451 matches
-
de a acționa în virtutea unui destin ireal. Nu mai încerca acum nici o „curiozitate romantică“, nici o ardoare de a răspunde unei provocări. Ceea ce simțea, în timp ce înota atât de retras și atât de nefericit sub cupola de aburi nu era decât un neastâmpăr, o dezgustătoare sete de aventuri erotice. Până atunci, se simțise perfect nepăsător. Acum era forțat să se gândească la fete. Foarte bine. Își spuse din nou: „Da, John Robert mi-a schimbat calitatea umană. M-a făcut mai rău“. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce. În cunoașterea pură. Ce se întâmplă când disociezi subiectul de obiect? Nu mai există subiectul. Acesta-i momentul în care totul e permis. Oh, ce nonsens, vino lângă mine și ține-mi mâna. Nu pot. Sunt prea plin de neastâmpăr, sunt un tigru... un tigru... ard ca o văpaie! George, vreau ca într-o bună zi să fiu și eu alături de tine în lumina soarelui, totul să fie deschis, nu secret și rușinos. Sunt pregătită să aștept. Aș putea aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că e și băutură. — Băutură este, confirmă Tom. — Să mergem jos, sunt atât de surescitată, trebuie să beau ceva! Coborâră în camera de zi, Greg aduse o sticlă de whisky și pahare în timp ce Judy se învârtea de colo-colo, plină de neastâmpăr, atingând obiectele, atingându-l pe Tom, râzând. — O, totul e încântător, am făcut o călătorie extraordinară, am fost la New Orleans, sudul e fantastic, n-am căpătat accent sudic? Eu simt că vorbesc cu accent. Tom văzu pe canapea punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
după căzătura pe scări. După cum spunea Stella, căderea lui Alex a prefigurat-o pe cea a lui George și a avut un efect similar. Alex este propria ei umbră, toată vivacitatea din ea, toată curiozitatea patronală, toată forța, strălucirea și neastâmpărul ei au pierit. Este (sau pare a fi) perfect rațională, dar a devenit extrem de liniștită. Petrece ceasuri întregi în bovindoul din salon, privind afară. (Și ce vede pe fereastră? Vulpi. Merituoșii noștri funcționari municipali, pătrunși de ceea ce se numește „uzuala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de soia. Îndrăznesc să spun că ar fi fost în stare să-i jure credință și unui Moonie 2 în prima săptămână la St George, dacă i-ar fi ieșit unul în cale suficient de repede. Sheba nu avea acel neastâmpăr de „fetiță nouă“ și o admiram pentru asta. Rezerva ei nu mă excepta nici pe mine. Pentru că sunt mai în vârstă și pentru că sunt mult mai formală în comportament decât majoritatea colegilor mei, sunt obișnuită să fiu tratată cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
crenvurșt (crezi, speri), dar, cum asta e tot ce poți să mănînci, o mîncați. Cum și bugetul tău e limitat, stați la o masă privind forfota lumii și Încercați să vă faceți planuri rezonabile pentru restul zilei. Coaje are un neastîmpăr: Alina, ai crescut de cînd ai plecat de-acasă, strigă el rîzÎnd după o tipă al cărei maieu de plajă abia Îi acoperă sînii, un compliment ce o face să-i arunce o privire care spune că poveștile lui de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
capricii născute În plictiseala captivității, departe de lumea care-și trăiește noile libertăți civile. Așa că nu e de mirare că perspectiva săptămînii de trageri, pe care urmează să o petrecem undeva pe malul mării, ne-a dat un țel, un neastîmpăr salvator, cred că ne-a luat de tot mințile, astfel că nimic nu mai pare ciudat. Iată-ne ajunși În ziua În care ne-am strîns tot echipamentul și l-am Încărcat o zi Întreagă În trenul tras la una
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
privește cețurile aurii ale orizontului și le ascultă muzica stranie. Somnul i-a fost izgonit de un val neașteptat de adrenalină. MÎine Înseamnă acest pește strălucitor care-i alunecă din mîini și cade Într-un ocean necunoscut, mîine Înseamnă un neastîmpăr dus În pragul nebuniei, chiar dacă, de fapt, mîine se găsește Într-un Balkan Express militar de mare viteză. Iar În acest tren apocaliptic s-a terminat carnea de miel, dar se pare că undițele au folosit la ceva, așa că grătarul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un copil al câmpiei Dunării și-și scoate - cum mărturisește - poezia dintr-o biografie expurgată de anecdotică. Se zbate în versurile lui o energie vitală debordantă; vocația poetică e trăită ca o nevoie imperioasă de fapte cu țel nebulos; un neastâmpăr obscur nu-și află cauza și se transformă adesea în tânjire dureroasă. Dezrădăcinarea sufletului rural prin cultură capătă o expresie inedită, adecvată epocii și experienței istorice noi, devine o nostalgie existențială a vieții fruste în mijlocul naturii. OV. S. CROHMĂLNICEANU Adevărata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
dispare cu lunile. Își lăsase barbă și chipul lui, slăbit, semăna din ce în ce mai mult cu o icoană bizantină. Mersul îi e zorit și nesigur, glasul e, tot așa, precipitat, cu o tonalitate variabilă. Este în toată ființa lui S. un mare neastâmpăr și o mare bunătate. O bunătate activă, ușor agitată, și o voință neascunsă de a se identifica total cu noua lui condiție. Nu își pierde vremea, are rubrici în revistele vremii, ține predici, îndrumă vizitatorii, din când în când călătorește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
impenitent dispărut la vreo treizeci de ani, căruia îi consacra, "în febră", un "poem balcanic". Tot ce e remarcabil la autorul Primelor iubiri (1956), căzut ca o stea la numai douăzeci și unu de ani, stă sub semnul focului, al unui viu neastâmpăr juvenil concretizat în graba de a se realiza. Sensul dramatic al existenței sale ține, psihanalitic vorbind, de premoniția sfârșitului apropiat; în replică, o semeață înaintare printre flăcări și năluci, pulsiuni interioare imoderate căutându-și expresia stilistică, încrucișări de ritmuri care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Mioara năzdrăvană Oaia face figură aparte, prin modestie și „lipsă de reprezentare”, în bestiarul fabulos. Unele dicționare de specialitate o consemnează ca pe orice animal domestic, fără personalitate, doar pentru că aparține necuvîntătoarelor. Față de Taur, Cerb și Berbece, animale în veșnic neastîmpăr și răscolitoare de lume, te întrebi dacă oaia își justifică prezența în imaginarul bestiar și fabulos. O primă impresie. În fond, ea este „năzdrăvană”, poziție proprie și unică în inventarul mitologic. De aici înrudirea cu puterile chtoniene, cu preotesele, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ghid pentru suverani în care se arată că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru elemente - și temperamente -, ci și celor patru animale: flegmaticul are temperamentul mielului, sangvinicul, neastâmpărul maimuței, melancolicul este asociat porcului, iar colericul, leului. Un moment celebru îl constituie „Fisiognomia umană” de Gianbattista della Porta (1541-1615Ă care apare în 1596 la Napoli. Corelația între caracterul omului și al animalelor e intens subliniată și susținută cu desene
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de foarte multă vreme, și mai ales în ultimele războaie mondiale oamenii de știință medici, chirurgi și psihiatri stabiliseră rolul nefast pe care-l joacă lobul anterior frontal al creierului în viața omenirii. El este focarul tuturor investigațiilor la neliniște, neastâmpăr, răzvrătire și aventură. Sediul nemulțumirii și al întreprinderilor. Sălașul nefericirii. În acest teritoriu prefrontal se înscrie proiecția individului în viitor. Aria prefrontală naște și cârmuiește ideile despre eul interior și îndrumarea lor spre năzuința de lărgire. Individul lobocoagulat pierde compozanta
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație este secondată de neastâmpărul gânditorului fascinat de nevoia de frumusețe ca nestare, de contradicția creatoare, de mișcarea ideilor mai degrabă decât de valabilitatea lor, de „identitatea neidentică”. În argumentarea pasiunii lui pentru Hegel se află semnalmente ale propriului portret. Tot așa cum instalarea postului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
-i lăsa să guste un răsfăț de împrumut. Pe undeva, zidurile palatului ofereau un repaus excesiv - prea funerar, poate, pentru gustul lor; le-au mai trebuit câteva secole bune până să se obișnuiască într-atât cu el încât, în final, neastâmpărul definitoriu pentru prezența lor în lume să sfârșească pietrificat, fosilizat. Tot mongolii dezlanțuiseră până la porțile Vienei o pustiitoare viitură, ce pusese serios sub semnul întrebării continuitatea civilizației în versiunea ei sedentară. Asta din perspectiva cuceriților; din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
maestru iluzionist? Prin ce cotloane i-o fi dosit el aurul oțelit al virilității? Tânărul și femeia de deasupra lui formau două pâlnii unite într-o clepsidră prin îngusta porțiune în care pielea lor venea în contact; acolo, învârtită de neastâmpărul static al atingerii, o morișcă robace îi măcina lui contururile imaginii de sine și nervii. Orice mișcare antrenează imperceptibil altele, chiar prin intermediul unor angrenaje știrbe și lălâi, cu joc între piese cât hăul. În mintea băiatului începu iar să se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și cea ondulatorie. Sclipirea banilor și necunoscuta călare pe el se aflau cumva de cele două părți ale acestei distincții complet străine lui - despărțite și, evident, și unite totodată de ea. De partea ei, femeia înclina nesigur în favoarea ipotezei că neastâmpărul ar fi sursa ultimă a valorii. În minte i se învârtea un disc din copilărie cu Olandezul zburător, ascultat obsesiv de tatăl ei. Când izbucnea furtunos corul umbrelor și vocea fantomei tuna "sieben Jahre sind vorbei"6, tatăl închidea ochii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
intens de bucuria recunoașterii. Tabloul o trăsese înăuntru: cu un picior în realitate și cu celalalt în fantezie, alerga după o imagine care și ea, la rându-i, alerga prin vinele ei. Marele scamator contemplă comoția cu mulțumire egocentrică. Cu neastâmpărul copilăriei urcat acum fără sfială în obraji, frumusețea femeii tangentă periculos pragul suportabilului. Atunci fu Rică lovit în plin de puterea ei poruncitoare. Sau poate că nu neapărat femeia, ci momentul își armoniză fără menajamente elementele-i, iar dacă nici
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
copilului într-un limbaj pe înțeles, atunci micii pacienți se simt ușurați, fiind apoi confruntați cu proceduri pe care au impresia că le cunosc deja. Pauzele scurte pentru clătirea gurii, umplerea paharului cu apă etc., pot satisface într-o măsură neastâmpărul lor. În definitiv, scopul ideal este de a crea o anumită formă de experiment reușit, oricât de modest, astfel ca la sfârșitul fiecărei ședințe copilul să-și recapete autoîncrederea sau chiar să o dobândească (Loch). Nervozitatea, nesiguranța și stările de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
regizor de excepție cum este Corneliu Porumboiu, privit ca un copil până mai ieri, recunoscut ca o autoritate azi, și, cred, menit să reprezinte o întreagă generație. Și nu pentru că Adrian are bani ci pentru că el, Cornel, are talent și neastâmpăr creator. Să nu credeți că spun asta pentru că m-a făcut, astfel, nemuritor. Să nu credeți că regizorul sau actorul au investit simpatie în personajul Marin-Jderescu sau Jderescu-Marin. Când Corneliu a avut scânteia care a "mișcat" totul, era în biroul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un destin tragic, de excepție, atât în orizontul spiritualității noastre, cât și în cel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Însoțește pe generalii Ventura și Court pe terenurile lor de săpături, transformându-se În arheolog și chiar numismat. S-ar putea crede că numeroasele activități fizice și intelectuale sunt de natură să-i epuizeze imensa nevoie de mișcare. Dar nu! Neastâmpărul Îl prinde ca o maladie recurentă - și iată-l călătorind ici și colo, vizitând regiunile Indiei Occidentale, de la Golful Oman În Himalaya, până când dorul de a revedea Europa Îl copleșește. Pe drum, vaccinează Împotriva variolei, Îngrijește plăgi, distribuie pilule, Întreprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Europene de Science-Fiction (ESFS Award), pentru romanul Vă caută un taur. Totuși, F. nu este în mod exclusiv un autor de cărți SF: mai puțin perseverent, considerându-se un „etern diletant” și un „jucăuș”, de fapt un spirit plin de neastâmpăr, aflat permanent în căutarea unor noi „provocări” tematice, tehnice, stilistice, el se manifestă și ca dramaturg, cu mare succes de public și de critică. Semnează, în anii ’60-’70, noi volume de literatură jurnalistică în tonul vremii, fără frenezia satiric-pamfletară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
cauza revoluției, căreia i s-a devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român”. În exilul parizian, mânat de același neastâmpăr, înființează cu I.C. Brătianu „Republica rumână” (1851) și intră în comitetul de redacție al „României viitoare” (1850). Triumful activității de gazetar a lui R. este „Românul”, organ unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. În ziar, directorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]