2,115 matches
-
piele străvezie și creață În care se vedeau fragmente „originale” și vase de sânge rupte și Închise anapoda, fire de păr și bucăți sfrijite din obraz atârnânde, ochiul drept rămas deschis și jumătate de pleoape lipsă. Toate acestea și culoarea nedefinită, de la roșu la vânăt și roz, formau o imagine cutremurătoare și greu de suportat! Ștefan știa perfect cum arată, se examinase În „salonul său”, În oglinda de la lampă. Obișnuia foarte des să se privească bine-bine Îndreptând lumina lanternei către partea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ce cinste ai, Pâcule - l-a atenționat moș Dumitru. Intre timp, Pâcu s-a luptat cu luleaua lui până a început să fumege. Cei din jur îl urmăreau cum urmărește pisica vrăbiile. Doar-doar a relua povestea. El însă privea undeva nedefinit și pufăia din lulea, zâmbind unui gând...In liniștea care s-a așternut, vocea ușor voalată de fum a lui Pâcu a pornit să depene povestea. Până la urmă, Surcică o plecat la târg după fimeie. Soarele abia și-o arătat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nou jocul, mormăind și mirându-se. Sisoe se frământă, stăpânit vizibil de un gând nou.) SISOE (cu falsă indiferență): Apoi mai rămâneți cu bine sfințiile voastre... că eu m-am cam dus. PAFNUTIE: Da-ncotro, Sisoe? (Sisoe face un gest nedefinit și se depărtează grăbit. Cei doi continuă să-și vadă de treabă. După câteva clipe se simte, mai mult decât se aude, un zumzet confuz. Rumoarea crește ușor, se adaugă, în depărtare, clopote, cântări bisericești, voci speriate. Habacuc și Pafnutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Stătu un timp pentru a se reculege, apoi deschise poarta. Făcu vreo câțiva pași pe cărăruie, apoi se opri în loc preț de câteva minute pentru a privi în toate părțile, având strania senzație că este urmărită de mai multe umbre nedefinite. Erau cu siguranță ideile care-i fuseseră inoculate obsesiv de cei din jur și care acum luaseră înfățișări înspăimântătoare. În cele din urmă, porni cu pași șovăielnici către ușa care despărțea lumea ei de cea a bunilor săi părinți. Puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
sunt pe deplin fericite. Când Simona se trezi a doua zi, văzu în jurul ei femei despletite, îmbrăcate în cămăși albe nefiresc de largi, făcând diferite gesturi obscene. Câteva se plimbau într-un du-te-vino continuu prin încăpere, în căutarea a ceva nedefinit. Una își farda din belșug obrajii cu un ruj strident după o știință numai a ei, alta își arăta spatele total dezgolit. Dintr-o dată, apăru o femeie a cărei vârstă nu putea depăși treizeci de ani, care târa după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
caldă, o bărbie ușor despicată, din care se ivea timid o delicată gropiță discretă. Și, ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli și în fața căreia să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai bine de douăzeci și cinci de ani, Adriana, angajată a Poștei Române. Adriana era o femeie aparent banală, o femeie pe cât de nebăgată de seamă, pe atât, totuși, de interesantă! La o primă vedere, aceasta părea a fi de o vârstă nedefinită, înaltă și uscățivă, aproape costelivă, cu o înfățișare întrucâtva aspră și morocănoasă chiar, din care se putea lesne intui o tristețe dură, dar ascunsă. Nu era nici prea frumoasă, nici prea urâtă; n avea nicio trăsătură, care s-o scoată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
arătate ? Cu siguranță că practica instanțelor ne va oferi un răspuns corespunzător. Plecând Însă de la faptul că ar fi posibil ca unii juriști și mai ales avocați care nu sunt și mediatori să elibereze certificate de informare În locul acelor Înscrisuri nedefinite până În prezent, În condițiile când ele sunt specifice doar informării făcute de către mediatorul autorizat, Consiliul de mediere atenționează asupra faptului că asemenea fapte Îmbracă elementele infracțiunii de exercitare a profesiei fără autorizare. 7. Câteva dintre deosebirile esențiale Între informarea pe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
abătut... Printre ramurile dezgolite sufla un vânt rece, iar cei câțiva fulgi rătăciți se topeau după câteva minute. „Oare de ce nu m-am hotărât?” Să mai existe speranță sau totul s-a ruinat... și tot repetând am simțit cum ceva nedefinit se prăvălește peste mine... Nu mi-a plăcut niciodată iarna. Poate doar În momentele când, copil fiind, stăteam cu spatele lipită de soba fierbinte, sobă În care trosneau lemnele despicate de tata. Și mâncarea gătită la plită de mama avea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
se putea încinge o bătaie în lege între coechipieri, profesorul de educație fizică alergă la locul faptei. Cu greu aplană litigiul, împrăștiindu-i pe beligeranți. Foștii jucători părăsiră terenul mormăind cuvinte neînțelese, înciudați că meciul se terminase cu un scor nedefinit. Mihăiță îl sprijini pe Vișinel să se ridice, încercă să-i șteargă sângele care se închegase deja pe obraji și pe bărbie și așa, braț la braț, ieșiră amândoi în afara terenului de joc. Vișinel îi mărturisi lui Mihăiță că nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tuturor elevilor și părinților, cu toate că eu am sfătuit-o de multe ori să fie mai conciliantă. Dar meseria e meserie, cum se spune, și cel care o respectă, se respectă pe sine și pe cei din jur. Universului fragil și nedefinit al copiilor, după părerea mea, trebuie să i se acorde mereu sinceră afecțiune și suficientă diplomație. Aceasta din urmă poate să cuprindă și unele trucuri tactice sau chiar mici compromisuri, pe care cel puțin eu le făceam în cei trei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
siguranță lângă tine, Dar te-am tratat cu multă nepăsare. E soarta omului când dă de bine Și se complace într-o delăsare, Cu greu avântul firav mai răsare De n-ai acea încredere de sine. În starea asta cam nedefinită Mă mai îndeamnă câte o dorință Să vindec rana-adâncă, nedorită. Că-n mine este totul cu putință Și fără de suspine ori regrete Voi sparge-al scepticismului perete! Ca bun român bucovinean, port cu mândrie în inimă, înainte de toate, înălțătoarele crezuri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la adăpost. Privi cu mare băgare de seamă În jur. La parterul unei locuințe din vecinătate, geamul era vizibil crăpat. Curiozitatea Îi Îndreptă pentru o clipă atenția Înăuntru. Se Îndreptă către acolo și văzu În semiobscuritatea unei camere o formă nedefinită, apoi desluși că era vorba despre două ființe Îmbrățișate. Doi bătrâni goi, strâns lipiți unul de altul, Își mângâiau trupurile cu pielea groasă, atârnată. Bătrâna pântecoasă, cu o față Înspăimântătoare, de crustaceu, scotea intermitent o limbă vâscoasă, lungă și crăpată
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
celor două trupuri și se lichefia pe cearșaful boțit ca o apă groasă, ieșită din matcă. Corpurile lăsau un fel de magmă cleioasă, albicioasă, care se amesteca cu propria lor ființă, unindu-le Într-o formă incoerentă, Într-o zbatere nedefinită. Se auzeau zgomote ciudate: un amestec confuz de râgâituri Înfundate și sâsâieli, urmate de gemete prelungi, tot mai stinse. O duhoare puternică, dulce-animalică Îl izbi În față. Se retrase Îngrozit când surprinse capul bătrânei Întors spre el, cu o privire
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ureche, mă amețea cumplit, mă trimitea Într-un soi de beție neștiută. O plăcere nouă, amestecată cu un fel de teamă și oboseală mă toropea câte puțin, abandonândumă În propriul eu. Căzusem În plasa dulce a unei stări de spirit nedefinite, care mă făcu sclavul ei În Întregime. În scurt timp nam mai știut nimic. M-am trezit cu o durere neînchipuită după ceafă și cu usturimi groaznice pe tot corpul. Ce Dumnezeu, am exclamat tremurând și m-am Îndreptat buimac
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se întâmplau cu el în acele nopți, le putea numi vise, dar nu erau, nici vise și nici realitate. Firește, realitatea la care se raporta în acele momente, nu avea cum să fie cu adevărat realitate. Urma să rămână ceva nedefinit, ceva aflat la jumătatea distanței dintre vis și realitate. Așa se face că, după mai multe nopți de nesomn, prin acel februarie zbuciumat dinainte de cutremur, și după o zi mare din viața lui, când Valy tocmai îi arătase camera secretă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și să ne vedem cât mai des. Să trăiești, Dumitre, și voi, copii, să aveți spor în toate! A pus apoi mâna pe ulcica cu vin, a cumpănit-o în mână preț de o minută, în timp ce ochii aburiți priveau undeva nedefinit. Apoi a băut prelung, fără să răsufle. Când a terminat vinul din ulcică, a așezat-o apăsat pe masă, și-a dres mustața cu dosul palmei și apoi a grăit către Mitruță: Ai uitat să aduci fluierul, mânzule. Fă bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
abstracte, prin care am prevăzut În 1953 că Saturn se află undeva Între Jupiter și Uranus, și-a dovedit din nou eficiența. În privința meteoritului «Schwarzy-Sarkozy», calculele noastre inițiale au cunoscut o eroare de numai 1/ 3pRz, unde z este constanta nedefinită a lui Stolzmeier, care variază Între 0,017 și 456,12, În funcție de presiunea atmosferică din Burkina Faso și indicele Dow-Jones din dimineața zilei de luni. Ca urmare, meteoritul «Schwarzy-Sarkozy» va ateriza peste o săptămână, la ora 07:23 a Coastei de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cărei cap Încărcat de bigudiuri se ițea prin deschizătura ușii de la intrare. Primul: un gnom minuscul, răspândind un miros sulfuros de transpirație, motivul probabil al trezirii mele din somnul În care o sticlă de vodcă mă cufundase cu un număr nedefinit de ore În urmă. Pe cât de mic era la trup, pe atât de mare i se prezenta capul, căruia bascul militar cu steluță roșie se căznea să-i oprească dilatarea. Nici dedesubt lucrurile nu stăteau mai bine. Figura lui părea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cărei cap Încărcat de bigudiuri se ițea prin deschizătura ușii de la intrare. Primul: un gnom minuscul, răspândind un miros sulfuros de transpirație, motivul probabil al trezirii mele din somnul În care o sticlă de vodcă mă cufundase cu un număr nedefinit de ore În urmă...“ Ca lovit În moalele capului, m-am sprijinit de zid. Am stat așa câteva secunde bune. Oamenii treceau pe lângă mine și-mi aruncau priviri ironice. O fată m-a ocolit grijuliu pe la bordură. Nu departe, se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
el, mă, îmi dai un bip să vedem care-i situația?"; "pe Internet, normal! D-apoi ce, io nu le-am luat de pe părete..."). Caracteristica principală a dialogurilor în cauză e recursul, mai mare decît în conversațiile obișnuite, la expresii nedefinite, vagi, aluzive: asta, aia, așa, treabă, chestie, nu știu ce...; acestea indică intenția de a se evita numirea, identificarea faptelor, a persoanelor și a obiectelor ("tot ce lăsăm noi acolo, să le pună pe undeva pe acolo! Îi vorba din astea, de
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
au reușit să-i vindece rana și boala a izbucnit În trupul ei firav cu violență. Tatăl meu, muncitor la Căile Ferate, m-a Încredințat spre creștere bunicilor materni, În vacanță de vară a acelui an trist, pentru o perioadă nedefinită. Nefericiți că-și Îngropaseră fiica, erau bucuroși În schimb că pot dărui afecțiune unicului nepot, și m-au primit cu drag În casa lor modestă, aflată dincolo de dealurile pe care le călărisem atâta, În jocurile mele. Mi-au oferit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tufănele luând apă dintr-o cană de lut. Simțeam limba rece și amorțită plăcut. Urma o inspecție prin livada gemând de rod, ca o femeie În pragul nașterii. Iarba se culca supusă sub pașii mei și răspândea o mireasmă puternică, nedefinită, care mă amețea. Dumnezeu o luase pe mama acolo, sus În ceruri, cu gândurile ei cu tot, cu amintirile ei, cu părul ei strălucitor, cu ochii de culoarea mierii, cu iubirea ei pentru mine. Când eram strigat la masă, fâlfâitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
furie. M-am privit de fiecare dată cu un fel de superioritate rece și m-am gândit la ce ar trebui să mai născocesc, ca să-mi complectez arsenalul de renunțări. La mine n-am vrut să renunț dintr-un sentiment nedefinit de venerație față de Cel de Sus. Era nedemn să mă Împotrivesc Lui, punându-mi capul pe vreo șină de cale ferată. Mă gândeam că va fi un om mai puțin care să-L amintească În gândurile lui. Recitirea Psalmilor m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
salvarea noastră, a tuturor. 5 Pentru mine, Rembers este casa mamei, deși tata a cumpărat-o, iar Alexander i-a adus o serie de modificări după moartea tatei. Dar casa păstrează amprenta de neșters a mamei, a personalității ei blânde, nedefinite și parcă ireale, iar în mintea mea casa apare totdeauna învăluită într-o ceață romantică, veșnică, aproape medievală. Poate că ar trebui să fie înconjurată de tufe dese de trandafir, precum castelul Frumoasei din Pădurea Adormită. Totuși nu este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]