153 matches
-
învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" Foarte apropiată de pedagogia sociologică, prin interesul față de școala rurală, această tendință, de care urmează să ne ocupăm, are un element în plus pe care, de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu am rezolvat multe din cele pe care mi le propusesem. Stivele de ziare au rămas aceleași, cărțile nu s-au Împuținat pe rafturi, deși am donat 75 de exemplare, Însemnările disparate n-au luat drumul coșului, scrisorile au rămas necercetate, consemnările pe marginea cărților citite așteaptă să fie folosite, fișele Întârzie să se transforme În profiluri și Înșiruirea ar putea continua la infinit. Am resimțit din plin și această sincópă legată de jurnal, Întrucât mă obișnuisem să notez câte ceva zilnic
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
profundă a acestor zone, lecturarea cărții preotului istoric Dumitru Bălașa: „ROMA VECHE, Cronică ortodoxă daco-română, ce face parte DIN TEZAURUL ORTODOXIEI.” Această carte, ne redă foarte multe date din timpuri străvechi, de mult uitate de unii, și de mulți istorici, necercetate în deajuns, pentru descoperirea mai desfășurată a trecutului nostru, și implicit a stabilității noastre pe aceste spații. Doresc să redau doar un foarte scurt fragment din această lucrare care prezintă o ipoteză deosebit de importantă pentru românii din totdeauna: „Nu s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
1951-1954 a studiat zona alpină din Parâng; în anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii 1957-1962 colectează un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și împrejurimile Iașului (Pădurea Bârnova, Valea lui David, Repedea etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Descolindatul în orientul și sud-estul Europei (1997), exegeză de folclor comparat care ocupă un loc distinct în cadrul operei lui C., prin noutatea și adâncimea tratării. De o noutate frapantă, aportul său științific este masiv, însemnând de fapt descoperirea unui obicei necercetat până atunci (Creangă, în Amintiri din copilărie, îl semnalase doar). Materia este structurată în patru părți: Formulele de descolindare, Riturile de descolindare, Reflexul riturilor negative în formulele-amenințări la români, ca și la alte popoare și Substratul mistic al descolindatului. În
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
necatalogate și neclasificate, stabilirea filiației versiunilor, căutarea originalelor unor scrieri ce avuseseră, până să intre în spațiul literar românesc, o circuație fabuloasă. Studiind tabloul multiform al „cărților populare” („grup” literar atât de variat), descoperindu-le - pe unele - în codice înainte necercetate, clasificându-le în funcție de conținut și de filiera prin care au pătruns în literatura românească, C. a avut, fără îndoială, intuiția extraordinară a însemnătății palierului cultural al oralității, a funcțiilor complexe pe care acesta și le-a asumat în Evul Mediu
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Paul către Romani cap. 11, vers. 33-36] și Evanghelia (Sf. Matei, XXVIII 18-20) cu ocazia sărbătorii Prea Sfintei Treimi. Versetul "O adâncire a bogăției, a înțelepciunii și a cunoașterii lui Dumnezeu: cât de nepătrunse sunt judecățile tale și cât de necercetate sunt căile tale" a fost interpretat în felul următor: "Cauza mirării Sfântului Paul în această lectură este nepătrunsa înțelepciune și dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
corectă (Dicționar al presei literare românești (1790-1982). Argument de Ion Dodu Bălan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 354), ziarul a apărut până la 30 iunie 1930, ceea ce înseamnă că în intervalul de opt luni (18 octombrie 1929-30 iunie 1930), necercetat de domnul Diaconu, Noica a mai putut publica încă foarte multe articole (de altfel, domnul Hangiu indică o altă cotă pentru acest ziar: P IV 8768, iar cota domnului Diaconu este P IV 8769). De asemenea, aș mai face sugestia
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
solicitările cu privire la eliberarea autorizațiilor de săpături arheologice, indiferent de sursa lor de finanțare;" ... 13. La articolul 15, litera a) a alineatului (2) va avea următorul cuprins: "a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive sau de salvare;" 14. Articolul 16 va avea următorul cuprins: "Art. 16. - Înscrierea monumentelor, ansamblurilor și siturilor arheologice în Repertoriul arheologic național se face
LEGE nr. 462 din 12 noiembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. (2) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive sau de salvare; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații
ORDONANŢĂ nr. 43 din 30 ianuarie 2000(*actualizata*) privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154104_a_155433]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
ORDONANŢA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166972_a_168301]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizata*) privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185034_a_186363]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
ORDONANŢA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182774_a_184103]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
LEGE nr. 258 din 23 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179088_a_180417]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizata*) privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239474_a_240803]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizata*) privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239473_a_240802]
-
Culturii și Cultelor, care reglementează modul lor de utilizare. ... (4) Repertoriul arheologic național cuprinde date științifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum și orice alte informații privitoare la: ... a) zonele cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, zonele cu potențial arheologic cunoscut și necercetat, precum și zonele al căror potențial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive; ... b) monumentele, ansamblurile și siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfășurare cercetări arheologice; ... c) informații științifice privind bunurile
ORDONANŢA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258396_a_259725]
-
De asemenea, contradicția dintre versiunile părților asupra incidentului - cu privire la motivul pentru care reclamantul a avut altercația cu șoferul de taxi și dacă acesta era în stare de ebrietate în momentul în care a ajuns la secția de poliție au rămas necercetate. În consecință, circumstanțele exacte ale incidentului în care reclamantul a fost implicat în data de 2 iunie 2007 sunt neclare și în prezent. Plângerile repetate ale reclamantului împotriva rezoluțiilor parchetului și afirmațiile sale că ancheta penală nu a fost efectivă
HOTĂRÂRE din 15 decembrie 2015 în Cauza Şerban Marinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276654_a_277983]
-
Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara. Datarea este din neolitic. Perioada daco-romană a coincis cu o dezvoltare în primul rând de natură economică din moment ce avem mărturii precum cetatea romană de lângă cimitirul catolic, (obiectiv arheologic necercetat încaă), o piatră cu inscripție romană aflată la "cetate" și predată la Muzeul de Istorie din Timișoara. Ca atestare documentară, potrivit istoriografiei maghiare, anul este 1484, atunci este pomenit ca proprietar al localității și ca trimis al lui Matei Corvin
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
școală s-a ținut la 15 septembrie 1885 adunarea generală a Reuniunii învățătorilor români din Sălaj. În Cizer se mai puteau vedea inainte de 1990 câteva colibe din bârne aduse în sat, din Susani. Tot în Susani există tumuli funerari, necercetați arheologic, în locul "la Holumburi". Portul popular din Cizer a fost studiat și documentat în anul 1941 de etnograful Gönyey Sándor. Etnografa Palotay Gertrud a făcut în 1947 o analiză a portului din zona Călatei cuprinzând și portul din Cizer. Un
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
1504. Locașul de cult a fost ridicat de către marele pârcălab Drăgoi (strănepot a marelui pan Drăgoi), la sfârșitul secolului al XV-lea, sau la începutul secolului al XVI-lea, în 1512, fiind înmormântat în biserica ctitorită de el. Au rămas necercetate arheologic necropola din jurul bisericii dispărute și locul unde s-au aflat curțile boierești. O reluare a săpăturilor arheologice va aduce date suplimentare referitoare la istoria satului Drăgoiești, a istoriei noastre în general. Piesele arheologice ar putea constitui colecțiile unui muzeu
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
astfel că în august 1922, dazamăgit, a declarat închis șantierul. Entuziasmul, încă viu, al lui Carter l-a convins, în cele din urmă, să mai acorde „visătorului” încă o stagiune de excavări, timp suficient să termine sectorul care rămăsese încă necercetat. Pe 3 noiembrie 1922 săpăturile și-au reluat cursul și, deja în cea de-a doua zi a văzut lumina scara unui mormânt necunoscut. Arheologii, ajunși curând la intrarea în mormânt, au constatat - plăcut surprinși - că sigiliile de la intrare erau
George Herbert () [Corola-website/Science/307003_a_308332]
-
Tamasidava și Piroboridava. Zargedava a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi în 1962. Cercetările care s-au desfășurat în perioada 1962-2002 nu au acoperit complet aria așezării antice, vaste zone din așezarea civilă de la poalele acropolei fiind încă necercetate. Straturi de locuire: eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievală (sec. XV-XVIII, mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costișa și geto-dacică din epoca clasică și carpică și apoi epoca
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
cu referință la așezarea geografică, dar cele mai sigure dovezi și argumente istorice sunt prezente în numărul mare de dosare și fonduri ale Arhivei Naționale și Raionale. Cu siguranță prezintă un mare interes și documentarul arhivei de la Iași care este necercetat. Fondurile cercetate de către Eugenia Samoilă-Tioftica sunt 2,6,8,9,66,112,131,151,208 etc. Sunt menționate doar câteva din sursele istorice în baza căreia a fost întocmită monografia localității Gura Galbenei care urmează a fi publicată. Comuna Gura
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
din lista de 200, plus șapte din lista de 100 care nu se găsesc în cea de 200. Swadesh a propus lista sa în primul rând cu scopul de a se putea identifica vocabularul de bază în al oricărei limbi necercetate până atunci, al doilea rând pentru a se putea stabili gradul de înrudire între două limbi date și, fine, pentru datarea aproximativă a limbilor de origine din care au evoluat alte limbi. Swadesh a studiat numeroase limbi, mai ales limbi
Listă Swadesh () [Corola-website/Science/306446_a_307775]