215 matches
-
decât volumul ventilator. Solicitările fizice crescânde intensifică travaliul respirator al diafragmului și mușchilor inspiratori, în general, asigurând depășirea rezistențelor statice și dinamice la flux, provocate de accentuarea turbulenței aerului. Intensificarea exagerată a ventilației în eforturile intense la neantrenați este însă neeconomică, din cauza vehiculării aerului în spațiul mort al căilor respiratorii. Hiperpneea de efort se realizează prin mecanisme neuro-reflexe plecate de la nivelul proprioceptorilor musculari intra- și extrafusali și întregite de stimulii chimici reprezentați de creșterea CO2, a acidului lactic și H+ în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mult mai util comparativ cu o achiziție pe cont propriu, ceea ce ar trebui să motiveze companiile în implicarea managerilor în programe de antrenare (p ≤ 0,01). Cele mai multe firme cer managerilor/potențialilor manageri să recurgă la învățare spontană, care însă este neeconomică și poate duce la formarea unor seturi decizionale, de comunicare etc. greșite sau inadecvate stilului lor managerial. Achizițiile pe cont propriu sunt mai puțin sistematizate, iau în calcul doar nevoile de formare de la nivel individual (ignoră nevoile de nivel organizațional
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
privește decât obținerea bunăvoinței. Claude Lévi Strauss folosește chiar cuvântul "prietenie", afirmând că "aceste sisteme se explică prin principiul reciprocității, care îndeamnă omul să caute contactul și prietenia cu ceilalți într-un schimb reciproc de daruri și servicii"188. Schimbul neeconomic este schimbul practicat de oameni în relația cu divinitatea sau cu alți oameni, cu scopul de a căpăta bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
schimbul practicat de oameni în relația cu divinitatea sau cu alți oameni, cu scopul de a căpăta bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de schimb neeconomic este unul absolut irațional, parte a unor ritualuri primitive de împăcare a spaimelor și fricii. Schimbul neeconomic este prima formă de schimb, primul impuls al omului de a folosi lucrurile și bunurile din jurul său la "ceva". Acest "ceva" chemându-se
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de schimb neeconomic este unul absolut irațional, parte a unor ritualuri primitive de împăcare a spaimelor și fricii. Schimbul neeconomic este prima formă de schimb, primul impuls al omului de a folosi lucrurile și bunurile din jurul său la "ceva". Acest "ceva" chemându-se apropierea bunăvoinței oamenilor sau zeilor. El presupune o anume conștiință a utilității acestor bunuri, deși ofrandele se
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
magică precede celei economice 191, pentru că omul a fost mai întâi o ființă înspăimântată și mai apoi o ființă cu nevoi sau interese. Schimbul pre economic este un schimb fără interese materiale, chiar dacă funcționează, așa cum spuneam, reciprocitatea 192. Apariția schimbului neeconomic 193 este semnalul că omul a ajuns să fie preocupat de sine și de viitor. Asta presupune un nivel superior al trăirii. Este o minune în șirul de minuni ale devenirii umane. A fi preocupat de viitor înseamnă a conștientiza
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
domeniul său propriu și se aservește obiectelor lumii reale, din etapa în care începe să se preocupe de viitor (...). Dacă nu mă preocupă ce va fi, ci doar ceea ce este, atunci ce motiv am să pun ceva deoparte?"194. Schimbul neeconomic nu are în spatele său un interes material, pentru că oamenii epocii nu aveau interese. Este schimbul naiv, dacă putem spune așa, al unui om care avea cu totul alte probleme și care nu dezvoltase încă un nivel de trai sofisticat. Schimbul
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu are în spatele său un interes material, pentru că oamenii epocii nu aveau interese. Este schimbul naiv, dacă putem spune așa, al unui om care avea cu totul alte probleme și care nu dezvoltase încă un nivel de trai sofisticat. Schimbul neeconomic este un schimb profund cultural, mistic. A dărui zeilor era o practică curentă, după cum mai târziu a dărui oamenilor a devenit o practică curentă. Schimbul pre economic despre care vorbim se va transforma apoi într-unul economic, în care oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ies fiecare din sfera lor și se amestecă; este exact ceea ce înseamnă contractul și schimbul"207. Condițiile pentru schimbul economic par a fi pregătite numai că până la prima diviziune a muncii sociale mai trece mult timp. Epoca darului și schimbului neeconomic, așa cum l-am dezbătut, rămâne o epocă a primitivismului, o epocă a omului autistic ce practică un schimb involuntar, autistic 208, așa cum va spune Mises. Mult mai târziu schimbul își pierde caracterul magic-religios și se transformă într-un schimb rațional
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
omul, se confruntă totuși acum cu ceva de neînțeles și anume cu surplusul, cu "partea blestemată", pe care o cheltuiește sau o folosește involuntar, inconștient. Este vorba despre "o lungă evoluție"209, până la apariția "schimbului interpersonal"210. Aceasta deoarece schimbul neeconomic nu este realizat de către indivizi liberi, raționali și conștienți de activitatea pe care o desfășoară, ci era realizat de șefi de trib sau preoți în numele colectivității pe care o reprezentau și în fruntea căreia se aflau. Schimbul interpersonal presupune existența
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
altor oameni ceva pentru a primi ceva de la ei. Apare mutualismul. Omul servește pentru a fi servit. Relația de schimb este o relație socială fundamentală 223. "Partea blestemată" se insinuează în existența umană. Dacă până acum am vorbit de schimbul neeconomic, realizat cu zeii sau cu oamenii, pe principii magico-religioase, acum discutăm despre căutare, asumare și conștientizare a nevoii. Ceea ce se produce în plus se caută a fi schimbat. O piele se poate schimba pe un conținut de fructe sau un
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
schimb"248. Schimbul economic este acea formă de schimb care are mobiluri și finalități legate de conștientizarea de către om a nevoilor sale și a trebuințelor sale. Trocul este prima formă de schimb economic. Schimbul economic este mai mult decât schimbul neeconomic, deoarece omul nu mai privește doar spre zei, ci și spre sine însuși. Schimbul economic presupune o evoluție, un nivel superior de rațiune și înțelegere a ființei umane. Schimbul economic presupune "recunoașterea celuilalt 249", comunicarea cu celălalt. Dacă prin apariția
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o conferință publicată ca broșură în 200986, reluată și dezvoltată în mai multe capitole din L'Expérience esthétique, cercetătorul francez a implicat în interpretarea raporturilor estetice "teoria semnalizării costisitoare" din antropologie. E o teorie care, plecând de la observarea unor comportamente neeconomice din lumea animală (etalarea penajului în cadrul unor ritualuri sexuale, eforturi excesive de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă unele practici din societatea umană: "teoria semnalelor costisistoare oferă o nouă interpretare pentru unele
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
personalul de conducere a tuturor activităților și îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt și responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient; cerințe specifice: reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum și înregistrarea și păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
riscurile care pot apărea. Oricât de bine ar fi planificat și executat, controlul intern nu poate asigura decât o certitudine relativă, deoarece un control intern care ar viza atingerea tuturor obiectivelor propuse, în condiții de eficiență, ar fi costisitor și neeconomic. De aceea, controlul intern nu este conceput pentru a garanta succesul organizației, ci obiectivul său este relativ și rezonabil. c) Universalitatea controlului intern Sistemul de control intern reprezintă nu numai formulare, proceduri, tehnici, programe, instrucțiuni, calculatoare și manuale de politici
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Dacă genul este întotdeauna fix, ar trebui să avem două intrări în lexicon pentru fiecare substantiv neutru: una +sg. +masc., cealaltă +pl. +fem. Acest lucru nu este de dorit, din mai multe motive. Un prim argument ar fi că este neeconomic, pentru că s-ar complica prea mult numărul intrărilor lexicale. Un alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pensionar disponibil să stea la coadă când tu ești la serviciu decât să aștepți sfârșitul programului pentru a spera să faci tu respectiva cumpărătură, fără garanția succesului. în fața carențelor economiei oficiale, legăturile familiale devin foarte curând baza economiei domestice. Relațiile neeconomice - piața neagră - asigură supraviețuirea economiei oficiale, cele două tipuri de activitate fiind într-o strânsă conexiune. Funcționarea întreprinderilor o arată din plin. Aici, consensurile se bazează pe de o parte pe interesul larg împărtășit de toți actorii, de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Editura Economică, București. footnote>. Anexa 2 la prezenta lucrare preia o parte din soluțiile propuse de autori în lucrare Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil. Independența energetică marchează un al doilea paradox în economia României, ca urmare a unor decizii ilogice, neeconomice, care au mărit, pentru mult timp, gradul de dependență față de importul de gaze naturale și țiței. Externalizarea resurselor integrale de țiței și circa 50% din cele de gaze naturale cu infrastructura de procesare și cu concesiunile românești de terenuri petroliere
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cazul în care verificarea din condiții de rezistență nu este îndeplinită, se pot lua următoarele măsuri: · modificarea strângerii prin schimbarea ajustajului; · modificarea treptelor de precizie în vederea micșorării ajsmax și păstrării mins ; se păstrează tipul de ajustaj dar este o măsură neeconomică; · realizarea unui montaj selectiv prin măsurarea fiecărei piese și împărțirea pieselor după grupe de dimensiuni; duce la creșterea manoperei crescând prețul; · acceptarea unui risc care poate fi chiar calculat datorită faptului că distribuția dimensiunilor efective în câmpul de toleranță urmărește
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
privește decât obținerea bunăvoinței. Claude Lévi Strauss folosește chiar cuvântul "prietenie", afirmând că "aceste sisteme se explică prin principiul reciprocității, care îndeamnă omul să caute contactul și prietenia cu ceilalți într-un schimb reciproc de daruri și servicii"188. Schimbul neeconomic este schimbul practicat de oameni în relația cu divinitatea sau cu alți oameni, cu scopul de a căpăta bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
schimbul practicat de oameni în relația cu divinitatea sau cu alți oameni, cu scopul de a căpăta bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de schimb neeconomic este unul absolut irațional, parte a unor ritualuri primitive de împăcare a spaimelor și fricii. Schimbul neeconomic este prima formă de schimb, primul impuls al omului de a folosi lucrurile și bunurile din jurul său la "ceva". Acest "ceva" chemându-se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de schimb neeconomic este unul absolut irațional, parte a unor ritualuri primitive de împăcare a spaimelor și fricii. Schimbul neeconomic este prima formă de schimb, primul impuls al omului de a folosi lucrurile și bunurile din jurul său la "ceva". Acest "ceva" chemându-se apropierea bunăvoinței oamenilor sau zeilor. El presupune o anume conștiință a utilității acestor bunuri, deși ofrandele se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
magică precede celei economice 191, pentru că omul a fost mai întâi o ființă înspăimântată și mai apoi o ființă cu nevoi sau interese. Schimbul pre economic este un schimb fără interese materiale, chiar dacă funcționează, așa cum spuneam, reciprocitatea 192. Apariția schimbului neeconomic 193 este semnalul că omul a ajuns să fie preocupat de sine și de viitor. Asta presupune un nivel superior al trăirii. Este o minune în șirul de minuni ale devenirii umane. A fi preocupat de viitor înseamnă a conștientiza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
domeniul său propriu și se aservește obiectelor lumii reale, din etapa în care începe să se preocupe de viitor (...). Dacă nu mă preocupă ce va fi, ci doar ceea ce este, atunci ce motiv am să pun ceva deoparte?"194. Schimbul neeconomic nu are în spatele său un interes material, pentru că oamenii epocii nu aveau interese. Este schimbul naiv, dacă putem spune așa, al unui om care avea cu totul alte probleme și care nu dezvoltase încă un nivel de trai sofisticat. Schimbul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
nu are în spatele său un interes material, pentru că oamenii epocii nu aveau interese. Este schimbul naiv, dacă putem spune așa, al unui om care avea cu totul alte probleme și care nu dezvoltase încă un nivel de trai sofisticat. Schimbul neeconomic este un schimb profund cultural, mistic. A dărui zeilor era o practică curentă, după cum mai târziu a dărui oamenilor a devenit o practică curentă. Schimbul pre economic despre care vorbim se va transforma apoi într-unul economic, în care oamenii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]