228 matches
-
supune, dominare masculină ce este pervertită însă și preluată de mama sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ca și tăcuta Emilia, cu siguranță, are destule dorințe care nu au fost rostite, cu toate că sunt diferite de cele ale eroinei din Povestirea cavalerului.81 Sunt multe voci în Povestirile din Canterbury, dar sunt și multe tipuri de tăcere, de la neajutorarea Emiliei până la 78 Ibidem, p. 219. 79 Ibidem, p. 220. 80 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 390. 81 Priscilla Martin, op. cit., p. 220. 38 oportunismul lui Mai, de la rezerva fermecătoare și căutată a stareței până la zgârcenia diacului de a rosti mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
supune, dominare masculină ce este pervertită însă și preluată de mama sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care duc la dependența de droguri. Există, cu siguranță, unele influențe de ordin temperamental, cum ar fi nevoia de emoții noi, impulsivitatea sau neputința de a Înfrunta plictiseala. Și mai sunt altele, dobândite, cum ar fi sentimentul de neputință și neajutorare. Unele convingeri sunt prezente În permanență: „Ar trebui să fiu perfect. Ar trebui să fiu puternic. Ar trebui să obțin Întotdeauna ceea ce vreau. Viața ar trebui să fie lipsită de suferință și să nu necesite niciun fel de efort. Nu
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect dezavantajos" prin faptul că îi încurajau pe sovietici să cerceteze problema implementării clauzelor militare din Tratatul cu Italia 424. Ambasadorii americani din toată Europa împărtășeau frustrarea și neajutorarea lui Schoenfeld. Tocmai de aceea, Departamentul de Stat a convocat, la Roma, o întrunire a consilierilor economici și militari de la Ambasada din Roma și Legațiile din Budapesta, București și Sofia, a consilierilor economici de la Misiunile din Belgrad, Trieste, Varșovia, Praga
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
umanitare. Contextul personal Este știut faptul că psihoterapia este o ocupație solicitantă și stresantă, care poate duce la epuizare și probleme psihosomatice. Madanes (2001Ă susține că mulți terapeuți devin limitați de emoții negative cum sunt furia, frustrarea, teama, dezamăgirea și neajutorarea. Autoarea pledează în favoarea cultivării emoțiilor pozitive, cum sunt dragostea, gratitudinea, curiozitatea, compasiunea, hotărârea, flexibilitatea, încrederea, vitalitatea și dorința de a aduce o contribuție. Trebuie să ne amintim de asemenea că terapeuții au vieți foarte similare cu ale pacienților lor în ce privește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și cardiovasculare. SOMATIC COMPORTAMENTAL EMOȚIONAL COGNITIV de ex. de ex. de ex. de ex. creșterea tensiunii mâncatul în exces și consum anxietatea crescută, distragere musculare, creșterea excesiv de alcool, creșterea depresie și furie, crescută, presiunii sangvine și consumului de cafeină și neajutorare, lipsă de concentrare frecvenței cardiace, zahăr, fumatul, probleme speranță, stimă de sine diminuată, transpirației, distres de somn incluzând coșmaruri, scăzută, agitație, afectarea intestinal, dureri de probleme sexuale, apariția oboseală rapidă, memoriei, cap, greață și vomă, comportamentelor ne sentimente de panică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și a cules câteva fructe roșii, le-a băgat în gură și a savurat gustul dulceapoi a excalamat: „Ah, ce gust delicios au fragii!” Introducere Mulți oameni care vin la terapie (și în afara terapieiă sunt stresați și au sentimente de neajutorare, lipsă de speranță și o pierdere a direcției proprii și a controlului (percepută. Cu alte cuvinte, se simt „stresați”. Pacienții au nevoie să găsească puterea și motivația pentru a se angaja în sarcina dificilă de rezolvare a propriilor probleme legate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pacientul să fie disociat sau amnezic pentru soluțiile orientate spre viitor (Phillips și Frederick, 1995Ă. Se pare că progresiile de vârtsă pozitive sunt extrem de valoroase prin aceea că pot ajuta pacienții să contracareze unele din sentimentele trecute și prezente de neajutorare. Frederick și Phillips (1992Ă exprimă acest lucru după cum urmează: Am devenit conștienți inițial de capacitățile de auto-alinare ale progresiilor de vârstă hipnotice în timp ce lucram cu tulburări psihosomatice; am găsit că progresia hipnotică de vârstă poate calma panica la pacienții cu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
capacitatea lor de rezolvare a problemelor și alte facultăți ale eului spre avantajul lor (p.93Ă. Cu toate acestea clinicianul trebuie să se asigure de faptul că pacientul este capabil să își construiască scopuri viitoare pozitive, altfel orice sentimente de neajutorare și disperare pot fi exacerbate. În final, acest interes în scopurile viitoare a contribuit la dezvoltarea terapiei centrate pe soluții (DeShazer, 1985, 1988Ă. Intervenția 18Urcarea pe munte Imaginează-ți că este o zi frumoasă, de primăvară... soarele cald strălucește asupra
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a fost confruntată cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea sau rănirea sau a fost amenințată cu moartea sau rănirea, sau cu o amenințare la integritatea sa fizică sau a altora, iar răspunsul persoanei a implicat teama intensă, neajutorarea sau oroarea. Foa, Davidson și Frances (1999Ă enumeră simptomele cheie din SSPT după cum urmează: Re-trăirea evenimentului traumatic, indicată de: Reamintirea intruzivă și stresantă a evenimentului; Flash-uri (sentimentul că evenimetnul reapare în stare de vegheă; Coșmaruri (evenimentul sau alte imagini
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Aceasta permite pacientului să restructureze punctul său de vedere asupra atacului, schimbând teama și vina în curaj și control în timpul unei amenințări copleșitoare. Spiegel subliniază principiile de bază după cum urmează: Cel mai stresant lucru în legătură cu un eveniment traumatic este sentimentul neajutorării absolute pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de vedere asupra atacului, schimbând teama și vina în curaj și control în timpul unei amenințări copleșitoare. Spiegel subliniază principiile de bază după cum urmează: Cel mai stresant lucru în legătură cu un eveniment traumatic este sentimentul neajutorării absolute pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul cu agresorul și simt că terapia duce
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
alimentar. Oricum și băieții sunt preocupați de forma corpului și greutatea corporală. Adesea există o preocupare față de mâncare și imaginea corporală care generează stres și anxietate precum și tipare alimentare distructive. Tulburările de comportament alimentar sunt adesea asociate cu sentimente de neajutorare, tristețe, anxietate și nevoia de perfecțiune. Aceasta poate face ca persoana să utilizeze curele de slăbire sau pierderea în greutate pentru a dobândi sentimentul controlului și stabilității. Stresul familial, gestionarea tranzițiilor de viață cum sunt suferința și intimidarea la școală
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a simți. Analiza tranzacțională face distincție între mai multe forme de manifestare ale eului Copil (factori de ordinul I și II): Copilul liber, sursă a emoțiilor autentice de bucurie, tristețe, teamă și furie. Refuză
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
competiției interindividuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori de ambianță sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul, sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. Dar, evitarea și atenuarea efectelor unor frustrații puternice implică și luarea unor măsuri de protecție individuală, destinate sporirii rezistenței și toleranței individuale la frustrare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fost unul dintre primii teoreticieni care au dezvoltat termenul de „neliniște” ca o „variabilă intermediară” (care nu poate fi cunoscută direct prin observare, ci numai indirect prin consecințele sau antecedentele ei). Dintre acestea, R.S. Lazarus (op. cit., p. 184-189), menționează: a) „neajutorarea” (sau neputința) persoanei în fața pericolului sau frustrării; b) „iminența, pericolului”. În legătură cu prima condiție, D. Mechanic arată: „Într-o oarecare măsură, individul are nevoie de unelte capabile să facă față situației dificile. Pericolul depinde de felul în care o persoană se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fratele meu; frați; frumusețe; grăsulean; grup; haină; hăinuțe; impertinență; iubit; izvor; împlinire; începător; îndrăzneț; înger; îngrămădit; îngrijire; jucăuș; leagăn; liniștit; lipsă de griji; mama și eu; mare; Maria; mămos; Mihail; minge; minunat; o minune; mîndrie; moștenitor; mulțime; murdar; năzbîtie; năzbîtios; neajutorare; neascultător; neastîmpăr; nebun; necizelat; nepot; nervi; nevinovat; ninge; nisip; noi; norocos; nostalgie; oameni; obligație; obraznic; odoraș; odraslă; orfan; păr; pătuț; peripeții; pici; picior; piele fină; pîntec; pisică; pitic; plapumă; plînset; plînsete; ploaie; plouă; prieten; prost; pueril; puști; răspundere; răzgîiat; rege
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de dor; duioșie; după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îngrijire; îngrijorare; înțelepciune; jos; lacrimă; laș; leit; lenos; lihnit; limitat; limită; liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
incapabil; indiferent; inflamabil; influențabil; inimă; intelect; împuținat; încercare; îndrăgostit; înfometat; înger; jele; josnic; limitat; limonadă; lipit; lipsa puterii; lipsă; lipsit de putere; Lore; mai bine decît gras; malnutrit; micuț; mintal; de minte; mînca; mîrțoagă; model; molcom; molîu; moșneag; mușchi; neadaptat; neajutorare; necăjit; necredincios; nedrept; nefericit; negras; nehrănit; neimportant; neiscusit; neîncercat; nevoie; nevrednic; normal; nu mănîncă; oarecare; obez; obosit; ogor; omul; omuleț; pas; păcat; pericol; persoană; persoană slabă; picior; piele și os; pierdut; plăpînd; poet; prăpădit; prea; cu probleme; profa; pui; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sunt disfuncționale/iraționale, pot avea funcție de vulnerabilitate locală. Cogniții intermediare și centrale - cu referire la cogniții funcționale și/sau disfuncționale cu caracter general care amorsează gânduri automate în situații specifice. Cognițiile centrale disfuncționale - (1) autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă sub aspectul acceptării de către ceilalți: autoexcludere/neacceptare (de pildă, „Nu mă iubește nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri: (a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și se referă la propria capacitate de a supraviețui și funcționa independent. Reprezentative pentru acest domeniu sunt următoarele scheme: Dependență/incompetență (DI) - credința că suntem incapabili să ne îndeplinim bine responsabilitățile zilnice fără un sprijin considerabil din partea celorlalți. Se manifestă neajutorarea. Vulnerabilitate la rău și boală (VH) - frica exagerată de catastrofe iminente ce pot să ni se întâmple oricând și nu le putem preveni. Această frică poate apărea în legătură cu diferite boli de care ne putem îmbolnăvi (de pildă, infarct), cu diferite
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
afecțiuni somatice cronice cum sunt bolile reumatice sau unele forme de anemii hemolitice cu transmitere ereditară. În cazul unor astfel de afecțiuni, experiențierea frecventă a durerii poate diminua calitatea vieții persoanelor afectate. Durerea poate accentua anxietatea, depresia și sentimentele de neajutorare. De asemenea, anxietatea și depresia pot determina apariția sau intensificarea durerii. Terapia cognitiv-comportamentală multi-componențială s-a dovedit a fi un tratament eficient pentru durerea apărută în cazul bolilor reumatice; de asemenea, unele date sugerează că această formă de tratament ar
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]