319 matches
-
stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau tragi-comicul, așadar, gama afectelor în registrul comic este extrem de flexibilă. Atunci când își propune să denunțe atitudinea megalomană a adversarului, începe discret prin intermediul detaliului sugestiv -, stârnind ilaritate prin trimitere discretă la narcisismul aulic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scriitori: s-a lepădat de toți, îndată ce și-a dat seama că nu lucrează cu cârdul de slugi, ci cu niște tovarăși respectuoși însă demni". Menținându-se în limitele referențialității, polemistul face, din prezentarea multiplei culpe a adversarului, pretextul atacului necenzurat prin instalarea în spațiul ficțional, unde discursul hiperbolic amplifică tensiunea expunerii pregătind finalul: "Domnul Iorga suferă de un ciocoism profund dezagreabil, iritat de o permanentă secreție de venin coroziv, și care destrăbălând credințele, ambianța, dezgustând devotamentele, îi chinuiește sufletul într-
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
A travers la zone interdite. Ed. bilingvă. Trad. fr. de Annie Bentoiu. Prefață de Eugen Negrici (1984); Peste zona interzisă / Across the Forbidden Zone. Trad. de Dan Duțescu. Prefață de Valeriu Cristea (1985); Urcarea muntelui (1985); ediția a II-a necenzurată (1999). Eseuri: Vina tragică (1975); Călătorie spre mine însămi (1987). Recursul la memorie (Răspunsuri la întrebări formulate de Daniel Cristea Enache), 2003. VASILE NICOLESCU Podenii-Vechi (Prahova): 1 noiembrie 1929 București, 31 mai 1990. Liturghii negre (1946); Enescu. Suită lirică. Versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
precedentă a romanului) sau striviți de un sistem care nu acceptă verticalitatea morală (cazul juristului Șerban Strava, neadaptatul a cărui distrugere psihică și fizică constituie oglinda de umbră în care se adâncesc spaimele și revoltele adolescentine). În sfârșit, varianta integrală, necenzurată, Țarcul (2002), potențează prin accente de profundă demascare a unui regim funciar odios trama narativă deja configurată. SCRIERI: Neliniște în detașament, București, 1956; Seri albastre, București, 1960; Seri albastre, I-II, București, 1964; Colegi de clasă, București, 1961; Lună beată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
eroul caragialean; eu - mai Întâi - și apoi restul lumii sau, mai exact, eu În centrul lumii. Primo mihi! Personajul lui Caragiale nu crede În destin, dar acuză fatalitatea; se consideră onorabil, dar aplică lax principiile etice și normele sociale. Practică necenzurat compromisul, urmărește interesul personal și- i place să creadă că suferă din iubire. Personajul comediei și schiței caragialiene nu manifestă sensibilitate pentru transcendent și nu cunoaște alt plan ontologic În afara celui social. Cu simțurile acutizate, el trăiește clipa, organic, e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
moment, ca urmare a explicațiilor și intervențiilor terapeutice ale medicului și revin, la puțină vreme, cu aceleași sau cu alte acuze. Acești bolnavi forțează apariția polipragmaziei. Aici pot fi încadrați o serie de personalități cu tentă ipohondrică și unii isterici “necenzurați”, cu un statut social mai redus. “Impulsivii - egocentrici” - impertinenții - Forțează medicul să le acorde atenție, amenință, intimidează, ignoră prioritățile altor bolnavi. În caz că se stabilește totuși o relație terapeutică - peste capul „celorlalți” bolnavi - orgoliul lor este satisfăcut și pot vira, în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
momentul deosebit prin care trece azi poezia română”. Autorul este - cum îl recomandă Ion Pop - un „poet al meditației grave și al emoției supravegheate de intelect, la care confruntarea dintre scris și trăit deține o poezie centrală”. Poetul refuză revărsarea necenzurată a sentimentelor, având reticențe față de ceea ce criticul numește „întâmpinarea exclamativă”, sechelă taxată ironic într-un vers: „Pubelele de pe mal sunt pline de exclamații reziduale”. Înscriindu-se într-un dialog explicit și implicit cu cărțile, el mărturisește preocuparea pentru strunirea verbului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
și retoricii, discipline în vogă în epoca formării lui P., dar și din arsenalul filosofiei și al altor discipline umaniste), împănat imprevizibil și savuros cu arhaisme, regionalisme (moldovenești), vocabule și ziceri proprii registrului familiar ori caracteristice pentru exprimarea colocvială și necenzurată, frustă sau buruienos-colorată, uneori propriu-zis licențioasă. Multe dintre paginile lui P. sunt dotate cu un bogat corp de note, hipererudite și ludice deopotrivă, asemănătoare într-o oarecare măsură celor din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. În pofida diversității tematice, dat fiind că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
acea existentă între părinți și copii; vârstnicii și copiii par a se simți în largul lor împreună, întrețin cu multă ușurință conversații libere (fără constrângeri care vizează subiectul abordat sau formele gramaticale), reprezintă unii pentru ceilalți buni ascultători, permițând exprimarea necenzurată a gândurilor și sentimentelor, iar aceasta face ca unii să devină cu ușurință confesorii și, deseori, complicii celorlalți, își acordă reciproc suport moral și sprijin material... Dacă nu poate fi negată, legătura bunici nepoți nu este, totuși, una naturală, automată
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
discursului critic propriu-zis (vecinătatea îi priește chiar de minune dovadă excelența valorică a Memoriilor!), chiar dacă aici constatăm o evoluție inversă, de la "obiectiv" la "subiectiv", de la teatru la proză cu o singură precizare, totuși: subiectivitatea lovinesciană nu e niciodată expresia directă, necenzurată, a "eului", ci se manifestă mereu în formele "obiectivate" retoric ale unui discurs "înstrăinat" cu metodă, ca la teatru. Pe de altă parte, având în vedere că Lovinescu rămâne fidel până la sfârșit crezului impresionist, în intenția de a scoate în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman și tenebrele halucinante ale subconștientului necenzurat, care, distrugând luciditatea, creează situații monstruoase de dedublare a personalității (Diminețile bătrâne) sau, dimpotrivă, de supunere inconștientă la un numitor comun (Ionathan și Onofrei). În volumul următor, Fete și băieți (1971), D. propune o viziune inedită asupra relațiilor familiale, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
tristă” (Doamna Broscvary). În fine, pe de o parte, versul din Hinterland (2003) constituie, aidoma celui din Personae, un exercițiu de recuperare a unor formule lirice aproape uitate, iar pe de altă parte, volumul marchează o revenire, de o virulență necenzurată, la obsesia esențială a autorului: opoziția dintre un mod de existență „naturală” și mecanismele alienante ale societății contemporane. De această dată, răbufnirile vizează „paradisul artificial” al consumismului, fotografiat din unghiuri diferite, în ipostaza unui eden acefal, larvar și devitalizant: „Suntem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
religie, iar religia este iubire. În anumite studii accentul este pus pe auto-exprimare, pe revelarea psihicului poetului prin imaginile pe care le folosește. Acest tip de studii pornesc de la ideea că imaginile poetului sânt ca imaginile dintr-un vis, adică necenzurate de judecată sau pudoare: nefiind declarații directe, ci oferite doar ca ilustrații, ele pot da în vileag principalele lui interese reale. Ne îndoim însă că au existat sau voir exista vreodată poeți care să fie atât de lipsiți de spirit
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sunt numai fizice ci și psihice: „ucenicul vrăjitor” se găsește Încă În exercițiul irezistibil al acestei puteri dăruite de știință, care riscă să-i modifice și structurile mentale - o manie a grandorii, de exemplu - ca și cele comportamentale - o tendință, necenzurată suficient, spre risc. În fața acestei experiențe, Întreaga Înțelepciune a trecutului se dovedește inoperantă: “Pământul nou al practicii colective, În care noi am intrat cu tehnologia de vârf, este Încă un teren virgin pentru teoria etică”. IV. Pentru o etică a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
moria, care constă în complexul de semne descris de JASTROWITZ (euforie, puierilism, tendința la calambururi și glume ironice îndoielnice, iritabilitate, tendința spre erotism și bulimie). 2. Pierderea noțiunii grijii față de propria persoana și de persoanele din jur. Bolnavii având comportament necenzurat și lipsindu-le simțul critic (bolnavul își schimbă comportamentul); 3. Apatie, în sensul lipsei inițiativei. Bolnavii sunt retrași și indiferenți la cele ce se întâmplă în jurul lor, nemaiputând să ducă la capăt o acțiune la solicitarea altor persoane; 4. Tulburări
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
personajul din Iubește Revoluția! ar putea avea note autobiografice. Kazantzakis trăiește și el un febril atașament față de această revoluție pe care o importă entuziast în țara lui și pe care o slujește prin scrierile sale. Knut Hamsun a fost simpatizant necenzurat al naziștilor. Intelectuali remarcabili, scriitori foarte talentați, cad în plasa ideologiilor de unde istoria nu se grăbește să-i extragă dacă ei înșiși n-o fac. Lumile care răsar din ideile la care aderă aceste tipuri de intelectuali sunt ceea ce istoria
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cumplită foamete ce-i obligă să mănânce și sămânța. Șafran vorbește în repetate rânduri despre antisemitismul din România, dar aproape niciodată despre dragostea lui pentru români. E foarte greu să iubești pe cineva care-și slobozește spre tine continuu și necenzurat antipatia lui. Deseori patriotismul românesc are ca echivalent antisemitismul, ceea ce este o gravă eroare. Este o confuzie majoră să confunzi iubirea pentru ceva ori cineva cu ura pentru altceva. Însă deși nu le declară iubire românilor, acționează cu infinit tact
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
morale, culturale și spiritual-religioase, care contribuie la formarea ei emoțională, intelectuală și relațional-comportamentală. Persoanele nevrotice se Încarcă prin imitarea modelelor negative. În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și acțiuni necenzurate. La prima categorie, educația va reprezenta un sistem protector al personalității, pe când la cea de-a doua categorie de indivizi, absența educației Îi va expune influențelor negative. Ei sunt cu ușurință atrași de antimodele negative, nefiind cu nimic protejați față de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este un act psihic, dublat de o semnificație morală. În cazul perversiunii, caracterul de anomalie, de deviere și de malignitate este determinat de raportarea acestuia la normele morale pe care le violează, fie premeditat, cu intenție, fie automat și involuntar, necenzurat. Din aceste considerente, pervertirea este raportată la un Supra-Eu incapabil de a discerne Binele de Rău, permisiv Întotdeauna Răului. Un Supra-Eu slab sau chiar Înclinat către Rău, malefic. În cazul acesta, pervertirea va avea un caracter de conștiință a Răului
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
forma cea mai gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau grupuri marginale. Situațiile menționate vor duce la formarea unor personalități de tip deformat, frustrate, complexate, de regulă lipsită de norme morale, cu conduite dominate de manifestări necenzurate de factură antisocială, violență, dependență sau regresiune. bă Eul școlar este Eul care se formează În decursul perioadei școlare sub influența directă a modelelor și valorilor educative, cu caracter formativ-instructiv, dar și represiv. Aceasta este o etapă care continuă, deschide
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
libertate: de gândire, de exprimare, de acțiune, de mișcare, de comportament etc. Este, după cum se observă, extrem de greu de definit libertatea. Ea pare că se dizolvă În formele ei particulare de manifestare. Din punct de vedere psihologic, libertatea presupune forme necenzurate de descărcare pulsională și prin aceasta de (autoĂÎmplinire de sine. Este o modalitate de descărcare ce vizează, Într-o formă pozitivă, dobândirea echilibrului interior și un progres exterior al individului. Din punct de vedere moral, libertatea presupune două aspecte (R.
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și discreția lui impun această elipsă care, În același timp, comprimă textul și creează acea tensiune a iscodirii ce dă o satisfacție-n plus cititorului isteț. Imaginația beneficiază astfel de mai multă libertate și de bogăția unui evantai de posibilități necenzurate printr-o alegere textuală decisă. Maniera În care vîntul (ne) va ghici gîndul se poate calchia pe cunoscuta imagine a dezgolirii Marylinei Monroe nimerită deasupra unei guri de aerisire sau poate urma pilda mulării veșmintelor pe trup pe care o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gătită, și de drum se lasă greu abătute spre un final atît de trist. Iar economia poemului respectă această pistă și În versul doi, fulgii care nu se mai topesc lasă gîndul să mai zburde o vreme pe căile turismului necenzurat și, de ce nu, primăvăratec. Un nu oarecare nu poate Întrerupe elanul reveriac. Nici versul al treilea nu te Îngijorează la Început, fulgii pe față sînt Încă adorabili... pînă ce dai brusc cu ochii de cuvîntul mamei. Schimbarea este acum drastică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
narativă personală. După mai bine de o sută de ani de la procesul legat de Madame Bovary, într-un tribunal din Anglia a avut loc procesul "Regina versus Penguin Books Limited". Opera incriminată era romanul lui Lawrence, Amantul doamnei Chatterley, versiunea necenzurată. Romanul lui Lawrence este o operă mult mai puternic aperspectivală decît Madame Bovary. Nu numai că perspectiva internă și cea externă alternează în mod constant, dar chiar este adesea imposibil să distingem între viziunile naratorului, în spatele căruia poate fi bănuit
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Eywa, un fel de Mare Spirit al strămoșilor. Voința acestuia este manifestă în lume prin mijlocirea acelor semințe ale Arborelui Vieții, numite atokirima. O asemenea prectică religioasă precreștină a fost deja interpretată de presă și de Vatican ca o pasiune necenzurată a regizorului James Cameron pentru mișcarea New Age. Nu știu dacă este așa. Sigur e faptul că transpare din film o nostalgie a celebrului regizor american după natura perfectă, neântinată. Regizorul adoră stilul de viață originar, adică sănătos, curat, pur
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]