439 matches
-
să preschimbe suferința neîmplinirilor într-o întristare ce putea fi estompată de cotidian. Numai că, chiar și cotidianul este uneori imprevizibil. * - Râdem noi și glumim dar scroafa este moartă în coteț! Femeia este surprinsă de cele spuse de către acest tânăr necopt. Își permisese să îl ia un pic în derâdere încurajată de diferența de vârstă știind și ce rost are prezența lui aici la etaj. Până să preia el această îndeletnicire câteva dinte ele, de fapt mai chiar toate, fuseseră implicate
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Chiar dacă, din când în când, unii dintre foștii lui elevi, deveniți adolescenți sau trecuți de această vârstă, îi mai fac câte o vizită, încă își mai dorește să fie în mijlocul prichindeilor, să le îndrume pașii, să sădească în mințile lor necoapte sămânța adevărului chiar dacă nu îl poate dezvălui în fața lor. Privirile i-au fost atrase de o carte, aflată de demult în bibliotecă, aproape uitată. Citind, așa a gândit, va fi din nou aproape de vechea lui îndeletnicire. Nu era decât o
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
vietățile nopții. Până să se obișnuiască tresărea la cel mai mic zgomot făcut de acestea pregătit fiind să deschidă focul asupra eventualilor urmăritori. Pipăia câte un cocean de porumb. Uneori avea norocul să dea peste căte un știulete chircit, încă necopt pe deaîntregul, rămas necules. Despănușa coceanul de porumb și mesteca cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin gândind că poate va întâlni o fântână în plin câmp. Din loc în loc lanul
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
nu se ridică niciodată iar scaunele de dincolo de cortină rămân întodeauna goale, oricărui spectator fiindu-i interzis accesul în sală. Acum se afla în afara scenei, revenise în lumea reală, lumea care până nu demult îl tratase ca pe un tânăr necopt, lume care nu i se dezvăluise pe de-a-ntregul. Ar fi dorit ca această lume să fie aceeași dar nici el nu mai era același. * Albert a realizat faptul că odată revenit în civilie, cu armata făcută, este privit și
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
persoana pe care o iubești și care te iubește, dacă există, cu ochii în soare ?! - Exact. Ce mare lucru ?!... - Ei bine, eu unul nu pot să fac așa ceva . - Să pleci în afară, merită orice sacrificiu ! Albert, deși încă tânăr și necopt la minte, cum s-ar zice, își formase cu totul un alt mod de a vedea o astfel de inițiativă. Ce să faci într-o țară străină ?! Te vor considera cei de dincolo, vreodată, egalul lor ?, că doar... așa ceva nu
XXX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365519_a_366848]
-
flori a făcut o ploaie noaptea a fugit plângea când s-a împiedicat la poartă la marginea livezii *** Vaporul nopții Taie câmpul lucernit. Dincolo de hubloul galben, umbrele. Norii îi dă ca pe o spumă deoparte, ferit, Ca pe visele toate necoapte, deșarte. Vaporul nopții trece Spre țărmul de cafea Acolo unde, o să pun piciorul, pe mal, De acolo, în viața mea, pe- un alt val O scară rulantă de clipe, În așteptare Aud inima poemului Orizontul e doar o eșarfă ANATOMIA
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
mai mult, nu au fost neapărat „personalități recunoscute” pe plan național sau internațional. Ar trebui să-mi amintesc toți dascălii, începând cu școala primară și terminând cu profesorii de la Institutul de Medicină Karolinska și Uppsala, care dintr-un copil, tânăr necopt, iresponsabil și flegmatic, au reușit să educe în disciplină un sportiv de performanță și un profesionist, cu mici excepții, destul de responsabil. Toți acești oameni, cenușii și neremarcați, reprezintă pentru mine o valoare de neprețuit și le sunt etern recunoscător. La
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
nu se ridică niciodată iar scaunele de dincolo de cortină rămân întodeauna goale, oricărui spectator fiindu-i interzis accesul în sală. Acum se afla în afara scenei, revenise în lumea reală, lumea care până nu demult îl tratase ca pe un tânăr necopt, lume care nu i se dezvăluise pe de-a-ntregul. Ar fi dorit ca această lume să fie aceeași dar nici el nu mai era același. * Albert a realizat faptul că odată revenit în civilie, cu armata făcută, este privit și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
nu se ridică niciodată iar scaunele de dincolo de cortină rămân întodeauna goale, oricărui spectator fiindu-i interzis accesul în sală.Acum se afla în afara scenei, revenise în lumea reală, lumea care până nu demult îl tratase ca pe un tânăr necopt, lume care nu i se dezvăluise pe de-a-ntregul. Ar fi dorit ca această lume să fie aceeași dar nici el nu mai era același.Albert a realizat faptul că odată revenit în civilie, cu armata făcută, este privit și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
dorește să mi se dăruie. Alb Atât de albă zăpada de astăzi încât mi se pare că tăcerea toată izvorăște din ea . Femeia aceasta când râde deschide în mine toate ferestrele Privirea ei e fulger trupul ei un măr încă necopt din care aștept să mușc într-o noapte cu stele. Femeia aceasta râde doar să-mi arate că dincolo de ea este întuneric și fără ea nu este decât suferință. Sânii ei sânii ei sunt două mere din care mușc fără
MERELE EVEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351376_a_352705]
-
declinul frondei prin ridicolul elitelor! Iar acești adulatori ai lui Horia Roman Patapievici („viruși HoRoPa”, îi numea cineva) au avut în prima linie personaje foarte importante, domnilor: de la proaspăt înstelatul locotenent-colonel Turcescu (ofițer superior fără nici o zi de armată), la necoptul ex-prim-ministru de „avarie comandată” Mihai Răzvan Ungureanu, până la clovnul parlamentaro-universitar Toader, moștenitor al ilustrului mason Paleologu, care, era gata-gata să frângă inima târgului, prin afectarea boțoșeniei sale. Dar, haideți să dezvoltăm întrucâtva contextul, pentru a vedea cât de întemeiat a
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
Acasă > Versuri > Iubire > VOLATILIZAT Autor: Cavalerul Rătăcitor Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului By Talpalaru Mihăiță VOLATILIZAT sărut, nesărutat, plivit, strâns, strivit, măcinat, într-o clepsidra goală de timp, împrăștiat pe buze necoapte, virgine nude, învesmântate cu inexistentă bicolora, frântă-ntre două stele, neinventate. cotropit, pustiit, năruit între uitare și negare, m-am aruncat de pe mine în gând sinucigaș, autoexilat din actul de naștere, pierdut într-un mausoleu fără memorie, mormânt săpat de
VOLATILIZAT de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351564_a_352893]
-
învață trecerea de la a muri la a învia prin încarnare locul unde au crescut devine pustiu nefiresc lucrul știut păsările animalele sentimentele par deodată hazlii mult prea vechii toate uitând de ce or uita oare că în urma lor omizile sufletelor încă necoapte mușcă din carnea de împrumut. Citește mai mult încă nu s-a născut vreun omdin nimicîncă nu s-a născut piatradin elementele moarte într-o caprioarăîncă nu s-a născut adevarulde cum ne naștemcălători din frunză în interiorul semințeidin pastel în
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
lovesc Dar, tot înaintez în viață. Îngurgitez cu greu o știre O alta mă disperă clar, Un fapt divers ar vrea să mire Trăindu-și viața în ziar. Răstorn iubirea-n doze apte La rădăcină de stejar Ocrotind aripi mici, necoapte, De-o lume plină de coșmar. Un bob din podul palmei mele Ce s-a prelins de pe obraz Visează printre rămurele Să-înmugurească în necaz. Sudoarea îmi sărută fruntea Și pasu-mi se încetinește Când caut către toamnă, puntea, Chiciura mă încărunțește
EVADARE DIN VIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356381_a_357710]
-
la soare mă chinuie ca pe brâncuși coloana - ți-ai schimbat linia vieții. de sus cineva privește strada ca entomologul un mușuroi de furnici. ai putea să lași batistele de hârtie pe crengi. durerea ar rămâne atârnată ca un fruct necopt al mâniei. trebuie să înveți să mori în orice secundă. - sunt un copil care vrea să știe cum arată soarele noaptea ușor ușor încep să uit trebuie să inventez ceva pentru golurile din viață poezia crește din mine ca unghiile
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
funcționari U.E. de culoare populară, nealeși democratic, și al alogenilor; a) luând act că țara a fost vândută de alogenul trădător al voinței naționale, numitul Traian Băsescu, care trebuie judecat pentru înaltă trădare a națiunii, cam la fel ca și necoptul fost rege trădător Mihai la 23 august 1944, dar față de Moscova; (b) luând în considerație faptul că în România s-a desfășurat și e în curs de finalizare o adevărată lovitură de stat teroristă, planificată din timp contra României de
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
cu inima nedăruită și mă simt cu durere pentru tine fiindcă te iubeam așa de mult și n-am avut o clipă destinsă să te strâng în brațe și să-mi fac sufletul bun. Din pricina, poate, a tinereții tale prea necoapte și, în același timp, totuși prea... să zicem, avizate, o pojghiță artificială răcește suprafața dorurilor mele pentru tine și miezul lor prea viu izbucnește apoi te miri când și tocmai când e prea târziu și îmi pricinuiește dureri care nu
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
l-a-nșelat : -Să știi că tot la tine țin mai mult ! Una mai leneșă îi strigă indignată : -Ho mă, că nudistu ăsta nu mi-a făcut nimica ! O bătrânică îi arată dovada în fapte : -Vezi moșule, ziceai că-s terminată ! Alta necoaptă îi face un compliment : -Lasă-l săracu, că-i necopt ! Perversa o face pe proasta : -Aa, tu ești dragă ? Dar nespălatu ăsta, cine-i ? Una mai necăjită își plânge isprava : -Dă, unde-oi-da, numa-n cap să nu-mi dai ! Alta-i
NĂZBÂTII DE SEX TRIŞAT, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355531_a_356860]
-
mult ! Una mai leneșă îi strigă indignată : -Ho mă, că nudistu ăsta nu mi-a făcut nimica ! O bătrânică îi arată dovada în fapte : -Vezi moșule, ziceai că-s terminată ! Alta necoaptă îi face un compliment : -Lasă-l săracu, că-i necopt ! Perversa o face pe proasta : -Aa, tu ești dragă ? Dar nespălatu ăsta, cine-i ? Una mai necăjită își plânge isprava : -Dă, unde-oi-da, numa-n cap să nu-mi dai ! Alta-i întoarce vorba : -Ziceai că am avut noroc noroc cu
NĂZBÂTII DE SEX TRIŞAT, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355531_a_356860]
-
Sunt doar o copie prin mine viața doar se repetă la infinit cine știe de unde vin și incotro plec câte ierni, câte toamne, câte primăveri ascund în mine Miros a vară , trupul meu e proaspăt ca și un fruct încă necopt bărbații trec pe de-alături cu ochii mari uneori fac gesturi obscene îmi sunt atât de cunoscute le-au învățat încă de la grădiniță, frustrații, ei au rămas la același stadiu de copil care nu reușește să se maturizeze se-ntind
POEM CU FLUTURE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356891_a_358220]
-
voi elibera caii mei înfometați de fluturile voi crește aripi de hârtieapoi îi învăț să cadăîn fiecare trecut avut la îndemână... XXI. SINGURI ÎN NOI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011. Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul ... Citește mai mult Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > SINGURI ÎN NOI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele
SINGURI ÎN NOI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356516_a_357845]
-
era pentru mine o noțiune extrem de abstractă. Eu eram și mă simțeam foarte liber. Pentru că tocmai coborâsem din nucul de lângă casă sau din cireșul din grădină și de acolo de sus, din vârfurile lor, cu mâinile înverzite de nuci încă necoapte, sau cu gura plină de cireșe, lumea se vedea curată, plină de pace, de adevăr, iar despre libertate ce să mai vorbesc. Acolo sus era LIBERTATE. Liberi erau și cei care aveau deja ani grei de temniță neagră, dar care
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
ca o rădăcină de suferință oglinzile tale nu-mi recunosc glasul la încheietura dreaptă brațul încorsetat cu moartea ceasurilor nu și-a găsit niciodată trupul am uitat să mai număr viețile din fiecare monedă uitată-n pleoape scânteia de speranță necoaptă imploră calea tatălui să ceară îndurare la căpătâi de muribundă Referință Bibliografică: calea tatălui / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CALEA TATĂLUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355564_a_356893]