Stalininternul (cum l-a numit Jacques de Launay), continuator fidel al leninismului, pregătise din timp Germania pentru postura de "spărgător de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aceste prevederi erau incluse în cuprinsul articolelor 12, 13, 14, 15, 16, 17, reprezentând principii fundamentale ale diplomației internaționale: principiul respectării tratatelor internaționale (“Pacta sunt servanda”); principiul cu privire la rezolvarea prin mijloace pașnice a diferendelor dintre state; principiul suveranității naționale; principiul neagresiunii etc. Principiul securității generale și europene se regăsește în articolul 11 din Pactul Ligii Națiunilor, formulat în felul următor: “Se declară în mod expres că orice război sau amenințare cu război care afectează sau nu în mod direct unul din
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
un stat își exercită de fapt autoritatea”. La 3 iulie 1933 a fost semnată prima Convenție de definire a agresorului, la Londra, de către reprezentanții Uniunii Sovietice, României, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Turciei, Iranului și Afganistanului sub forma unui pact regional de neagresiune. A doua Convenție a fost încheiată la 4 iulie 1933 între reprezentanții Uniunii Sovietice, Micii Înțelegeri și Turciei care fiind semnată sub forma unui pact general de neagresiune era deschisă tuturor statelor spre aderare . Convențiile de la Londra stipulau în articolul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Estoniei, Letoniei, Turciei, Iranului și Afganistanului sub forma unui pact regional de neagresiune. A doua Convenție a fost încheiată la 4 iulie 1933 între reprezentanții Uniunii Sovietice, Micii Înțelegeri și Turciei care fiind semnată sub forma unui pact general de neagresiune era deschisă tuturor statelor spre aderare . Convențiile de la Londra stipulau în articolul 2, că “va fi recunoscut ca agresor, într un conflict internațional, statul care cel dintâi va fi comis una din acțiunile următoare: declarația de război altui stat; invazie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în această categorie determinarea de către producători a cotelor de producție sau de vânzare a mărfurilor în comerț, ceea ce conduce la o fragmentare a piețelor 134. c) Împart piețele sau sursele de aprovizionare. Această practică anticoncurențială are trăsăturile unui "acord de neagresiune comercială", agenții economici implicați obligându-se să nu intre unul pe piața celuilat, nu numai teritoriul fiind impărțit ci și clientela aferentă 135. Împărțirea surselor de aprovizionare se poate realiza între doi sau mai mulți producători, dacă avem în vedere
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
securitate colectivă, pentru menținerea și organizarea păcii 11 Avertismente conform cărora revizuirea tratatelor va aduce războiul. Iluzia guvernanților Marii Britanii și Franței că politica de concesii va evita războiul 15 Zona central și esteuropeană, prioritară în expansiunea germană 19 Pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. 24 Declararea războiului contra Germaniei de către Marea Britanie și Franța 26 ,,Războiul ciudat" 29 Atacul Germaniei împotriva Norvegiei. Sfârșitul "războiului ciudat" 31 Invazia în vest a Germaniei. Prăbușirea Franței 34 A nu rămâne în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
insistențele germane să nu fie transferat și tezaurul Cehoslovaciei către Banca Reichului, dacă nu se găseau la Ministerul de Finanțe oameni curajoși care să blocheze toate conturile cehe, atât ale statului, cât și cele particulare [6, p. 274]. Pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. În urma Acordului dintre Germania și Rusia, respectiv pe baza Protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, de la 23 august 1939, cele două țări își împart Polonia. Germania a atacat Polonia la 1 septembrie 1939, dată considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
mai rău Un document important ce l-am escoperit în arhive se referă la o cu totul altă problemă și anume la măsurile preventive luate de oficialii de la București în problema securității naționale. De altfel, se știa de tratatul de neagresiune semnat la 23 august 1939, prin care Stalin bătea laba prietenește cu Hitler, în chestiunea împărțirii zonelor de influență din Europa. Prima victimă a fost Polonia, hăcuită la paritate de cei doi agresori venali și lipsiți de scrupule. În acest
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1939 = profitând de confuzia care domina Europa în perioada respectivă, Mussolini a ocupat Albania; 31 martie 1939 = Polonia primește garanțiile Angliei și Franței; 4. Cooperare și conflict în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945) a)Cauzele războiului: Tratatul de neagresiune Ribbentrop Molotov; Acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; Conciliatorismul Angliei și Franței; Tratatul Ribbentropp-Molotov La 23 august 1939, miniștrii de externe ai Germaniei și Uniunii Sovietice au semnat un tratat de neagresiune. Tratatul avea și o anexă secretă prin
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Mondial (1939-1945) a)Cauzele războiului: Tratatul de neagresiune Ribbentrop Molotov; Acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; Conciliatorismul Angliei și Franței; Tratatul Ribbentropp-Molotov La 23 august 1939, miniștrii de externe ai Germaniei și Uniunii Sovietice au semnat un tratat de neagresiune. Tratatul avea și o anexă secretă prin care cele două țări își împărțeau sferele de influență și acțiune în estul și sud-estul Europei. Consecințele aplicării tratatului a fost dispariția de pe harta Europei a patru state: Polonia, Letonia, Estonia, Lituania și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
URSS să fie ocupat. Războiul-fulger s-a oprit în fața Moscovei. Kievul a fost cucerit iar asediul Leningradului a durat 900 de zile. g) Intrarea în război a SUA la 13 aprilie 1941, URSS și Japonia au semnat un tratat de neagresiune care a constituit o mare cotitură diplomatică a celui de-al Doilea Război Mondial. Japonia dorea să creeze în Pacific o „sferă de coprosperitate asiatică” sub dominația sa; la 7 decembrie 1941, pentru a elimina amenințarea reprezentată de flota americană
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din România este reprezentată de Partidul Comunist, Înființat În 1921, care a aderat la Internaționala a III a comunistă. Ea susținea instaurarea puterii proletariatului. După 1944 comunismul reușește să preia treptat puterea. ROMÂNIA ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Pactul de neagresiune germano-sovietic a condus spre o izolare internațională a României. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, România a dus o politică În direcția susținerii statu-quo-ului teritorial și evitării agresiunii germane. 7 sept.1939 28 mai 1940 - România declarată neutră
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
efectul școlii, efectul clasei, efectul educatorului, efectul climatului școlar, efectele "etichetării", "stigmatizării" elevilor, analiza interacțiunilor (elev elev, elev educator), cum se tatonează încă din " prima zi de școală", din timpul "lunii de miere" în clasă, cum se instituie "pacte de neagresiune", tabuuri, "tehnici de defulare", dar și transformările materiilor de învățământ, ale metodelor, ale evaluării, ca și analiza relațiilor școlii cu familia, cu comunitatea locală etc. Atunci când analiza "funcțiile școlii", John Dewey susținea că: • școala ajută la integrarea tinerilor în societate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din Liga Națiunilor (octombrie). // Naziștii construiesc la Dachau (lîngă München) primul lagăr de concentrare (martie)‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. // Giles Gilbert Scott termină construcția Bibliotecii Universității din Cambridge. George Orwell publică Down and Out in Paris and London. 1934. Germania încheie un Pact de neagresiune cu Polonia pe 10 ani (ianuarie). // Marea Britanie semnează un acord comercial cu URSS. // Conferința de la Londra privind limitele flotelor militare eșuează. Germania continuă să-și dezvolte flota de război. // Hitler ordonă o epurare masivă a Partidului Socialist German; sînt asasinați
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
National Service Act (1947) 261 Old Age Pensions Act (1909) 89, 253 Pacea de la Vereeniging (1899) 42 Pactul anti-Comintern de la Berlin (1936) 148 Pactul Briand-Kellogg (1928) 122 Pactul de Oțel italo-german (1939) 163 Pactul Hoare-Laval (1935) 127 Pactul polono-german de neagresiune (1934) 126 Pactul Ribbentrop-Molotov (1939) 163, 381 Pactul Tripartit de la Berlin (1940) 167 Parliament Act (1911) 101, 373 Parliament Act (1949) 249 Planul Barbarossa (1941) 169, 288 Planul Charles Dawes (1924) 123 Planul Marshall (1948) 181 Planul Overlord (1943) 173
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]