328 matches
-
și onestitate. Una este să fii cinstit cu tine însuți, cu subiectul, cu oamenii din fața camerei, și alta e pretenția să fii obiectiv. Poți să fii onest fără să fii obiectiv. Pretenția de a fi obiectiv eu o suspectez de necinste. Care sunt criteriile după care apreciați calitatea unui film documentar? Ce așteptați de la un astfel de film? Aștept să spună o poveste într-un mod expresiv, vizual, filmic. La documentar este foarte ușor să te pierzi în scene care au
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de-a ucide, asupra unora din semenii lor. Scrisul bădiei Eugen Dimitriu reprezintă rodul descoperirii și folosirii acestei forțe spirituale salvatoare care încearcă să opună celor stăpâniți de ură și răzbunare mai ieri, dar și celor robiți azi de lene, necinste, minciună, lăcomie sau nepăsare lumea celor ce pot spera, iubi, crea ceva, care să dăinuie dincolo de viața efemeră și firavă a trupului, dând astfel, un preț oricât de modest, dar onest, o picătură din această forță invizibilă, clipei de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul, lăcomia, individualismul exacerbat, aroganța, invidia, perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt datorate și carențelor caracteriale ale persoanelor ce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mijloace, a lui Dinu Păturică în, deloc întâmplător, perfectă simetrie cu vertiginoasa ruinare și cădere a postelnicului Andronache Tuzluc. Boierul fanariot este el însuși un parvenit, ridicat pe valul unei puteri fără rădăcini (domnitorul Caragea). Orbirea sa față de manevrele și necinstea feciorului lui Ghinea Păturică este reversul unei ascensiuni sociale rapide, „norocoase”, căreia moleșitul Tuzluc, imprudent, pasiv, vulnerabil, e pornit să-i guste satisfacțiile: bogăție, putere, alcov. Slăbiciunile i le exploatează „ciocoiul fanarioticesc” Dinu Păturică; pe rând ciubucciu, „păzitor” al amantei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
secvențe epice axate pe rezolvarea ingenioasă a unor situații oarecare (Aria de la miezul nopții, Ninsoare de iulie) sau care au ca scop inserarea unei poante. Nu lipsesc nici secvențele ușor ironice vizând eterne defecte omenești - naivitatea, ignoranța, prostia, lașitatea, aroganța, necinstea, avariția, cameleonismul. Rareori, apar și unele tente satirice, abia sugerate, criticând moravuri sau servicii sociale defectuoase. Datorită culegerii Voiaj de nuntă (1975), autorul a fost considerat un discipol al lui Tudor Arghezi pe linia umorului absurd, dar inventivitatea sa, atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
lui Montaigne era catolică), a trebuit ca perigurdinul să-și ascundă religia iudaică pentru a evita persecuțiile, dar viața intimă și-o petrecea ca evreu get-beget: ca dovadă, spune zilnic Tatăl Nostru, o rugăciune explicit evreiască...Q.F.D.! Montaigne prevăzuse necinstea comentatorilor iscusiți în a trage pe turta lor spuza pozițiilor complexe ale unui gânditor, în ai simplifica spusele, în a-l caricaturiza și a-l face să spună altceva decât a spus. Eventual, contrariul... Exemple: dacă gânditorul nu afirmă niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
VODĂ Prin pedepse aspre, ca tragerea în țeapă, Vlad Vodă Țepeș a îngrozit foarte tare pe cei necinstiți și pe hoți. Nimeni nu mai cuteza să și însușească un lucru ce nu-i aparținea. Vodă a vrut să vadă dacă necinstea și hoția au dispărut din țară. A pus la o fântână cu apă bună, la o răscruce de drumuri, o cupă de aur mare și minunată. A zis: «Să bea drumeții cu ea apă rece, dulce și bună, și s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a înțelege, presupune un dezacord între cuvinte și împrejurările în care sunt spuse. În Cuvântul de spirit și raporturile sale cu inconștientul (1905), Freud relatează o anecdotă, acum celebră. Un ironist privește portretele a doi frați și pentru a sugera necinstea lor, remarcă: "Nu-l văd pe Mesia.", aluzie la cei doi tâlhari crucificați împreună cu Iisus. În teza sa despre conceptul de ironie, Sören Kirkegaard considera că la baza atitudinii ironice se află ideea de libertate, capacitatea vorbitorului de a se
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute. Femeia, pusă în fața situației împlinite, își manifestă disperarea, se căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat;/ Prin moarte-ncalte-aș fi răscumpărată.” 825 Însă decizia sinuciderii nu o poate lua în absența soțului. Pentru ca lamentația ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a șasea a zilei a doua, când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure, Spina și Giannotto vor sta un an în închisoare, privați de hrană îndestulătoare și de orice bucurie, considerându-se că fata a adus o mare necinste familiei ei, trăind cu o slugă, de rang inferior ei. Rezolvarea vine doar atunci când, miraculos aproape, se dovedește că și tânărul provenea dintr-o familie nobilă, barierele sociale fiind dărâmate, astfel sentimentele își pot urma cursul firesc, în toată intensitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
onestității sau a lipsei de onestitate în actul narării „e o chestiune de intenție și de accent”. Regula jocului presupune că, în cele din urmă, cititorul va fi, mai mult sau mai puțin grosolan, tras pe sfoară. El preferă, desigur, „necinstea subtilă”, așa cum a fost ea practicată de maeștrii genului. Adică de acei scriitori suficient de talentați pentru a ne dezvălui abia la urmă că ne-au spus două povești: una „a ceea ce s-a întâmplat”, iar cealaltă, „a ceea ce pare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Evoluția pe care o cunoaște centrul urban este îngrijorătoare: birocrații lui se întorc din ce în ce mai mult către ei înșiși într-un univers în care vanitatea și să spunem lucrurilor pe nume imbecilitatea sunt infinite (raliindu-se de altfel incapacității tehnice și necinstei, cele două plăgi ale oricărei birocrații atotputernice și rupte de populație). Singurul punct de contact este biroul dar aceste contacte sunt deosebit de nefavorabile, combinând aroganța și bacșișul (există tarife implicite pentru actele de identitate sau îngrijirile infirmierului de stat). Populația
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de acum înainte, să avem a ne purta cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum să cade cinului preoțesc, să păzim Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, nerămâind nici la o zi nesăvârșită. La băuturi bețive și la adunări de necinste să numai mergem nicicum, cu nimenea să nu ne mai gâlcevim, ci apururea să fim în dragoste, unul asupra altuia cum și asupra maha lagiilor“. Angajamentul poartă semnăturile preoților Barbu și Iane și a diaconului Fotie. În parohie, preotul ocupă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dă mă face curvă și hoață și zice că nu mă are de soție și, când vine beat, cu fuga scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături. bărbatul apare ca un sprijin, ca un apărător al cinstei și reputației femeii în comunitate, dar când el neasgă legăturile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în casă, în curte, în uliță, la cârciumă, în auzul tuturor. Iată părerea preotului despre acest lucru: „totdeauna și în tot ceasul îl ocărăște cu ocări
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care revine sub o formă sau alta și în celelalte mărturii. Chiar și o femeie nu poate fi de acord cu o astfel de atitudine. Baba Sanda susține că, prin comportamentul ei, Marica nu face decât să stârnească rumoare și necinste, de aceea a sfă tuit-o deseori „să nu-și ocărască bărbatul, că râd oamenii și șade rău“. Alte și alte amănunte vin să întregească portretul femeii, „să pișă și să spurcă în pat“, cur veș te și pe trece cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soția risipise o mare parte din avere, pentru că împreună cu amantul au ți nut-o tot într-un chef pe la toate hanurile pe unde au poposit. Filipescu nu voiește s-o mai primească, considerând că i-a adus „mare stingere și necinste“ și chiar dacă nu divorțează, refuză s-o mai vadă, alungând-o din casă. El îi interzice să se apropie de copii, pe care preferă să-i încredințeze unor epitropi de cât să-i dea mamei: „ci după fapte le dumneaei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în public, pentru a fi trans mi să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de batjocură în fața tuturor nu se mai poate trăi. Costandin, logofăt din Găești, județul Vlașca, recunoaște că, după ce „au pătimit atâta necinste și pedeapsă, în pușcărie și în butuci multă vreme și la zid cărând cu targa“, nu mai poate trăi cu soția lui care l-a defăimat prin judecăți și pe la boieri. Din această cauză, „cu totu răcindu-i-se inima
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Corinteni 1, 17-25) Iar mai apoi, pentru că unii dintre Corinteni s-au semețit, le spune: Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înțelepți întru Hristos. Noi suntem slabi; Voi însă sunteți tari. Voi sunteți întru slavă, iar noi suntem întru necinste! Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim, și ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm. Prigoniți fiind, răbdăm. Hiliți fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cînd despre ,,păgubiții de la FNI ” ca și despre pretenția acestora de a fi despăgubiți. - De către cine ? - De către Stat ! Dar ce i-a îndemnat pe acei oameni să dea bani unor escroci? Care a fost motivul ? Motivul a fost lăcomia și necinstea ! Fiecare dintre aceștia era conștient că aleargă după bani nemunciți, nu-i interesa cum, nu-i interesa de la cine, îi interesa doar să obțină bani nemeritați. Dar un ban nemuncit este un ban luat de la cei care au muncit pentru
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nica în urma noastră, iar ei muncesc cu cap” (bărbat, 45 de ani, agricultor). O altă diferență se referă la modul defectuos în care funcționează instituțiile („La noi corupția nu va dispărea” - bărbat, 51 de ani, agricultor) și la încălcarea legii. Necinstea, hoția sunt văzute drept caracteristici fundamentale ale românilor: „Că eu cât de prost sunt, cât de înapoiat sunt tot aș căuta să te fraieresc pe matale să trăiesc eu bine, nu matale” (idem). Reprezentarea sătenilor este că românii sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în tonuri minore, tema, frecvent dezbătută între cele două războaie, dar cu atât mai pretențioasă, a raporturilor dintre intelectualul tânăr, talentat, însuflețit de idealuri nobile, de ambiția construcției, a renovării sociale, și un mediu indiferent, interesat, infestat de politicianism și necinste. Anton Dumbravă, autor al unei teze de doctorat care l-a impus și i-a conferit o anume celebritate în mediile universitare și politice ieșene, conduce gazeta „Politica”. Campania pe care o inițiază, având ca scop asanarea moravurilor, în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
să pierzi tot ce-ai câștigat pan' atunci. Dar s-o numim silnicie; ea le place femeilor, totuși: Sunt mulțumite să dea, insă silite, ce vor. Orice femeie-nșelată de Venus prin sila păstrează O amintire ce nu-i semn de necinste, ci dar. Iar dacă-n lupta izbândă va fi câștigată de dansa, Fața-i în van va zâmbi, jale-i în inima ei. În faimosul fragment ce priveste Fortuna, la sfârșitul capitolului 25 din Îl Principe, Machiavelli efectuează o operație
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
La bună vedere ! (MERIDIANUL, An X, nr.10 (739), joi, 13 martie 2008, Editorial) Nu exista o definiție pentru acest termen pe care l-aș defini ca amestec între ce e mai rău în viaț a socială cu prefăcătorie, lașitate, necinste. Cine știe dacă nu cumva aceasta va fi virtutea umană cea mai de seamă în viitor ! Asta, că prea mult se extinde pecingenea ! în condițiile în care unii au și alții nu, există bătălia pentru mai mult ! Ministrul are nevoie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
bunurile lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau Întreaga lume, aceasta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]