KorAP: Find »[drukola/base=neconvențional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...88 >

2,185 matches

Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311

cercetări de natură geologică și faunistică au fost făcute în anul 1872, de către geograful T. Orthmayr. Cel care o privește din interior, nu poate să nu se îndrepte spre clipe de meditație. Peștera Românești e scena ideală pentru un concert neconvențional. De fapt, de douăzeci de ani, toamna, în Peștera Românești chiar intră Muzica. Povestea concertelor la Românești începe „într-o toamnă frumoasă, în ziua de 27 septembrie 1984, când România trăia una din cele mai intense realizări culturale: primul concert

Agenda2004-43-04-a (2004) [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343

Pagină realizată de LUCIAN RONKOV Tehnologiile neconvenționale, un domeniu de vârf la Timișoara Un colectiv larg de specialiști români a început elaborarea unei adevărate enciclopedii, în premieră mondială Pornind de la definițiile din dicționar, tehnologiile convenționale sunt cele cunoscute pe tot globul, iar cele neconvenționale sunt noi, mai

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
LUCIAN RONKOV Tehnologiile neconvenționale, un domeniu de vârf la Timișoara Un colectiv larg de specialiști români a început elaborarea unei adevărate enciclopedii, în premieră mondială Pornind de la definițiile din dicționar, tehnologiile convenționale sunt cele cunoscute pe tot globul, iar cele neconvenționale sunt noi, mai puțin cunoscute și care se aplică pe o scară mai redusă, având o eficiență superioară tehnologiilor convenționale. România a avut întotdeauna o deschidere spre acest domeniu, iar Timișoara a fost centrul de unde acestea s-au răspândit în

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
clasică. Tehnologiile convenționale, cunoscute și aplicate pe tot globul pământesc, ajunseseră să nu mai facă față dezvoltării și diversificării industriei. Se impunea găsirea unor tehnologii noi, care să înlăture deficiențele celor convenționale - în literatura de specialitate, acestea sunt numite tehnologii neconvenționale. Principalul mobil al apariției tehnologiilor neconvenționale l-a constituit industria de armament. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, academicianul Lazarenco din fosta Uniune Sovietică a inventat prelucrarea prin eroziune electrică pentru prelucrarea unor repere din artilerie. În 1960

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
pe tot globul pământesc, ajunseseră să nu mai facă față dezvoltării și diversificării industriei. Se impunea găsirea unor tehnologii noi, care să înlăture deficiențele celor convenționale - în literatura de specialitate, acestea sunt numite tehnologii neconvenționale. Principalul mobil al apariției tehnologiilor neconvenționale l-a constituit industria de armament. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, academicianul Lazarenco din fosta Uniune Sovietică a inventat prelucrarea prin eroziune electrică pentru prelucrarea unor repere din artilerie. În 1960, Heimen a inventat în S.U.A. laserul

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
de eroziune. Agentul care dă naștere energiei concentrate poate fi energia electrică, termică, chimică, electrochimică, plasmă, fascicul de electroni, ioni sau neutroni, laser, particule de material, unde ultrasonice etc. Ceea ce este nou în tehnologie la un moment dat este ceva neconvențional. Dar, devenind cunoscut în timp și aplicat universal, se transformă din neconvențional în convențional. Apar alte tehnologii neconvenționale, care la rândul lor ajung convenționale, pentru că altfel nu ar fi posibil progresul. În România, cercetarea acestui nou domeniu al tehnologiei a

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
termică, chimică, electrochimică, plasmă, fascicul de electroni, ioni sau neutroni, laser, particule de material, unde ultrasonice etc. Ceea ce este nou în tehnologie la un moment dat este ceva neconvențional. Dar, devenind cunoscut în timp și aplicat universal, se transformă din neconvențional în convențional. Apar alte tehnologii neconvenționale, care la rândul lor ajung convenționale, pentru că altfel nu ar fi posibil progresul. În România, cercetarea acestui nou domeniu al tehnologiei a început în anii 1953-1954, la Institutul Politehnic Timișoara, Catedra de Bazele Electrotehnicii

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
electroni, ioni sau neutroni, laser, particule de material, unde ultrasonice etc. Ceea ce este nou în tehnologie la un moment dat este ceva neconvențional. Dar, devenind cunoscut în timp și aplicat universal, se transformă din neconvențional în convențional. Apar alte tehnologii neconvenționale, care la rândul lor ajung convenționale, pentru că altfel nu ar fi posibil progresul. În România, cercetarea acestui nou domeniu al tehnologiei a început în anii 1953-1954, la Institutul Politehnic Timișoara, Catedra de Bazele Electrotehnicii de la Facultatea de Electrotehnică, inițiatorul fiind

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
electrochimică, prelucrarea cu plasmă, cu fascicul de electroni, cu ultrasunete etc. În perioada 1957-1958, profesorul Aurel Nanu a organizat, la Catedra de Tehnologie Mecanică, primul laborator de electrotehnologii din România. Apoi, în 1974, devine conducătorul Centrului de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, nou înființat de către Ministerul Educației și Învățământului în cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. În 1985, datorită activității deosebite desfășurate în acest domeniu, sub egida Academiei R.S.R. se organizează Comisia de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timi- șoara, al cărei

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
Centrului de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, nou înființat de către Ministerul Educației și Învățământului în cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. În 1985, datorită activității deosebite desfășurate în acest domeniu, sub egida Academiei R.S.R. se organizează Comisia de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timi- șoara, al cărei președinte devine profesorul Aurel Nanu. Universitatea „Politehnica“ din Timișoara a ajuns polul în jurul căruia gravitează cercetarea în domeniul tehnologiilor neconvenționale și din celelalte centre universitare. Din dorința de a realiza o cât mai strânsă legătură

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
desfășurate în acest domeniu, sub egida Academiei R.S.R. se organizează Comisia de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timi- șoara, al cărei președinte devine profesorul Aurel Nanu. Universitatea „Politehnica“ din Timișoara a ajuns polul în jurul căruia gravitează cercetarea în domeniul tehnologiilor neconvenționale și din celelalte centre universitare. Din dorința de a realiza o cât mai strânsă legătură între aceste centre de cercetare, posibilități de comunicare și colaborare cât mai bune, în anul 1993, la inițiativa profesorului Aurel Nanu se constituie Asociația Română

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
celelalte centre universitare. Din dorința de a realiza o cât mai strânsă legătură între aceste centre de cercetare, posibilități de comunicare și colaborare cât mai bune, în anul 1993, la inițiativa profesorului Aurel Nanu se constituie Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, președinte fiind ales, așa cum era firesc, profesorul Aurel Nanu. Rezultatele obținute în acest domeniu l-au determinat pe profesorul Nanu să înființeze o grupă de specializare de tehnologii neconvenționale, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini. În 1980, această grupă devine

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
la inițiativa profesorului Aurel Nanu se constituie Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, președinte fiind ales, așa cum era firesc, profesorul Aurel Nanu. Rezultatele obținute în acest domeniu l-au determinat pe profesorul Nanu să înființeze o grupă de specializare de tehnologii neconvenționale, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini. În 1980, această grupă devine una dintre specializările de bază ale Facultății de Mecanică, fiind prima de acest fel din țară. După modelul Timișoarei se înființează asemenea specializări la universitățile tehnice din București, Brașov

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea cu profesorul Plauțius Andronescu) sau poate că a fost vrerea destinului, dar numele profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în ansamblul

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în ansamblul ei, un prim domeniu abordat, având o mai mare diversitate și aplicabilitate, îl constituie tehnologiile neconvenționale de prelucrare a materialelor. În cadrul acestora, activitatea profesorului Nanu, legată de cerințele industriei românești, a fost orientată spre turnarea materialelor metalice, deformarea plastică cu fibraj continuu, elaborarea de metale și aliaje, utilizarea maselor plastice în construcția de mașini etc. Tehnologia

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
de izolație electrică superioară, s-a conceput, calculat și realizat o izolație de tip nou: micabanda compundată, care a dat rezultate superioare. Turbogeneratoarele fabricate după această tehnologie funcționează și acum, atât în țară, cât și în străinătate. Școala de tehnologii neconvenționale din Timișoara, păstorită de profesorul Nanu, a cercetat fenomenele de bază ale eroziunii electrice, electrochimice, electrice complexe, cu plasmă, cu radiații corpusculare de electroni, cu radiații laser, cu unde ultrasonice și cu jet de apă. La prelucrarea prin eroziune electrică

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
făcut cercetări pentru conducerea procesului de prelucrare prin eroziune și eroziune electrică complexă cu ajutorul microprocesoarelor. Studiile efectuate asupra procedeelor de prelucrare dimensională prin eroziune electrică, electrochimică și complexă au permis să se formuleze prognoze și programe de extindere a tehnologiilor neconvenționale în prelucrarea metalelor la noi în țară și pe plan mondial. Cercetările în domeniul prelucrării cu plasmă au urmărit debitarea cu plasmă și microplasmă. În domeniul prelucrării cu fascicul de electroni, scopul cercetărilor a fost de a asigura conducerea procesului

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
prelucrare au fost orientate spre studiul posibilităților de găurire a diamantului cu ajutorul laserului, precum și a posibilității de utilizare a acestuia la debitarea unor materiale nemetalice (textile, lemn, piele) și metalice (oțel, aliaje neferoase). Primul în lume Pe plan mondial, tehnologiile neconvenționale au început să se aplice în timpul celui de-al doilea război mondial și mai ales după acesta, deci de circa 50 de ani. La ora actuală, în industria de pe glob, ponderea tehnologiilor neconvenționale este de circa 15-20% din totalul tehnologiilor

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
Primul în lume Pe plan mondial, tehnologiile neconvenționale au început să se aplice în timpul celui de-al doilea război mondial și mai ales după acesta, deci de circa 50 de ani. La ora actuală, în industria de pe glob, ponderea tehnologiilor neconvenționale este de circa 15-20% din totalul tehnologiilor aplicate. În România, această pondere este de circa 2-3%. Pentru a fi în pas cu lumea civilizată, este necesar ca și în tehnologie să ne aliniem statelor avansate. Acesta este și motivul pentru

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
totalul tehnologiilor aplicate. În România, această pondere este de circa 2-3%. Pentru a fi în pas cu lumea civilizată, este necesar ca și în tehnologie să ne aliniem statelor avansate. Acesta este și motivul pentru care Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale militează pentru implementarea mai puternică a acestor tehnologii noi în economia românească. Iar unul dintre modurile de a ajuta dezvoltarea economiei este și punerea la dispoziția celor interesați a materialului bibliografic necesar. În literatura tehnică română există foarte puține lucrări

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
tehnologii noi în economia românească. Iar unul dintre modurile de a ajuta dezvoltarea economiei este și punerea la dispoziția celor interesați a materialului bibliografic necesar. În literatura tehnică română există foarte puține lucrări publicate în care să fie menționate tehnologiile neconvenționale, iar un tratat dedicat acestora nu există. Și, după cât se pare nu există nici pe plan mondial. Tocmai pentru a contribui la formarea specialiștilor în aceste noi tehnologii, Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, împreună cu Academia Română și Academia de Științe Tehnice

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
publicate în care să fie menționate tehnologiile neconvenționale, iar un tratat dedicat acestora nu există. Și, după cât se pare nu există nici pe plan mondial. Tocmai pentru a contribui la formarea specialiștilor în aceste noi tehnologii, Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, împreună cu Academia Română și Academia de Științe Tehnice din România, a hotărât conceperea și publicarea, în premieră mondială, a unui Tratat de tehnologii neconvenționale, lucrare care, în prima fază, se preconizează să însumeze 11 volume. Primul dintre acestea, elaborat de un

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
plan mondial. Tocmai pentru a contribui la formarea specialiștilor în aceste noi tehnologii, Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, împreună cu Academia Română și Academia de Științe Tehnice din România, a hotărât conceperea și publicarea, în premieră mondială, a unui Tratat de tehnologii neconvenționale, lucrare care, în prima fază, se preconizează să însumeze 11 volume. Primul dintre acestea, elaborat de un colectiv larg de specialiști din mai multe centre din țară, coordonat de cine altul decât profesorul Aurel Nanu, a fost deja finalizat și

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
științifică, profesorul Aurel Nanu a fost distins de către Ministerul Învățământului, în 1974 și 1976, cu premiul I, respectiv II. Se poate afirma, fără a greși, că profesorul Nanu, care a pus bazele acestui domeniu încă din 1953, este părintele tehnologiilor neconvenționale din România. În anul 1975, profesorul Nanu a înființat, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini de la Facultatea de Mecanică, o grupă de specializare în Tehnologii neconvenționale pe care, în anul 1980, o transformă în specializare de sine stătătoare, prima de

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
profesorul Nanu, care a pus bazele acestui domeniu încă din 1953, este părintele tehnologiilor neconvenționale din România. În anul 1975, profesorul Nanu a înființat, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini de la Facultatea de Mecanică, o grupă de specializare în Tehnologii neconvenționale pe care, în anul 1980, o transformă în specializare de sine stătătoare, prima de acest fel din țară. În semn de recunoaștere a meritelor științifice, trei universități de prestigiu îi decernează titlul de Doctor Honoris Causa. Realizările sale au atras

Agenda2004-45-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]