308 matches
-
nesimțitoare ieșise la poartă, ca să schimbe vorbe dulci cu ceilalți doi flăcăi, Ion a' lui Nică Ionașcu și Gheorghe a' lui Crăciun, băieți dăruiți cu firi mai bine rânduite. Poate că și mintea le era mai răsărită decât a celui nebăgat în seamă. Îmbujorată de-odată, fata, cam îndrăzneață, se repede cu vorba la Ion: - Măi Ioane, ia spuni tu drept, care dintre mine și Ruxandra lu' Ghiță Pâslă ți-i mai dragă? Că eu nu-s prea lămurită ... Cum să
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
O smulgere din fluxul acestui timp al lumii și al lumii de apoi, iată ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu. Dragostea curmată brusc este tema recurentă la acest mare poet, aproape nebăgat în seamă de marea noastră critică, preocupată să ia act cu solemnitate de pospaiul câte unui jongleur de vorbe, oarbă în momentul în care în față îi apare adevărata poezie. Tot ceeea ce scrie acest poet absent din jocul de-
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
în spate și a-i căra în noapte spre sediile de centralizare, de a aștepta acolo, uneori chiar ore bune de nesomn, pana le predau în mâini sigure și cu documente oficiale. E o muncă aplicată și plină de răspundere, nebăgata în seamă dar cu efect notoriu asupra întregii societăți, tocmai prin modestia responsabilă a neîmpătimirii cu care trebuie făcută. Și cred că toți acești oameni care au girat ziua de ieri trebuie să primească nu numai prinosul nostru, ci și
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360072_a_361401]
-
Dumnezeu nu va căuta la față, cum i-a spus lui Samuil, când a ales pe David. Dumnezeu caută și acum la inima omului, dar cu atât mai mult atunci, în ziua Judecății. Se vor slăvi atunci cei smeriți, cei nebăgați în seamă, cei ocărâți, cei prigoniți pentru dreptate, cei săraci cu duhul, care se socotesc pururea săraci de fapta bună, cei care flămânzesc pentru dreptate, cei săraci cu duhul, cei care doresc să facă dreptate și toți pe care i-
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
cei săraci cu duhul, care se socotesc pururea săraci de fapta bună, cei care flămânzesc pentru dreptate, cei săraci cu duhul, cei care doresc să facă dreptate și toți pe care i-a fericit Hristos. Se vor ferici atunci cei nebăgați în seamă, cei ce au fost ca gunoiul pământului. Cele proaste și nebăgate în seamă ale lumii vor rușina pe cele înțelepte. Cele slabe vor rușina pe cele tari. De aceea zice că cele de pe urmă vor fi cele dintâi
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
care flămânzesc pentru dreptate, cei săraci cu duhul, cei care doresc să facă dreptate și toți pe care i-a fericit Hristos. Se vor ferici atunci cei nebăgați în seamă, cei ce au fost ca gunoiul pământului. Cele proaste și nebăgate în seamă ale lumii vor rușina pe cele înțelepte. Cele slabe vor rușina pe cele tari. De aceea zice că cele de pe urmă vor fi cele dintâi. Cei pe care nu-i băgăm noi în seamă acum dacă se roagă
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
de pază înscrisă pe bluzon. Încă nehotărâtă, a murmurat cu voce ștearsă: - Nu vreau să ai dumneata probleme cu șefii. Pot ajunge și pe jos... - În niciun caz, domnișoară, a întrerupt-o Cristian vesel și convingător. Fac un ocol de nebăgat în seamă... Vă rog să nu vă supărați pe mine, dar nu arătați prea bine. Cred că n-ar trebui să mergeți atât de mult. E cale lungă... Sunteți cam dărâmată, cum se spune! - Chiar se observă? a întrebat Adriana
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
înseamnă nimic, poți să rămâi printre noi, numai să nu te măriți cu cineva din familia noastră.“ Îi este interzis să se integreze într-un mediu social. I se spune că poate să trăiască și el ca un biet animal nebăgat în seamă de nimeni. Nimănui nu+i place acest lucru. Omul are nevoie de dragoste, de prieteni, de încurajări. De acest lucru au nevoie elevii ce întâmpină dificultăți de învățare, nu de marginalizare. „- Ce-o fi cu tine? se indignă
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
-n oraș U2 vineri și Pink Floyd sâmbătă, să stau pe balcon și să aud din stânga nor de concert Sting și din dreapta un Robbie Williams ca la carte. Ei bine, pentru că zicalele din bătrâni sunt foarte adevărate, dar și complet nebăgate-n seamă, vorba cu “ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să cazi pe spate când o să ți se-ntâmple” a venit să-mi dea o pereche de palme peste program. Iacă-tă că mi s-a dat: în
Rock the City sau B’estfest? [Corola-blog/BlogPost/100052_a_101344]
-
mă răsfețe, alții să-și exprime admirația ori invidia, după caz, pornesc de la faptul că sunt o persoana publică, o persoană care polarizează. Sunt obișnuit să mi se poarte sâmbetele, așa cum sunt obișnuit să-i ignor pe toți invidioșii ori nebăgații în seamă și asta este o calitate, care se câștigă în ani. Așa că le-am preluat cu mulțumire și am înregistrat atenția publică. Sunt mulțumit de ceea ce fac și cum fac și cred că am reușit să creez un curent
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
fi, când vă vor ocărâ și vă vor prigoni, și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea” (Matei 5,11). S-a retras la Atena, în luna august a anului 1890, sărac, defăimat de ai săi și nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu și în rugăciunile Maicii Domnului. Aici a fost câțiva ani predicator, Profesor și Director al unei școli teologice pentru preoți, până în anul 1894, reușind să formeze duhovnicește mulți tineri iubitori de Iisus
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
special soțul și nici un alt coleg de serviciu nu va ști. Iluzii deșarte!! „Zidurile au ochi și pădurile urechi”! Pentru lucruri presupuse, reale sau imaginare, bârfele se fac permanent și sunt întreținute în special de bărbații refuzați și de femeile nebăgate în seamă. O discuție sau o informație cerută cu voce scăzută, între un bărbat și o femeie, și neauzită clar de cei din birou este un „aranjament”, mai ales dacă s-a produs către sfârșitul programului de lucru. Oricum, cu
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
O smulgere din fluxul acestui timp al lumii și al lumii de apoi, iată ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu. Dragostea curmată brusc este tema recurentă la acest mare poet, aproape nebăgat în seamă de marea noastră critică, preocupată să ia act cu solemnitate de pospaiul câte unui jongleur de vorbe, oarbă în momentul în care în față îi apare adevărata poezie. Tot ceeea ce scrie acest poet absent din jocul de-
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
fi, când vă vor ocărî și vă vor prigoni, și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea” (Matei 5,11). S-a retras la Atena, în luna august a anului 1890, sărac, defăimat de ai săi și nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu și în rugăciunile Maicii Domnului. Aici a fost câțiva ani predicator, profesor și director al unei școli teologice pentru preoți, până în anul 1894, reușind să formeze duhovnicește mulți tineri iubitori de Iisus
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
român, se apropie măcar puțin de acele principii. Ei bine, „Se întorc morții acasă” pornește de la o poveste extraordinară, un fapt real din viața autorului, care a întâlnit, în 1991, un bărbat ponosit la o gură de metrou, care rostea nebăgat în seamă: „Dacă ați veni voi de unde vin eu, puișorilor, n-ați mai fugi așa!”. Ziarist, gazetar și jurnalist la acea vreme, domnul Cornel Constantin Ciomâzgă nu a pierdut subiectul. A intrat în discuție cu bărbatul și a aflat că
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
la ieșirea dintr-un tunel, și-a dat seama ce înseamna poezia: acel moment de frumusețe ce face ca griul unor clipe fără culoare să apară colorat. E bucuria ce strălucește discret desubtul straturilor superficiale ale existenței, cel mai adesea nebăgata în seamă. E muzică neauzita pusă în cuvinte. Un gest spre formă umană divină din noi toți. *** Alexandra Balm (née Dumitrescu) was born în 1974, în Cluj, România. She hâș a BA and an MĂ în American Studies from the
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
de aerul proaspăt, rece și curat care ne punea roșeața lui sănătoasă în obrajii noștri de copilandri înțărcați deja de tot rostul lumii. Apoi, după un timp, de nimeni știut și de niciunde, venea pe cărări ascunse un vânticel aproape nebăgat în seamă, ușor și călduț ca un surâs, ca o speranță înmugurită în mintea unui lacom. Începeau atunci a plânge streșinile caselor, a se înmuia și topi zăpezile ogoarelor dezgolind urma brazdelor groase rămase încă din toamnă. Mirosea a ceva
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
intimitatea ducelui de Choiseul. Această ruptură va fi jucată, fără o clipă de răgaz, prin atitudini simbolice: veșmintele, alimentația, moravurile, cuvintele și gusturile trebuie În mod necesar să mimeze o separație care, fără o supraveghere constantă, ar risca să treacă nebăgată În seamă. În acest sens, cultul baudelairian al Diferenței se regăsește la Flaubert sau la Gautier. Dar declasarea simbolică - ce ar risca să ducă la libertate și nebunie - trebuie să fie Însoțită de o integrare la fel de mitică Într-o societate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în sine un excedent de respirare care l-ar duce chiar până peste marginea ce și-a pus-o el deja. Vorbitorul numai prin aceasta e în stare de-a lăsa să se execute acest act al respirațiunei încet și nebăgat în seamă de auditor, încît ne lăsăm cu deplină siguranță elucubrațiunilor sale celor mai pasionate și declamațiunei celor mai întortocheate compozițiuni de frază, căci [prin] neauzibilitatea respirațiunei nu se naște în noi îngrijirea despre nesuficiența puterei respiratorii. În perioade lungi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a categoriilor. Toate principiile inteligenței pure sânt deci: 1. Axiome ale intuițiunii 2. Anticipări ale apercepției 3. Analogii ale experienței 4. Postulate ale cugetării empirice în genere. {EminescuOpXIV 427} Aceste numiri le-am ales cu precauțiune, pentru a nu lăsa nebăgate-n samă deosebirile în privirea evidenței și exercițiului acestor principii. Se va vedea în curând că, întru cât privește evidența și determinarea apriori a fenomenelor după categoriile mărimii și calității (dacă considerăm numai forma acestora), principiile lor se deosebesc mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Parlament, compus numai din recomandați și din creaturi, ar fi tot atât de [de] prisos ca și Parlamentul de sub Napoleon III, unde glasurile izolate ale opoziției se pierdeau ca în pustiu și unde bărbați de stat ca bătrânul Thiers chiar puteau rămânea nebăgați în seamă. Și ce va face oare d. Brătianu cu puterea absolută ce-o solicită? Va perpetua mecanismul administrativ și fiscal de pîn' acum? Va spori ad libitum datoria publică, deja insuportabilă? Va spori dările și taxele, de-a căror
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care n-avea nici un rol oficial la acea solemnitate. În tot cazul, guvernul, îndată ce și-a dat seamă de caracterul ce-ar fi putut să li se atribuie, a oprit publicarea lor în "Monitorul oficial". Ele ar fi trecut negreșit nebăgate în seamă dacă ziare ostile țării nu le-ar fi esploatat. Dacă fiecare cetățean adevărat iubitor de țară trebuie să regrete orice cuvinte nesocotite cari pot turbura bunele relațiuni internaționale, mai ales cu puterile vecine, fie aceste cuvinte zise chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vremea neastîmpăratei noastre copilării?!...). * Limbajul nonverbal Își are, se știe, importanța lui În viața omului. Iată trei situații sugestive, consemnate de H. de Balzac: „În dragoste, trei sferturi din ceea ce se spune se exprimă prin admirabila elocință a ochilor”; „Oamenii nebăgați În seamă Își răzbună situația lor prin disprețul privirii lor”; Dacă o fată poate să se uite, fără să roșească, În ochii părinților săi, asta e de-ajuns”. * „Cine nu poate face mai bine un lucru, Îl face măcar Într-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fie mai real, așa cum e prins el Într-un ansamblu organizat al reprezentărilor. Propun să numim carte interioară acest ansamblu de reprezentări mitice, colective sau individuale care se interpun Între cititor și orice nouă scriere și care modelează lectura pe nebăgate de seamă. Inconștientă În cea mai mare măsură, această carte imaginară funcționează ca un filtru și determină receptarea noilor texte, hotărând ce elemente vor fi reținute și cum vor fi interpretate. Obiect intern ideal, cartea interioară - și asta se vede
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
București, f.a. Repere bibliografice: I. C. Negruzzi, „Povestea lăcrămioarei”, AAR, partea administrativă, t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte vremuri”, FLR, 1922, 9; N. Iorga, Cei nebăgați în seamă, UVR, 1925, 33; N. Iorga, Un povestitor: Eugen Boureanul, NRL, 1926, 10; Perpessicius, Opere, II, 311-313; Bădăuță, Note, 25-27; C. Șăineanu, Noi recenzii, 165-168, 247-250; Lovinescu, Scrieri, V, 59-60, VI, 189-190; Sadoveanu, Opere, XVI, 613-614; Alexandrescu, Confesiuni, 260-282
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]