476 matches
-
Autorului Ctitorie Biserica îmi pare o casă părăsită În curte năpădită de iarbă mătăsoasă, Cu razele filtrate prin ramuri ca prin sită, Ca o relicvă sacră din letopiseț scoasă. Clopotnița se-nalță tăcută și stingheră, Ca o remininscență se țes neauzite Vibrațiile calde venind din altă eră, Ca murmure ușoare de rugăciuni șoptite. A dimineții rouă o frescă adunată Din multe anotimpuri în imnuri de lumină - Același zbor de vise sub bolta înstelată, Tablou votiv și veche pictură bizantină. Biserica îmi
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
să mă scape din lumea viciului negru al osândei. Și a reușit, dar mult prea târziu însă a reușit să mă elibereze dându-mi voința ca putere. Și cu cât sacrificiu lucifer m-a eliberat din ajunsul lui negru și neauzit. Mă întorc să continuu de acolo de unde am rămas, când în acea noapte am primit vizita umilitoare pentru mine, a fratelui meu, se pare că după prea multe avertismente și înștiințări ale vecinilor, dar și de la liceu, că mă pierd
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PĂDUREA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cântece neauzite răsună prin locuri retrase și săruturi așteptate scotocesc prin memorie, fata cu fața de rubin și ochii migdalați trece prin gânduri ca o pasăre legănată de vânturi peste pădurile defrișate de amintiri. Am să cad în uitarea sortită de vârstă
PĂDUREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365031_a_366360]
-
autorului n-a fost la consult, Prin farmacii naturale ce malignele previn, Gândirilor staționare din imaginile -Destin! Atunci de crezi-n rolul să călărești și dexul, Nu să trimiți cititoru-n bord cu preplexul, Mirat că el nu cunoaște un cuvânt neauzit, Te oblojește, ești călărețul sfânt- neciuntit! Sfântul Limbii Române - e cine o cunoaște, Numai de prin virguli mesaje el descoase, Și-o țese la loc prin fuiorul peisajelor/vești, Alungînd rău/negrul, compune și povești. Cu multiple muze cei ce
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
Mersul ideilor este zona elitei, elita se adaptează cu ideile. Și aș vrea să faceți aici referire la presă, la intelectuali și chiar la cler. Ideile ajung în presă, la televizor și ele sunt după aceea receptate, ascultate, respinse sau neauzite de mase. - Dacă este să încep cu presa, depinde de presă. În general, ea face jocul cuiva. Presa independentă este puțină. - Presa înghite datele statistici, cel puțin din domeniul demografic, dar nu face nici o legătură între aceste date Este clar
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
Tu le vei judeca! Dă-mi Doamne anii cei trecuți prin inel de aur, zdrobiți de safire și răsăriți în rubine. In apele lor se vor afla speranța zilelor și lumina răsăritului de soare. In adâncurile sufletului trăiam exaltarea glasurilor neauzite dar străbătând câmpiile și brazdele pline de rouă. I-am mâna și condu-mă spre limanul reînvierii și arată-mi cum totul va fi altfel. Lacrima va fi transformată în ploaie și rana se va vindeca prin doar atingerea binelui
RUGA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366352_a_367681]
-
din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului înaintez sau stau între două necuprinsuri cu neputința de a mă contura alunec înafară într-un cineva care rămâne mereu altcineva pentru ce neliniștea sfâșâie sclipirea de a fi înafara inimii e absența neauzitul strigăt al mineralei tăceri deconcertantă eternă transformare cândva peste mine vor cădea norii întunericul altui început și pasărea albă, pasărea pasăre suflet oare o să tacă până atunci am să-i păzesc cântarea să nu înceteze pentru tine și pentru mine
ÎNAINTEZ SAU STAU... de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365660_a_366989]
-
a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Dumnezeu: „Lumină, ai curaj să-ți înfrunți liniștea? Dar trecerea? Să răspunzi provocării cercurilor strivite? Nicidecum! Peste dunele lunii, ciocârlii în răspăr răsucesc fuioare de triluri neauzite...” Reflexele gândurilor nasc alte reflexe: „Și răsăritul soarelui se face că nechează! De-atâta vis, nici visul nu crede că mă voi preface în noapte, într-o noapte a începuturilor uitate să rămână eternă lumină...” Mărturisirile poetului sunt ca un
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ce zburau bezmetici, așezându-se peste tot... iar copacii dispărură, fiind acoperiți de neaua ce se cernea precum făina prin sită când bunica se pregătea să frământe cozonacii. Micuța era derutată... îi era din ce în ce mai frig... de ea se apropiase, pășind neauzită, Iarna. Zâna i s-a adresat cu vocea caldă a bunicii: - Ce faci aici, puișor? Vocea blândă, a mai încălzit-o puțin pe fetiță. Zâna semăna atât de mult cu bunica... Fetița s-a apropiat cu sfială de ea, zicându
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
mi-a rămas timp să-l păzesc de condițiile vitrege ale domniei. Închise ochi. În minutele care urmară auzi destul de bine cum soția lui e îndepărtată de lângă pat și scoasă cu forța afară. Și iată cum, își spuse cu glas neauzit, două robe negre desprinse din cortegiul meu mortuar înghiți în lumea lor de umbre îngerul ce veghea la căpătâiul meu. Medită câteva clipe la ce tocmai spusese cu tristețe fără să cugete la nimic. Nu avea rost. Cuvintele sale rostite
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
vis, peste lumina gravată. Cuvintele tac, mergi pe strada cea albă. * Doi sau trei nori. Și apoi extensia aerului tremurător, în ceața din zori. Ieșeau la iveală pleoapele mării. Răsăreau, loveau. Loveau flancurile luminii. Semnele-acestea răneau. * Ai ascultat ca și neauzită, scufundată în adâncul fântânilor de lumină, o rumoare, ca o silabă, acolo, între ape. Cădea, dinspre timpan, în spațiul a ceea ce e de nespus, al indicibilului poate, cădea, scurtă rumoare salină, în tăcere. O ascultai născându-se spre-a fi
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
Coasta de Vest, la Vancouver, cu ultimul spectacol pe 26 decembrie. AGERPRES: Ce au special colindele românești de plac atât de mult? Ștefan Hrușcă: În primul rând plac românilor, celor care s-au obișnuit cu colindele noastre, ani de zile neauzite, ani de zile ținute mai mult acolo unde se păstrează ele și se mai păstrează obiceiul acesta al colindatului, cum este Maramureșul, Sălajul, zona Bihorului, partea de nord a Bucovinei. Eu spun că au un tradism aparte. Crăciunul este un
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
-ai fost până acum de n-ai trăit? Și ce-ai așteptai de te-ai lăsat sedusă de tine însăți? Treci prin toate ușile închise până la mine și nici ferestrele zăbrelite nu-ți sunt stavilă prin ziduri te strecori nevăzută, neauzită și te instalezi în mine confortabil ca-ntr-un cuibar de neliniște. Așa ești tu, de nelepădat, de neînlocuit, imperios necesară! Nici nu pleci și mi se face de tine un dor fără sațiu... Cum să mai suport așteptarea? Neliniștită
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > OSPĂȚ DE ÎNGERI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului După ultimul suflet al iernii bucuria vindecă, voci de durere în oase se spală case cu duhuri neauzite pocnetul clipei în noapte-l aruncă. Mi se urcă pe piept o livadă înflorită unde îngerii-și botează copiii, în ochi de pădure și nu s-au mai dus la trei izvoare care se întâlnesc... Au rămas într-un colț
OSPĂŢ DE ÎNGERI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354818_a_356147]
-
curioasă și timidă Ciorchinii stalactitelor din vie, Podoabă siderală translucidă Doar ciutura pe ghizduri părăsită Visează însetată numai apă, Îngândurare cernere prin sită, Tăcerile în turme se adapă. În murmurul de calde violine Se leagănă în visele senine, Cu pași neauziți uitarea vine, Pasc herghelii pășuni diamantine. Nu veți găsi nicicând aievea satul, Imaginile plaiului natal. Eu îl colind de-a lungul și de-a latul, Dar satul meu e doar sentimental. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Satul meu, de Adrian Simionescu
SATUL MEU, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355550_a_356879]
-
că între ei sunt rude de sânge și izvorăsc din același Moș și, cum zice cronicarul, de colo cura. Episodul acesta m-a îngândurat într-un anumit fel. Ce secret al alcătuirii există în fiecare dintre noi și ce voci neauzite de altcineva ne face să recunoaștem scene, înfățișări și părți de cuvinte care nu le-am văzut și nu le-am auzit niciodată, noi, în cursul vieții noastre? Să existe, astfel, o memorie a tiparului care participă și aceasta la
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
I-a către băcăuani). Scena destinului aduce strigătul tăcut în rol principal, un personaj complex ca trăire și mesaj, cu un parcurs existențial reperat divers, motivat constructiv, dar cu un unic punct terminus ca psihologie relațională: tăcerea durerii sau strigătul neauzit. Exilat în strigăt este o carte de versuri încrâncenate numai la suprafața lecturii dacă nu te pune pe gânduri substanța acestor versuri, tensiunea lor. Tainițele din care vin sunt decelate pentru a descoperi paradigma omului de azi, terorizat de semeni
EXILAT ÎN STRIGĂT, VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370943_a_372272]
-
mută, de ce tac? ...uneori mai primesc câte-un bobârnac și-atunci țip... și-aștept altul să pot țipa din nou, ...ca o sfântă descătușare, ca o eliberare, scurtă ce-i drept, apoi... să pot adună iar, ...si iar, tăcerea notelor neauzite. Sunt vioara mută fără tine, iubite ! 3 dec 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: VIOARA MUTĂ / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1798, Anul V, 03 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIOARA MUTĂ de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369911_a_371240]
-
era departe de ceea ce doriseră Eugen și Cezar să-i transmită lui Iustin. Trecuseră cele zece minute, dar nu și-a dat seama decât atunci când asistenta Ofelia, pe care nu o auzise când a intrat, i se adresă doctorului, la fel de neauzit, la pătrunderea în salon: - Domnu’ doctor..., am rezolvat absolut totul... Aș dori să plec, ceru ea, privindu-și cu înțeles ceasul de la mână. Știți, eu... - Da, știu! răspunse el fără să o privească. Tura dumitale de lucru s-a terminat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
ce se întâmplă în jurul său și, foarte posibil, va vorbi, șopti doctorul Eugen Tomescu. Creierul său reintră cu pași mari în funcțiune. Va procesa, dacă nu cumva o face deja, toți stimulii, toate datele transmise și toată mișcarea nevăzută și neauzită de om, precum spunea cândva un filosof... Doamna Ofelia, ai dat de știre să... - Da, domnule doctor! Vor veni toți, mai puțin cei care sunt în sala de operații... - Foarte bine te-ai orientat... Mulțumesc! - Era de datoria mea, domnule
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
să cunoașteți, continuă doctorul să-i vorbească, în timp ce o conduse atent și o invită să se așeze pe singurul scaun existent în salon. Doctorul Emilian Grigore și asistenta Ofelia au profitat de acest moment și s-au retras tăcuți și neauziți, ieșind din salon. Iuliana a avut un gest de respingere a invitației, dar simțea nevoia să se liniștească. Își simțea trupul greu și obosit, iar în cap avea senzația că este un vacarm greu de suportat. A observat gestul medicului
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
cea mai frumoasă poezie, a scriitorului Eugen Dorcescu la Editura Eurostampa, Timișoara este o rara avis pe firmamentul Bibliotecii Naționale a României din motive strict teoretice, estetice, de artă, de istorie literară. Această afirmație este contrabalansată cu un PR nevăzut, neauzit, în rândul criticii literare de elită care nu mai prididește să izvorască recenzii, festivaluri, lansări de carte mediocră, fast și premii, pentru o literatură de conjunctură, superficială, comercială, lăsând adevăratele valori să se descurce underground, să-și promoveze singure opera
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > BILANȚ Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Am visat visarea netrăită, dar din plin, am cântat cântarea neauzită, dar deplină —visarea visărilor, cântarea cântărilor— acum îmi viețui viața căutând paharul plin... SPRE ÎNVIERE SAU PE CURÂND? fără aplauze surâsul ieșit din culise adună oameni, locuri, gesturi chiar aici pe pământ să guste din rai până nu cade cortina
BILANȚ de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369697_a_371026]
-
De-abia se-ntrezărește lumina din adâncuri Aerul de-nălțimi e prins în păienjenișul de alge ce mă țes și re-țes în putreziciunea adâncului de unde strig: Dezgoliți-mi lumina! UNDE? Se contopesc izvoarele subterane fără putință de împotrivire pe nevăzute neauzite și nebănuite albii ascunse cum fără putință de-mpotrivire iubirea zăgăzuită rupe stăvilarele cu un torent nestăpânit rostogolindu-te... Unde? protejat copyro/viorela codreanu tiron Referință Bibliografică: Nu-mi lăsa timp... să mi te aduc aminte și încă 3 poeme / Viorela Codreanu
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ŞI ÎNCĂ 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369709_a_371038]
-
Acasa > Poezie > Imagini > NOCTURNĂ Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului NOCTURNĂ Pasul neauzit... se mai leagănă doar umbra bătranului ulm purtând în coroană înțepenit condurul lunii... CLIPĂ Între hăul trecutului și abisul viitorului planează cuprins de curburile aripilor în zborul prezentului nimicul. NEGRU ȘI ALB Petalele negrului trandafir legănate lasciv se răsfrâgeau peste
NOCTURNĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353397_a_354726]