165 matches
-
localitatea Dunărea Mică a fost declarată monument istoric. Tradițiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate de viața religioasă, credințele și practicile magice, portul popular și arhitectura populară tradițională pot stârni interesul multor turiști. Un loc important în tradițiile locale îl ocupă nedeile populare organizate de hramul fiecărei biserici din localitățile componente ale comunei: Pe raza comunei funcționează un târg săptămânal. Asigurarea serviciilor medicale se face de către un dispensar uman, situat în satul Devesel, doi medici umani ce au cabinete medicale individuale și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
încearcă să păstreze unele dintre cele mai vechi tradiții și obiceiuri culturale. În perioada sărbătorilor de Crăciun, cete de călușeri din localitatea Covragiu vin să încânte locuitorii satului Plopi. În fiecare an (a treia zi de Paști) puteți participa la Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai mari sărbători tradiționale din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai mari sărbători tradiționale din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele sunt sărbători ale primăverii și ale tinereții de care se
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele sunt sărbători ale primăverii și ale tinereții de care se bucură toți locuitorii satelor. La organizarea și desfășurarea nedeii participa întregul sat chiar și cei veniți din alte părți. Petrecerea se desfășoară în aer liber, în anumite locuri din sat, de regulă în curtea căminului cultural. De organizarea petrecerii se ocupă un grup de tineri, de regulă din rândul
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
de tineri, de regulă din rândul acelora ce urmează să plece în armată. Ei se îngrijesc să tocmească muzică, pregătesc locul de desfășurare. Tot în sarcina acestora intra taxarea și supravegherea desfășurării petrecerii. În fiecare casă se fac pregătiri pentru nedeie. Femeile, cu o săptămână — două înainte, fac curățenie în case iar în ultimele zile dinaintea nedeii pregătesc mâncărurile cu care vor fi serviți oaspeții. Bărbații se îngrijesc să procure mielul și băutură și fac curățenie generală. Cei din același sat
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
să tocmească muzică, pregătesc locul de desfășurare. Tot în sarcina acestora intra taxarea și supravegherea desfășurării petrecerii. În fiecare casă se fac pregătiri pentru nedeie. Femeile, cu o săptămână — două înainte, fac curățenie în case iar în ultimele zile dinaintea nedeii pregătesc mâncărurile cu care vor fi serviți oaspeții. Bărbații se îngrijesc să procure mielul și băutură și fac curățenie generală. Cei din același sat nu se invită unii la alții. De regulă, pregătirile se fac pentru rude, prieteni și alți
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
din același sat nu se invită unii la alții. De regulă, pregătirile se fac pentru rude, prieteni și alți cunoscuți, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunoștințe, se leaga prietenii. Rudele și prietenii care nu pot veni
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
și alți cunoscuți, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunoștințe, se leaga prietenii. Rudele și prietenii care nu pot veni în prima zi, vin a doua zi, la “nedeita”. Când se apropie Crăciunul și celelalte sărbători de
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
era legat de această seară, dinainte de arestarea Domnului Isus, când acesta înainte de începerea patimilor s-a rugat Tatălui Ceresc. După alții ar fi un obicei păgân al dacilor, persistent și în epoca creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post colectivizare (60 -70) aceste nedei s-au transformat complet, rămânând numai chefuri în cadrul familiilor, sătenii aducându-și șefii de la serviciu, iar partea de serbare câmpenească la iarbă verde a dispărut. În continuare prezentăm alte obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a Văii Vacii, unde predominau familia Ungurășonilor (familie mare de săteni, cu precădere păstori), familia Mălăoni, familia Pitiric, etc. din Livadia de Câmp. Pe un platou frumos al muntelui Dealu Mare, avea loc în fiecare an în această perioadă o Nedeie, la care participau păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau produsele cerealiere și cumpărau obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte sau unelte de uz gospodăresc, obicei care s-a păstrat până în prezent. În plus la târguri se informau reciproc despre evenimentele locale sau din țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători sătești cu caracter predominant familiar dar și prietenesc între familiile care erau interesate de acest lucru. Participanții la acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii, ,jucau” jocurile obișnuite în Țara Hațegului, cu tradiție locală: hora, bătuta, învârtita, etc. În timp, în special în perioada comunistă aceste nedei frumoase s-au schimbat, renunțându-se la ieșirea la câmp, reducându-se la mese familiare, unde oaspeții obișnuiți și preferați erau colegii de serviciu. La mesele respective, ospețe, se consumau bucate alese,prăjituri, plăcinte, băutiri alcoolice, etc. Cântecele de petrecere
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Gighera este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Gighera (reședința), Nedeia și Zăval. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gighera se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,76%), cu o minoritate de romi (7,98%). Pentru
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
într-un local construit din cărămidă, acoperită cu tablă de fier, avea 2 săli de cursuri, una cu cubajul de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
de fier, avea 2 săli de cursuri, una cu cubajul de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]