174 matches
-
primele 2-3 minute se produce o revenire rapidă; în următoarele 4-5 minute revenirea se face mai lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
minute revenirea se face mai lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut la sportivii care depun eforturi de rezistență, datorită creșterii volumului sistolic și a frecvenței cardiace
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut la sportivii care depun eforturi de rezistență, datorită creșterii volumului sistolic și a frecvenței cardiace. Debitul cardiac mai poate crește în timpul digestie, în stări de excitație sau în mediu cu temperatura ridicată. Cercetările prof. dr. A
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
În eforturile moderate, la un sportiv, debitul cardiac crește la 10¬15 l / minut, iar după eforturile intense la 40-45 l / minut. Pentru același efort, la un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul de O2 în timpul unui efort crește cu 1 l / minut, debitul cardiac
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
iar după eforturile intense la 40-45 l / minut. Pentru același efort, la un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul de O2 în timpul unui efort crește cu 1 l / minut, debitul cardiac crește cu 6l / minut. Volumul inimii - prezintă modificări imediat după efort. prin măsurători efectuate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie, transportul O2 pentru acoperirea nevoilor organismului făcându-se cu o cantitate mai mică de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie, transportul O2 pentru acoperirea nevoilor organismului făcându-se cu o cantitate mai mică de sânge. În repaus, când nevoia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
folosit în primele momente ale efortului când întoarcerea venoasă este stânjenită datorită presiunii intratoracice. În eforturi intense, volumul sistolic și debitul cardiac cresc prin golirea mai completă a ventricolelor și nu prin creșterea frecvenței cardiace cum se produce la cei neantrenați. Orice efort făcut sub 130 pulsații pe minut nu modifică dimensiunile inimii. La fel se întâmplă și în eforturile care se efectuează cu peste 180 pulsații / minut. Eforturile anaerobe nu influențează volumul inimii. De exemplu, cei ce se antrenează pentru
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
țesuturilor și mai ales la nivelul mușchilor. În urma antrenamentelor, numărul de capilare care se deschid se mărește și se creează o suprafață mai mare de contact între sânge și țesutul muscular, deci se pot produce schimburi mai intense. La cei neantrenați, O2 se găsește în concentrație de 190ml/litru în sângele arterial, în sângele venos 140ml/litru, iar în țesuturi rămân 50ml/litru. În sângele arterial al celor antrenați se găsesc tot 190ml/litru, iar în sângele venos concentrația O2 este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
80-90ml O2. Frecvența cardiacă - prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la eforturi maximale atinge valoarea de 180- bătăi / minut, numită și frecvența critică, deoarece odată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la eforturi maximale atinge valoarea de 180- bătăi / minut, numită și frecvența critică, deoarece odată depășită nu mai determină
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
frecvență critică, admițând și probabilitatea unei frecvențe critice de 210-220 bătăi / minut (Krestovnikov - 1951). Valorile superioare acestor frecvențe duc la scăderea debitului cardiac (prin scurtarea diastolei). Creșterea mai mare a frecvenței cardiace în competiții sportive (eforturi maximale) la antrenați (față de neantrenați), are o semnificație pozitivă și arată creșterea rezervelor funcționale cardiovasculare. Baicenko a emis teoria reactivității sportivului în formă, care precizează că la sportivii aflați în perioada de formă sportivă, reactivitatea cardiovasculară este mai mare decât în alte perioade de antrenament
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
continuând să crească (pentru a suplini scăderea debitului sistolic), cu prelungirea exercițiului (ca în cazul din figură la 200W) până la atingerea stării de epuizare - oboseală - fig.2. Interesant este că la antrenați oboseala apare înainte de epuizarea rezervelor cardiovasculare, pe când la neantrenați, nu; la aceștia, frecvența cardiacă crește fără simptome, existând pericolul apariției stopului cardiac. În eforturile moderate și submaximale (150-175W), în care există un echilibru între nevoile și aprovizionarea cu O2 a țesuturilor (eforturi aerobe - echilibru stabil), găsim o relație liniară
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 170 este considerată valoarea maximă a solicitării în echilibru stabil relativ (70-80% din VO2max). Între intensitatea efortului și frecvența cardiacă, există o relație liniară până la această valoare după care dispare. Valorile PWC 170, variază cu condiția fizică, fiind pentru neantrenați de 1000-1100 Kgm/min, iar pentru sportivi de 1550Kgm/min (semifond) și de 1180Kgm/min (halterofili). Timpul de revenire depinde de volumul total de lucru și nu de intensitate. Aceasta are loc în trei faze: - prima fază durează câteva secunde
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
această vârstă, încă nematurizată complet. Există și puncte de vedere privind posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea de deplasare se cunosc mari valori sportive, câștigători de medalii olimpice care au început practicarea probelor de viteză la o vârstă mai târzie. Astfel, A. Wells
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de vedere privind posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea de deplasare se cunosc mari valori sportive, câștigători de medalii olimpice care au început practicarea probelor de viteză la o vârstă mai târzie. Astfel, A. Wells a început să practice atletismul la 17 ani
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se dovedesc a gândi și diferit. Feminism contra naturii Feminismul filosofic pare să fie o perversiune contra culturii. Cel activist, care există și așa cum există azi în Romania, pare să fie o perversiune contra naturii. A naturii solide a româncelor, neantrenate în revendicări de drepturi, obosite de o viață chinuită de obligația de a munci, precum și de dublarea zilei de muncă. De feminism le arde lor când n-au cu ce-și crește copiii și cu ce plăti întreținerea, deși muncesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
intelectuale, din diverse medii: uman, al faunei și florei, care se pot lega pin gesturi sau mișcări imitative sau afective. Astfel, câteva exemple: gestica imitativă - croitorul care pune ața În ac și coase, se Încurcă ața, etc.; alergătorul de maraton neantrenat, etc. sau gestica afectivă: dragoste neîmpărtășită - idile dintre o pisică și un motan, inocența pusă În valoare prin pantomima comică. Recomandăm pantomima ca mijloc de obținere a expresivității corporale și faciale În special pentru grupul euritmic de Înaltă ținută tehnică
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
să definim cu un anume nume „momentul patologic” de care se ocupă reanimarea. Acest moment patologic s-ar putea numi „stare de agresiune”, înțelegându-se prin aceasta, starea caracterizată prin perturbațiile ieșind din limitele fiziologice, care se adresează unui organism neantrenat să sufere aceste perturbații, ce durează din momentul începerii agresiunii până la dispariția urmărilor imediate ale acesteia. Mai complet definiția ar fi: Reanimarea este partea din îngrijirea bolnavului, care urmărește restabilirea constantelor biologice (homeostazia) și care corespunde momentului numit „stare de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care, în cele mai diverse situații, putea deja să se detașeze de cauza sa morală originară, de unde să treacă pe planul abstractului. Cu alte cuvinte, individualitatea concretă a putut fi reprezentată în cadrul unui organism corporal, a existenței omului în natură, neantrenat în rezolvarea contradicțiilor, de diferite feluri, ale acestei existențe sociale. Prin implicarea în rezolvarea contradicțiilor vieții ia naștere un "eu", ca generator de activitate spirituală, de reflectare subiectivă, realizată prin angajarea unor raporturi spațio-temporale tot mai conștiente. Reflectarea obiectelor din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
autori analizează influența antrenamentului de sprint asupra metabolismului fibrei striate, mai exact cât se modifică cantitatea de ATP, CP, creatină, (mMol/kg. d.wt) aflate în mușchiul “vastus lateralis” înainte, în timpul și după sprint, atât la subiecții antrenați cât și neantrenați, în vârstă de 22,1 ± 1,0 ani: La investigarea inițială, cantitatea de ATP este mai mare înainte de sprint, în acest mușchi, la neantrenați și respectiv, la antrenați mai mică. În timpul sprintului, antrenații consumă ATP mai puțin ( 4,4 mMol
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aflate în mușchiul “vastus lateralis” înainte, în timpul și după sprint, atât la subiecții antrenați cât și neantrenați, în vârstă de 22,1 ± 1,0 ani: La investigarea inițială, cantitatea de ATP este mai mare înainte de sprint, în acest mușchi, la neantrenați și respectiv, la antrenați mai mică. În timpul sprintului, antrenații consumă ATP mai puțin ( 4,4 mMol/Kg. d. w) în timp ce neantrenații consumă o cantitate mai mult decât dublă de ATP (9,2mMol/Kg dry/wet). După efort, cantitatea de ATP
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]