200 matches
-
în materie, cărora li-i rușine să-și declare incompetența și dau, prin urmare, note după rudele în chestie? Pentru asta ar trebui pana {EminescuOpXI 359} novelistului american Bret-Harte, spiritul jucătorilor de cărți din San-Francisco sau ochii observatori ai școalei neerlandeze. Știe d. Conta ce se petrece cu chipul acesta sub ochii săi? Nu credem. Cordeua asta de concurs publicat, amânat, republicat și reamînat ajunge îndărăt într-un timp în care d-sa nu era încă ministru. După scena în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-le preferate străzile orașului, „pline de viață și de aventură”. În locuințele moderne, dacă În bucătărie se află și un televizor, atunci statutul său de Încăpere cu cel mai mare grad de utilizare este fără concurență. Talja Potters, o colegă neerlandeză, mi-a spus că, În apartamentele pentru muncitori construite În Olanda Între 1920 și 1970, dimensiunile bucătăriei erau intenționat reduse la minimum, pentru a-i obliga pe oameni să ia masa și să socializeze În sufragerie, asemenea celor din clasa
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
temelii majore, dialectul saxon englez (saxona engleză fiind un dialect al teutonicii vechi) și dialectul normand francez, dialectul inițial britanic fiind extirpat prin invaziile romane, daneze și saxone; în cele din urmă, engleza a ajuns un melanj de saxonă, teutonică, neerlandeză, daneză, normandă, franceză, greacă și latină. Bailey îl citează aici pe Camden care afirma că deși engleza nu era la fel de sacră precum ebraica, sau la fel de "învățată" precum greaca, totuși ea era la fel de fluentă ca latina, la fel de curtenitoare ca spaniola, la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
limba engleză (indicații care sigur l-au atras direct pe Chatterton ca poet); apoi, nume proprii de persoane și locuri din Marea Britanie, toate cu explicații etimologice mergînd înapoi pînă la surse din britona veche (conservată pînă azi în galeză), teutonică, neerlandeză, saxonă, daneză, franceză, italiană, spaniolă, latină, greacă, ebraică, caldeeană (adică babiloniană-asiriană, akkadiană-sumeriană sau hittită). În volumul al 2-lea, ediția a 3-a, Bailey a adăugat în mod special și o secțiune care se ocupă de jargonul străvechi și modern
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine liberă latină, chirilica, arabă; actualmente latină 51. boșimana (șan) N Botswana, Namibia, Africa de Sud, Angola, Zimbabwe, Lesotho, Mozambic, Swaziland; popor nomad, boșimanii (< neerlandezul bosjesman = "oamenii tufișurilor") sînt considerați cei mai vechi locuitori ai Africii australe (≈ 20.000 i.C.); azi trăiesc în deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un clic (ingresiv cînd aerul pătrunde în gură și egresiv cînd iese din gură
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
94, 138, 139, 179, 225, 259, 260, 261, 274, 277, 279, 281, 283, 284, 290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 finlandeză (suomi) 87, 93, 98, 178, 179, 180, 260, 261, 274, 279, 295, 323, 326, 332, 334, 344, 345 flamanda v. neerlandeza flexiune 53, 55, 58, 63, 68, 89, 90, 141, 178, 299, ~ analitică 102, ~ cazuala 68, 165, 271, ~ indo-europeană 139, ~ internă 68, 77, 168, ~ mixtă 101, ~ nominală 165, 271, ~ sintetică 102, ~ verbală 55, 68, 92, 93, 174, 210, limbi cu ~ 57
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Poeme, pref. trad., București, 1965; François Mauriac, Thérèse Desqueyroux, București, 1966 (în colaborare cu Emma Beniuc), Thérèse Desqueyroux. Cuibul de vipere, București, 1967 (în colaborare cu Emma Beniuc); Attila Jozsef, Poezii-Versek, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1967; Antologie de poezie neerlandeză, olandeză și flamandă, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Ion Caraion, Aurel Covaci și Petre Solomon). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 218-228; Perpessicius, Opere, VIII, 267-271, IX, 24-26, X, 297-302, XI, 25-28; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
1980; Joseph Kessel, Călăreții, București, 1970; Herman Teirlinck, Autoportret sau Ultima masă a unui condamnat, București, 1970 (în colaborare cu Ricarda Terschak); Archibald Joseph Cronin, Sabia dreptății, București, 1971; Konstantin Mihailovici Simonov, Zile și nopți, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză (olandeză și flamandă), îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Mihai Beniuc, Ion Caraion, Aurel Covaci); Edgar Rice Burroughs, Tărâmul uitat de timp, postfața trad., București, 1973; Paul Celan, Versuri, București, 1973 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
la baza formării unei conștiințe naționale și a unei formațiuni statale moderne. Aceasta înseamnă că nu există întotdeauna criterii stricte pentru a delimita o limbă istorică de alta, încît nu se poate oferi o argumentație lingvistică suficientă în delimitarea limbii neerlandeze de dialectele vecine din Germania, care sînt atribuite limbii germane, deși aceste dialecte sînt mai apropiate de neerlandeză decît de dialectele germane de sud. Pe de altă parte, dialectele franco-provensale din centrul Franței sînt considerate numai variante locale, iar nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de plural loro, ca pronume de politețe, fenomen favorizat și de posibilitatea întrebuințării acestor forme la nominativ (cu funcție de subiect). Modelul romanic în atribuirea valorii reverențiale unor pronume personale a fost preluat și de majoritatea limbilor germanice. Limbile engleză și neerlandeză se folosesc cu această valoare formele pronumelui personal de persoana a doua, care sînt aceleași la singular și la plural, modelul limbii franceze fiind evident în acest caz. Germana dă o astfel de întrebuințare formei de persoana a treia feminin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracterizează printr-o mare fărîmițare dialectală, frizona a avut o formă literară standard în secolele XI-XV, care a fost folosită și ca limbă de cancelarie, iar multe dintre elementele ei lexicale au fost preluate de varianta olandeză a limbii literare neerlandeze. Limba norvegiană este limbă oficială în Norvegia, dar este vorbită și în alte zone, și are în jur de 4.300.000 de vorbitori. Ea este în bună parte reciproc inteligibilă cu suedeza și daneza. În structura gramaticală se remarcă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a păstrat însă în germană). Scrierea, care are elemente comune cu cea norvegiană și cu cea suedeză, este pronunțat etimologizantă, încît de multe ori există diferențe mari între grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și creeze fiecare un aspect literar, deși trecerea de la un dialect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și prin desinențe, care însă sînt reduse la trei. Diateza pasivă se formează numai analitic, uzînd de auxiliarul worden [΄wordə] "a deveni", iar viitorul se formează tot analitic, de obicei cu auxiliarul zullen [΄zülə] "a vrea; a trebui". Limba literară neerlandeză s-a bazat la început pe dialectele flamande (care au creat o variantă literară, atestată încă din secolul al XII-lea), dar, în cursul secolului al XV-lea, s-a întărit poziția celor olandeze, al căror rol crește mereu. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la început pe dialectele flamande (care au creat o variantă literară, atestată încă din secolul al XII-lea), dar, în cursul secolului al XV-lea, s-a întărit poziția celor olandeze, al căror rol crește mereu. Ca atare, limba literară neerlandeză (sau olandeză) modernă, realizată în a doua jumătatea secolului al XVII-lea, are la bază dialectele din nord, fiind însă impregnată și de elemente luate din limba frizonă. Textul Bibliei a fost tradus în 1635 și reflectă limba burgheziei cultivate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a format limba germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari, însă dialectele învecinate sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct de vedere fonetic se remarcă faptul că accentul este de obicei fix, pe prima silabă a cuvintelor. Sistemul fonetic german este bogat, dar este structurat simetric
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît există două posibilități de marcare a valorilor acestui caz, precum ideea de posesiune, de exemplu, în engleză: the friend's bicycle / the bicycle of the friend "bicicleta prietenului". Acest paralelism este pe punctul de a fi eliminat în limba neerlandeză, redarea prepozițională fiind preferată: de schilder van deze schilde-rijen "pictorul acestor tablouri". Pronumele, în special cel personal, are o situație specială din punctul de vedere al declinării, deoarece prezintă în toate limbile aspecte conservatoare. De aceea, chiar engleza are, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival -je [üe] sînt toate de genul neutru: het straatje [ət ΄stra:tüe] "străduța" de straat, het vrouwje [ət vrauüe] "femeiușca" de vrouw. De gen neutru sînt, în limba germană, și substantivele colective, îndeosebi dacă sînt forma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
br(ðər] "frate", cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este antepus, în grupul nordic (daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu substantivul determinat, 2) a funcției de atribut sau de nume predicativ și 3) a realizării gradelor de comparație. Din punctul de vedere al acordului cu substantivul, se pot distinge trei categorii: a) limba engleză cu adjectivul invariabil, b) limba neerlandeză și limbile nordice, care cunosc o declinare tare și una slabă și c) limba germană, cu trei declinări, tare, slabă și mixtă. Ca atare, în cazul englezei, adjectivul nu este supus acordului: a good man, a good woman, a good
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceeași pentru toate genurile, la singular și la plural: dan. den store dreng "băiatul mare", det store hus "casa mare", de store drenge (huse) "băieții (casele) mari"; norv. den snille gutten "băiatul drăguț", sued. det nya huset "casa mare". Limba neerlandeză prezintă o situație mult simplificată și, prin aceasta, apropiată de engleză, fiindcă uzează de desinența -e în toate cazurile, cu excepția neutrului singular precedat de articolul nehotărît sau de un adjectiv negativ: de (een) niewe fiets [də (e:n) ni:wə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
söker, du söker etc. În limba engleză, numai persoana a treia singular are marcă desinențială, -(e)s, încît de la to go "a merge", la această persoană este forma he (she, it) goes, dar you go, we go etc., în vreme ce limba neerlandeză are trei forme la indicativ prezent: cu desinența Ø la persoana întîi singular, desinența -t, la persoanele a doua singular și plural și a treia singular, desinența -en, la persoanele întîi și a treia plural. Astfel, verbul werken " a lucra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în cazul limbilor franceză și italiană din familia romanică, care uzează de aceleași auxiliare și la aceleași timpuri, acestea fiind și limbile neolatine ce atestă la nivelul lexicului o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar, de multe ori, plasarea acțiunii în viitor se realizează printr-un adverb de posterioritate: I morgan har jag mera fritid. "Mîine am (voi avea) mai mult timp liber". O extinsă utilizare pentru realizarea viitorului au adverbele și în limba neerlandeză: Morgen zijen we in Amsterdam. "Mîine sîntem (vom fi) la Amsterdam". În această limbă se folosește uneori pentru viitor verbul gaan [xa:n] (ging, gegaan) "a merge": Ik gaan een fiets huren. Voi închiria o bicicletă" (literal: "Merg să închiriez
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între pronumele personal și cel reflexiv (de exemplu, în suedeză, formele sînt la singular, mig, la persoana întîi, dig, la a doua, iar, la plural, oss, la persoana întîi, și er, la a doua, pentru ambele pronume). Limbile daneză și neerlandeză prezintă atît situații similare, cît și diferențiate, fiindcă pronumele reflexive pot realiza și compuse cu -selv, respectiv -zelf și, ca atare, în daneză se întîlnește mig(selv) "eu însumi" și sig(selv) "el însuși", iar, în neerlandeză, me(zelf)/mij
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]