159 matches
-
trufia, deci instinctul de dominație viciat. Creștin prin excelență și practicant convins al principiilor creștinismului, Paulescu crede că organizarea omenirii în ansamblul ei trebuie căutată, descoperită și aplicată prin divinitate, pentru că Dumnezeu creatorul n-a putut să-și lase făptura nedesăvârșită. Constată totuși, cu amărăciune, că înțelepciunea omenească nu a reușit de-a lungul istoriei să ofere soluții, ci mai degrabă a condus la experiențe dureroase. Astfel titanii gândirii antice (Platon și Aristotel) nu au putut depăși limitele națiilor din care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
modele operează o dimensiune privilegiată a comunicării. În modelul economic, prelucrarea informației permite informarea factorului de decizie. În modelul politic, comunicarea deliberării sau a compromisului asigură raționalitatea colectivă a deciziei. În sfîrșit, în modelul organizațional, există un amestec de informație nedesăvîrșită (și deci cu o raționalitate limitată) și de confruntare a definițiilor date situației pe care le-au produs interesele și rutina organizațiilor. II. Un cîmp teoretic concurențial Astăzi, comunicarea politică reprezintă un domeniu de cunoaștere în care se reflectă pe
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
propriu-zis, cunoscut numai misticii ortodoxe, e anticipația trupului înviat și a cosmosului de după judecata din urmă, a paradisului. în contemplație, care poate fi socotită și starea de rugăciune cea mai înaltă, Nichifor Crainic, urmând clasificările consacrate, distinge două etape: una nedesăvârșită, mai activă, și una desăvârșită, sau cu totul pasivă. Exprimată în termeni de rugăciune prima etapă cuprinde rugăciunile: 1) reculegerii, 2) liniștii și 3) a somnului puterilor. În etapa a doua se cuprind rugăciunile: 1) unirii, 2) extazului și 3
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sur la psychologie des Mystiques, v.I, p.209-212 ) După obiectul contemplat și după timbrul sufletesc, această contemplație poate fi artistică, filosofică sau religioasă. Deasupra ei se ierarhizează contemplația supranaturală, care e un dar deosebit al harului dumnezeiesc. Ea e nedesăvârșită sau desăvârșită, după cum sufletul e dominat parțial sau integral de puterea divină, ce i se descoperă. Contemplația supranaturală nedesăvârșită e de trei grade: reculegerea, liniștea și somnul puterilor. Contemplația desăvârșită e și ea de trei grade: unirea, extazul și căsătoria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi artistică, filosofică sau religioasă. Deasupra ei se ierarhizează contemplația supranaturală, care e un dar deosebit al harului dumnezeiesc. Ea e nedesăvârșită sau desăvârșită, după cum sufletul e dominat parțial sau integral de puterea divină, ce i se descoperă. Contemplația supranaturală nedesăvârșită e de trei grade: reculegerea, liniștea și somnul puterilor. Contemplația desăvârșită e și ea de trei grade: unirea, extazul și căsătoria duhovnicească(P.E.Lamballe: Die Beschauung, o bună sinteză a doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ceea ce numim inspirație naturală e în legătură cu prezența de imensitate, idee pe care o cunoaștem în alt aspect sub numele de Logosul seminal al lucrurilor, prin care Justin Filosoful își explica similitudinile dintre cugetarea păgână și adevărul creștin, similitudini fragmentare și nedesăvârșite, dar nu mai puțin reale. Ceea ce numim inspirație supranaturală se leagă de prezența harică a lui Dumnezeu în suflet. Știm de asemenea că nu există numai aceste două moduri de a lucra, ci multe alte feluri și chipuri. înțelepciunea lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sfințeniei. Firește, arta lui Dostoievski nu e sacră, dar nu e nici indiferentă ca ultima categorie de care am vorbit, ci una prin excelență religioasă. Acest caracter profund respiră din problematica spirituală a cărților sale. Ca personalitate omenească. Dostoievski e nedesăvârșit și are ca puțini creștini conștiința nedesăvârșirii sale morale, precum are în proporții apocaliptice conștiința nedesăvârșirii acestei lumi. Afară de Dante, poate nici un alt geniu n-a dat nedesăvârșirii din viața pământească proporții mai uriașe, dar nici o imagine mai sublimă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
au revoltat împotriva divinității, la fel cu Titanii, au fost pedepsiți despicându-li-se ființa în bărbat și femeie. După mitul platonic, deci, omul în forma lui actuală, căutânduși mereu întregirea ființei într o făptură de sex contrar, e ceva nedesăvârșit, care ispășește astfel o greșeală primordială. Această explicație poetic-filosofică a suferinței, a dramelor și a tragediilor ce se nasc în lume din nepotrivirea sexelor, e dovada uneia dintre cele mai adânci intuiții ale adevărurilor superioare Ce păcat însă că puritatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în posibila lor ființă, semnifică prin imagini înainte de a fi lucruri reflectate: "Împrejur,/ foșneau ciudate arătări și ore,/ pățanii care, neavând contur,/ încă n-aveau nici gură să devore". Simple arătări fără contur, imaginile sunt pre- figurări; ele înfățișează forma nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc/ ce prevestea pelerinajul sferic,/ ne-am așezat s-aprindem primul foc/ nainte de-a se face întuneric". În locul acestui neloc, ceea ce vine să locuiască prevestește, se așază în locuire
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu comorile mântuirii, cu puterile care salvează universul... Dacă te simți vinovat și mă auzi bătând în suferința ta, pe Mine, inima Dumnezeului tău, fii spălat de durere, în sângele Dumnezeiesc, de toată întinarea născută din vina ta. Dacă ești nedesăvârșit, fii regenerat. Dacă ești bun, fii mai bun. Dacă durerea te răpește acestei lumi, prin martiriu, intră fără ocol în bucuria Tatălui tău”. Acesta este Vladimir Ghika, omul lui Dumnezeu, Senior al Credinței; poartă cu el o cruce și o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
încercat oprirea acestui proces, sfîrșește prin dispariția comunismului și dezmembrarea URSS-ului. Între începutul crizei economice mondiale care a urmat după primul șoc al petrolului și avalanșa de evenimente care au dus la sfărîmarea blocului socialist și la întoarcerea (încă nedesăvîrșită) la democrație a statelor din estul european, cele două jumătăți ale continentului au traversat o perioadă agitată și periculoasă, pe fondul desfășurării economice și a redeșteptării tensiunilor internaționale. La răscrucea dintre anii 1970 și 1980, mulți au crezut chiar că
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
împuținăm, atunci când privim în adâncul nostru, fiecare din noi vede un copil din ce în ce mai speriat, pentru că orfan de lume, deși îl are pe Dumnezeu (în altă parte, unde imaginarul domnește, eu spun, dimpotrivă, într-un poem, vorbind despre starea de orfan nedesăvârșit a poetului, de ce e Dumnezeu atât de singur, iar eu nu?). Iar la finalul drumului, atunci când ne privim, din când în când, în oglindă, vedem o persoană străină, care seamănă din ce în ce mai puțin cu acest copil interior, statornic martor al trecerii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru că a vrea să-L numești pe Dumnezeu, Domnul nostru, aduce cu sine mai multă închinare și reverență, decât a vrea să numești un lucru creat; de aceea, le este mai îngăduit celor desăvârșiți să jure pe creatură decât celor nedesăvârșiți; pentru că cei desăvârșiți, prin contemplarea stăruitoare și luminarea minții, chibzuiesc, meditează și contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă închinare și reverență Creatorului și Domnului lor decât cei nedesăvârșiți. Al treilea este acela că, jurând deseori pe creatură, e de temut idolatria, mai mult la cei nedesăvârșiți decât la cei desăvârșiți. 40. Să nu se rostească nici un cuvânt de prisos; prin acesta înțeleg șcuvântulț care nici mie, nici altuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă închinare și reverență Creatorului și Domnului lor decât cei nedesăvârșiți. Al treilea este acela că, jurând deseori pe creatură, e de temut idolatria, mai mult la cei nedesăvârșiți decât la cei desăvârșiți. 40. Să nu se rostească nici un cuvânt de prisos; prin acesta înțeleg șcuvântulț care nici mie, nici altuia nu-i este de folos, nici nu este orânduit ca atare. În schimb, a vorbi de tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
după trup, Mântuitorul a practicat formele cultului iudaic din vremea Să, luând parte la toate actele cultului public mozaic, participând printre altele și la nunta din Cană Galileii (Ioan 2). Majoritatea elementelor cultului iudaic erau din punct de vedere religios nedesăvârșite, deaceia Mântuitorul caută să l reformeze și să-l spiritualizeze. Pe de altă parte Mântuitorul este întemeietorul unui cult nou, cultul legii noi, punând că fundament al cultului nou închinarea „în duh și în adevăr” (Ioan 4, 23), iar ca
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o Întâmplare fantastică, la care să ia parte oceanele, și nebuloasele, cu toată Întinderea și profunzimea lor, deznădăjduit eram și plin de revoltă Împotriva nevolnicei condiții umane, visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă În scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și vulnerabile, tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai Întâi de destinul biologic al lumii”. Pagina de licean a lui Blecher anunță și rezumă solemna proclamație cosmică a lui Geo Bogza, din epoca anilor ’30, iar aceasta constituie, la rândul ei, comentariul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, passim; Andrei Țurcanu, Dintre sute de catarge ’77, Chișinău, 1977, 150-162; Alexandru Burlacu, Poezii inspirate și versuri nedesăvârșite, „Nistru”, 1981, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 204, 392. I.C.
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
dramatic și cititorul său. Se deschid piste inedite de lectură, indicațiile de regie stimulează imaginația, iar replicile - citite, și nu rostite sau ascultate, deturnate, adică, într-un fel, de la destinația lor - se învăluie, imperceptibil, în farmecul nostalgic al oricărui lucru nedesăvârșit. Nu altfel stau lucrurile în cazul celor cinci piese adunate în volumul de față; Răfuiala, Cutia, Cetatea soarelui, Luca și Casa cu multe fotolii (dintre care primele trei au apărut, în versiune franceză, în L'Avant-scène du Théâtre, iar ultimele
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
aceea de a impune standarde creației. Dar în infatigabilul happening al vieții și artei corespondente ei ordinea se află doar în capul nostru. Firește, nu este zadarnică truda pe foaia de hârtie: pentru că lumea și arta sunt perfectibile. Lucrurile sunt nedesăvârșite dar, în fond, desăvârșite, tocmai prin participarea noastră discret selectivă și ordonatoare la desăvârșirea lor. În anumite împrejurări, m-am surprins că nu pot distinge binele de rău. De fapt, în arta modernă încep să se confunde așa-zisul frumos
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
din ultimii ani ale lui Titi Ceară marchează o apropiere decisivă de universul unei umanități frustrate și scoase abrupt din tiparele ei general acceptate: individualizare, viață interioară, definiție psihologică. Dacă inițial sculptorul glosa pe marginea abrutizării umanului și sugera anatomii nedesăvîrșite, realizîndu-și lucrările în textura moale și scămoșată a lemnului de plop - căreia-i punea în valoare accidentele de fibră -, în etapele ulterioare discursul s-a ordonat în jurul ideii de "ambalaj uman". Lucrările se construiesc acum prin asamblare, iar materialul este
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
în credință” (II, 257); (ii) Dar al-Harb (reședința Războiului), restul lumii, care se împarte în două: - Ahl al-Kitab - „Poporul Cărții”, format din Evrei și Creștini; - Mushrikun - politeiștii, idolatrii (sau kafirun - păgânii). Cei dintâi păstrează o revelație adevărată, chiar dacă incompletă sau nedesăvârșită, de aceea beneficiază de toleranță, cu condiția să accepte statutul de subordonați (dhimmi) și să plătească un tribut (jizya). Acesta este sensul în care este interpretat îndeobște versetul: „Luptați-vă împotriva celor ce nu cred în Dumnezeu și în ziua
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
este executat prin decapitare în închisoarea din Pavia. În închisoare el scrie celebra sa "Consolare a filosofiei". Marele proiect al lui Boethius, traducerea în limba latină a operelor mai importante ale lui Platon și Aristotel însoțite de comentarii, a rămas nedesăvârșit. A reușit să traducă și să comenteze tratatele de logică ("Categorii", "Despre interpretare", "Analiticile", "Topica", adică "Organonul") ale lui Aristotel și Introducerea în Logica lui Aristotel ("Isagoge") scrisă de filosoful grec neoplatonician Porphyrius. La începutul Evului Mediu, când cunoștințele de
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
se conchide, de data aceasta în manieră augustiniană (cartea a III-a, proza II). Dacă fericirea este binele suprem înseamnă că ea este de altă natură decât lucrurile bune accesibile în ordine temporală. „Suprem” înseamnă desăvârșit, or, lucrurile materiale sunt nedesăvârșite. Prin raportare la Binele suprem, bunurile nu sunt decât „părți”, adică ele reprezintă abia „știrbiri” ale desăvârșirii. Ontologia lui Boethius este, ca și ce a lui Augustin, una a gradelor de desăvârșire, în care Binele suprem este gândit ca și
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
Boethius este, ca și ce a lui Augustin, una a gradelor de desăvârșire, în care Binele suprem este gândit ca și completitudine, spre deosebire de gradele inferioare care nu pot fi altceva decât măsuri ale lipsei de bine: „tot ce se numește nedesăvârșit își datorește nedesăvârșirea unei știrbiri a desăvârșirii” . Pe urmele lui Platon, care formulase un argument similar, atunci când spusese că din egalitatea imperfectă a lucrurilor trebuie să cunoaștem existența Egalității în sine , Boethius introduce un argument al contingenței prin care, pornind
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]