554 matches
-
acut de miocard sunt adesea atipice, determinate de percepția diminuată a durerii anginoase, ca urmare a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
9. Laboratorul de anatomie patoogică și prosectură -Examene anatomo-patologice la pacienții decedați -Examene ale țesuturilor prelevate de la pacienții vii (biopsii, puncții) Compartimente: - prosectură (prelucrare cadavre)laboaratoare de histopatologie, histochimie, citologie Compartimentul de prosectură - cameră frigorifică boxată pentru depozitarea cadavrelorsală de necropsie - sală pentru pregătirea cadavrelor în vederea predării către aparținătorispațiu pentru predare cadavre către aparținători, cu acces propriu către exterior - hol așteptare, cu grup sanitar propriu Compartimentul laboratoare - spațiu pentru prepararea probelor și pieselor anatomice - spațiu pentru diverse determinări histochimice, citologice - cameră
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
profilaxiei bolilor la animale și a zoonozelor: - pentru animale mari; - pentru animale mijlocii și mici; - pentru păsări; - alte specii (lot). 1.3. Recoltarea și expedierea probelor de organe, de țesuturi și a altor probe pentru analiză de laborator, efectuarea de necropsii la: - animale mari; - animale mijlocii și mici; - păsări; - alte specii (lot, familie). 1.4. Activități de depistare prin examen alergic 1.5. Examene trichineloscopice 1.6. Recoltarea și expedierea probelor pentru sanitație, a probelor de apă și de furaje. 2
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
și: a) controlează măsurile luate de proprietarii sau deținătorii de animale și de administrația publică locală și, după caz, le completează; ... b) examinează animalele bolnave ori suspecte de boală, carnea și produsele rezultate de la animalele tăiate de necesitate; ... c) execută necropsia animalelor moarte, recoltează probe și le trimite pentru efectuarea examenelor de laborator, în vederea confirmării sau infirmării diagnosticului. ... 5. În situația în care se confirmă apariția unei boli menționate în anexa nr. III, autoritatea veterinară locală (inspectorul veterinar zonal): a) stabilește
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 27 decembrie 1999 privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127615_a_128944]
-
care să conducă în primă încăpere a filtrului sanitar veterinar sau într-un hol de comunicare cu această; un filtru sanitar veterinar funcțional, conform anexei nr. 1 la prezența normă sanitară veterinară; un spațiu pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii, conform anexei nr. 2 la prezența normă sanitară veterinară. 5. Zona interioară a laboratorului sanitar veterinar are spațiile de lucru împărțite în două categorii: a) curate; ... b) contaminate. ... Delimitarea între cele două categorii de zone se poate face prin pereți
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
Delimitarea între cele două categorii de zone se poate face prin pereți din zidărie faianțata, lemn pregătit pentru a fi ușor lavabil, glasvand etanș sau hote cu presiune negativă. Prima cameră a filtrului, camera de primire a probelor și de necropsii, precum și spațiile menționate la pct. 7, 8 și 9 sunt considerate a fi contaminate, urmând regimul acestui tip de spațiu. 6. Spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii trebuie să aibă: compartiment de transbordare a probelor din exterior în
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
Prima cameră a filtrului, camera de primire a probelor și de necropsii, precum și spațiile menționate la pct. 7, 8 și 9 sunt considerate a fi contaminate, urmând regimul acestui tip de spațiu. 6. Spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii trebuie să aibă: compartiment de transbordare a probelor din exterior în interior, un compartiment pentru necropsii, dotări pentru conservarea și/sau redistribuirea probelor. Probele se introduc în zona interioară a laboratorului sanitar veterinar numai prin transbordare. În spațiul pentru primirea
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
pct. 7, 8 și 9 sunt considerate a fi contaminate, urmând regimul acestui tip de spațiu. 6. Spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii trebuie să aibă: compartiment de transbordare a probelor din exterior în interior, un compartiment pentru necropsii, dotări pentru conservarea și/sau redistribuirea probelor. Probele se introduc în zona interioară a laboratorului sanitar veterinar numai prin transbordare. În spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii probele sunt fie conservate și/sau pregătite pentru prelucrare, fie redistribuite
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
de transbordare a probelor din exterior în interior, un compartiment pentru necropsii, dotări pentru conservarea și/sau redistribuirea probelor. Probele se introduc în zona interioară a laboratorului sanitar veterinar numai prin transbordare. În spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii probele sunt fie conservate și/sau pregătite pentru prelucrare, fie redistribuite la secții. Distribuirea probelor către secții, precum și între secții și laboratoare se face numai în pungi sterile vidate, cutii sterile etanșe sau în saci sterili etanși prin legare specială
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
platformă de stocare temporară. Ambalajele refolosibile sterilizate, echipamentul de protecție, containerele și cărucioarele curățate și decontaminate sunt redirijate în circuit. 8. Încăperile cu animale în biotest trebuie să fie plasate în imediata apropiere a spațiului pentru primirea/redistribuirea probelor și necropsii și dotate cu tot ce este necesar. Furajele pentru încăperile cu animale în biotest se introduc prin transbordare prin spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii, în ambalaj steril. Resturile lichide și solide se scot din încăperile cu animale
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
să fie plasate în imediata apropiere a spațiului pentru primirea/redistribuirea probelor și necropsii și dotate cu tot ce este necesar. Furajele pentru încăperile cu animale în biotest se introduc prin transbordare prin spațiul pentru primirea/redistribuirea probelor și pentru necropsii, în ambalaj steril. Resturile lichide și solide se scot din încăperile cu animale în biotest că din oricare spațiu contaminat. 9. Spațiul contaminat din fiecare secție și laborator trebuie să aibă o dotare minimă care să asigure conservarea și prelucrarea
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
anchetă epidemiologica, conform prevederilor art. 7; c) va vizita cu regularitate exploatațiile, ocazie cu care va efectua următoarele: 1. va inspecta fiecare ecvideu din exploatație; 2. va efectua un examen clinic amănunțit la animalele suspecte de boală sau va efectua necropsia cadavrelor, când acestea există, prelevând probele necesare pentru examene de laborator; d) va avea grijă că: ... 1. toate ecvideele existente în exploatații să fie menținute în adăposturile lor sau în alte locuri protejate contra acțiunii vectorilor; 2. să nu se
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 27 decembrie 2001 privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140597_a_141926]
-
suplimentar de cele menționate deja, următoarele: a) echipament de protecție; ... b) dezinfectante eficiente față de virusul influenței aviare, detergenți și săpun; ... c) pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri; ... d) personal instruit pentru uciderea păsărilor și substanțe letale; ... e) echipament de necropsie și prelevare de probe; ... f) afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere; ... g) hărți detaliate; ... h) echipament de vaccinare. ... 6.1.2. În stoc va trebui să existe: a) echipament de protecție; ... b) dezinfectante eficiente față de virusul influenței aviare
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
a) echipament de protecție; ... b) dezinfectante eficiente față de virusul influenței aviare, detergenți și săpun; ... c) pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri; ... d) personal instruit pentru uciderea păsărilor și substanțe letale; ... e) mijloace de ucidere și eutanasiere; ... f) echipament de necropsie și de prelevare de probe; ... g) afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere; ... h) hărți detaliate; i) echipament de vaccinare. ... 6.1.3. Echipamentele și materialele stocate vor fi menținute corespunzător și vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
fie consemnate circumstanțele și rezultatele desfășurării acesteia. ... Articolul 4 Fiecare exemplar astfel recoltat va fi transportat în maximum 24 de ore de la împușcare la medicul veterinar oficial în a cărui circumscripție teritorială a fost recoltat, care va întocmi actul de necropsie în care să fie consemnata starea anatomopatologica a exemplarului respectiv, inclusiv leziunile existente înainte de împușcarea acestuia, si va elibera certificatul sanitar veterinar de transport. Articolul 5 (1) O dată cu desfășurarea acțiunilor prezentate la art. 2-4 gestionării fondurilor de vânătoare au pentru
ORDIN nr. 154 din 11 aprilie 2002 privind recoltarea prin impuscare a unor exemplare din speciile de fauna sălbatică de interes cinegetic, în situaţii excepţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141918_a_143247]
-
transportul și sănătatea acestora; 3. observații făcute în timpul perioadei de carantină; 4. rezultatele examinărilor regulate ale excrețiilor; 5. rezultatele testărilor sanguine sau ale oricăror alte proceduri de diagnostic; 6. cazuri de boală și, când este cazul, tratamentul administrat; 7. rezultatele necropsiei animalelor care mor în exploatație, incluzând avortonii; h) să dispună de amenajări pentru distrugerea adecvată a cadavrelor animalelor care mor de o boală; ... i) să fie supravegheat de un medic veterinar oficial care trebuie să efectueze cel puțin două controale
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 12 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de sănătate a animalelor, ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţările terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt prevăzute de legislaţia specifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144480_a_145809]
-
va menționa în certificatul medical constatator al decesului cauza propriu-zisă care a produs decesul, specificând la pct. ÎI "Alte stări morbide importante" boală canceroasă înscrisă în registrul de evidență a bolnavilor, în foaia de observație clinică sau în protocolul de necropsie, după caz. NOTĂ: În cazul în care la un decedat, în orice spital, printr-o altă cauză decât cancerul, examenul necropsic pune în evidență și leziuni canceroase nediagnosticate ca atare în timpul vieții, medicul care a îngrijit bolnavul va întocmi o
ORDIN nr. 871 din 7 noiembrie 2002 privind declararea nominală obligatorie şi evidenta bolnavilor de cancer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147008_a_148337]
-
aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
exemplu, medicul circumscripției sanitare Ivănești (dr. Nicolae Bârlădeanu), sub aspect medico legal, avea în raza sa de activitate comunele: Laza, Ivănești, Pungești, Dragomirești și Lipova (astăzi pe teritoriul județului Bacău). Într-o perioadă de doi ani (1955-1957) a efectuat 6 necropsii autorizate de Institutul Medico Legal Iași, în localitățile: Cursești, Lipova, Dragomirești, Pungești, Toporăști și Pușcași. În aceeași manieră erau repartizate toate localitățile raionului. Primul medic legist, care a și fost primul șef al Laboratorului de Medicină Legală, a fost dr.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
colesterol, intens PAS+. Ocazional putem regăsi o reacție granulomatoasă în pereții chistului ca urmare a iritației chimice datorate hemoragiei, granulațiilor de colesterol sau materialului coloid. Prezentarea clinică Chistul coloid poate evolua adeseori asimptomatic, fiind descoperit cu total întâmplător cu ocazia necropsiilor. Tabloul clinic este unul polimorf. Cefaleea cu caracter episodic, evolutiv poate fi provocată, exacerbată sau remisă de schimbări bruște ale poziției capului sau de efort; se asociază de cele mai multe ori de grețuri, vărsături, diplopie. Semnele de hipertensiune intracraniană acută sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
zilele următoare, bolnavul este subfebril, cu agitație psihomotorie; se instalează comă de gradul I, cu tulburări neurologice : hemipareza dreapta, tulburări sfincteriene (incontinenta). Starea de comă persistă, constatându-se prezenta otolincvoreei, febra de tip central; bolnavul decedează după două zile. La necropsie se constată că pe sutura occipito-parietală stânga, În apropierea osului epactal, unul din oasele vormiene este dislocat, partea să internă și superioară fiind Împinsă Înăuntru și puternic fixată În sutura, iar partea externă și inferioară este ridicată În sus, În
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
sinusul cavernos. TELANGIECTAZIILE CAPILARE Sunt pe locul doi ca frecvență printre malformațiile vasculare cerebrale. Reprezintă niște dilatații capilare saculare sau fuziforme și prezintă un flux sanguin mic. Nu pot fi evidențiate pe nici un studiu imagistic dar sunt depistate incidental la necropsie. Riscul de hemoragie este foarte mic, decât dacă sunt localizate în trunchiul cerebral. Spre deosebire de cavernoame au țesut neural interpus în jurul capilarelor. Variate tipuri de tumori intracerebrale pot produce hemoragii. Cea mai mare rată de hemo369 ragie pentru tumorile intracerebrale primare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
peritoneului parietal și peretele abdominal face posibilă transmiterea infecțiilor către spațiul extraperitoneal și invers. Capitolul III ETIOPATOGENIA INFECȚIILOR INTRAABDOMINALE Infecțiile intraabdominale au o frecvență variabilă între 0,5-41% în funcție de factorii care intervin în apariția acestora și în special prin lipsa necropsiilor sistematice, ce scad cifra reală. Varietatea simptomatică determină ca aceste infecții să fie etichetate eronat drept cauză a decesului prin alte afecțiuni, cardiace, renale, pulmonare. Infecțiile intraabdominale sunt determinate de variați factori patogenici în funcție de felul peritonitelor. Astfel, în peritonitele primare
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cea mai frumoasă descoperire, care-i aparține efectiv și-l face pionierul absolut în abordarea științifică a diabetului zaharat la om, este stabilirea indubitabilă și fără echivoc a relației directe între diabetul zaharat și leziunea pancreatică pe baza celor două necropsii comunicate în 1877 în Buletinul Academiei Medicale (Bull. Acad. Med. 2-e serie, tom VI, 1877, pg 1215,) și publicate în 1880 în L’Union Medicale. Cu această ocazie Lancereaux avea să lanseze termenul de diabet pancreatic, va statua existența unui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Aici reanimatorul se deosebește de internistul chemat în consult, prin aceea că el este, de data aceasta, și executantul tratamentului până la capăt - vindecare sau deces. În acest din urmă caz să fie obligat să meargă împreună cu chirurgul în sala de necropsie pentru a -și verifica diagnosticul, indicația și rezultatul tratamentului. Dacă nu face acest lucru, nu-și poate da seama de câte ori a trecut pe lângă diagnostic, de câte ori a făcut ce nu trebuia făcut, de câte ori au murit bolnavi înecați în bunele intenții și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]