1,600 matches
-
R. , Ion Țiriac, un circuit de 11 turnee I.T.F. cu premii de 10 000 de dolari fiecare, în următoarele nouă localități din țară: București (3 întreceri), Iași, Cluj, Oradea, Târgu-Mureș, Constanța, Timișoara, Brașov și Bacău l Miercuri, a trecut în neființă, în vârstă de 93 de ani, fostul component al selecționatei țării noastre de fotbal, Vasile Deheleanu, care sub culorile Ripensiei Timișoara a câștigat de patru ori titlul de campion național și de două ori Cupa României. „Leul“ a luptat bine
Agenda2003-18-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280975_a_282304]
-
Noul canal de pe YouTube va fi dedicat activităților și vieții jurnaliștilor care au trecut în neființă în timp ce își făceau meseria. Riscurile și sacrificiile pe care mulți (jurnaliști, n.r.) le-au făcut pentru a ne aduce nouă informații exacte sunt remarcabile", a declarat Steve Grove, reprezentant al YouTube News and Politics, scrie . "Poveștile lor sunt incredibile: se
Google a lansat un canal YouTube dedicat jurnaliştilor decedaţi în timp ce îşi făceau meseria () [Corola-journal/Journalistic/26419_a_27744]
-
adevărat cum arată lumea? Privește-i fețele patimilor ei. 1613. Patima este scânteia care a aprins focul cunoașterii, incendiind trupul Cuvântului Lui Dumnezeu cu iubire. 1614. Patima este plânsul prin care lumea devine copil. 1615. Patima este ființa Destinului și neființa morții. 1616. Patima face să doară până și uitarea. 1617. Nu există patimă mai profundă decât aceia din sufletul Cuvântului Lui Dumnezeu prin care existăm. 1618. Nu poate exista mântuire sau păcat, fericire sau durere fără de patimă. 1619. Patimile au
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
împlinite, moartea și Învierea Domnului, orice explicație fiind insuficientă pentru a ne scoate din starea de copleșire; vorba unei expresii din cântările liturgice: „a pricepe mintea nu poate”. Și totuși! Învierea ne este dată în dar. După aducerea omului de la neființă la ființă, odată cu împodobirea lui cu chipul divin, Învierea Domnului este cel mai mare dar făcut omului în istoria sa existențială. Ea deschide porțile veșniciei și devine pod între viața pământească și cea a împărăției divine. Una dintre marile vești
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
să se apeleze la cercetarea de specialitate. Universul poetic eminescian cuprinde o lume infinită, recreată din temelii, situată dincolo de spații și de timpuri, iar istoria omenirii apare în acest univers ca o amplă derulare, de pe când „ființă nu era, nici neființă” sau de pe când erau „prăpastie”, „genune” ori „noian întins de apă”, metamorfozate apoi într-un „punct de mișcare”, generator de ordine ivită din „chaos” („Scrisoarea I”)[1]. Sub aspect spațial, această desfășurare eminesciană pornește de la Carpați și de la Dunăre, pentru
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Ziua Morților, Ziua tuturor Sfinților, Luminația sau Luminațiile, 1 Noiembrie este ziua în care se pomenesc morții, ziua în care gândurile noastre se îndreaptă cu pioșenie către cei dragi care au trecut în neființă. Ea este celebrata în foarte multe țări creștine din lume. Credincioșii merg special la biserică și la cimitir, curăță mormintele și le înfrumusețează cu flori, în amintirea celor care cândva i-au însoțit pe drumul vieții. În noaptea de 1
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
dorul ce colindă,iubirea prinde aripiși macină ispită. Frumosul se agațăîncet și floarea vrea,să iasă la luminăspre înălțimea sa.Culoarea ca un foc... XX. CURCUBEUL, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Frumusețea și neființa lui peste apa ce se scurge din raiul dorului apare ca o irizație de culoare peste bolta colorată ca o mare, iluzia ce se zbate ca un semn adus de un frumos etern- și doar el curcubeul știe să ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
curcubeul știe să ne apropie de împărăție. Timp neumblat de nălucă pe cerul închis într-o nucă, un val nemăsurat privit de un orb vindecat apropiat de o clipă. Am uitat să privesc prin ispită. Citește mai mult Frumusețea și neființa luipeste apa ce se scurge din raiul doruluiapare ca o irizație de culoarepeste bolta colorată ca o mare,iluzia ce se zbate ca un semnadus de un frumos etern-și doar el curcubeul știesă ne apropie de împărăție.Timp neumblat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
șterge-le cu Lumina Ta neîncepută, spală-le cu Jertfa Ta nemuritoare, Usucă-le cu suflul Tău Sfânt, Ridică-le cu mâinile Tale de Foc! Îți mulțumesc, Părinte blând, Că mă asculți în fiecare clipă, Nu mă trimiți în bezna neființei, Ca plată pentru ce sunt acum! Nu mă lăsa, ridică-mă, Ridică-mă din noroiul ființei, și adu-mă mai aproape de tine! Acum și-n ceasul nefericirii mele, Arată-mi unde e Viața, Ca să mă îndrept întru acolo! SĂRBĂTORI LUMINATE
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
Tănase, cea care a dus muzică tradițională, din restaurante, pe marile scene ale lumii și la marile festivaluri de muzică. În 2013, se împlinesc 100 de ani de la nașterea mării artiste și o jumatate de veac de la trecerea ei în neființă. Pornind de la cântecele Mariei Tănase, Alexander Bălănescu a creat noi compoziții, în faimosul album Maria Ț, filtrând spiritul est-european al cântecelor originale, prin experiența lui occidentală. Recitalul este însoțit de vizualuri din arhiva de filme a Mariei Tănase și de
Bălănescu Quartet aduce omagiu Mariei Tănase la Balkanik Festival! [Corola-blog/BlogPost/97792_a_99084]
-
bodypainting, de olărit, de confecționat hamace, cercei din bănuți și alte accesorii, ateliere de quilling, și altele. Anul acesta, Balkanik Festival este închinat Mariei Tănase, în septembrie împlinindu-se 100 de ani de la nașterea ei și 50 de la trecerea în neființă. Trupele care vor urca pe scena Balkanik sunt: Fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini, Alexander Bălănescu Quartet cu un regal închinat Mariei Tănase, Taraful Haiducilor din Clejani, Kottarashky & The Rain Dogs din Bulgaria, Kal din Serbia, Steaua de Mare și Shukar
Astăzi începe Balkanik Festival! [Corola-blog/BlogPost/97964_a_99256]
-
Teatrului Dramatic „Fani Tardini” Galați - Teatrul Odeon București * > Regizorul Eugen Făt cu pricepere s-a ferit de orice efecte artificiale și a derulat ilustrarea teatrală prin interpretarea actorilor condusă la nuanță. Fără ostentație, cu mult haz, a conceput trecerea în neființă pe rând a celor trei mătuși și aparițiile lor ca fantome. Viziunea regizorală servește teatral sensurile textului și are drept rezultat un spectacol atractiv de comedie neagră, gen neîntâlnit în repertoriile curente, cu o piesă a dramaturgiei noastre, absentă și
Natură moartă cu nepot obez [Corola-blog/BlogPost/99903_a_101195]
-
Recomandări : “Mightier Than The Sword” Pe 16 mai 2010, Ronnie James Dio a trecut în neființă. Pentru a duce mai departe numele și legendă Dio, Universal Music lansează The Ronnie James Dio Story: Mightier Than The Sword, o colecție ce include 2 CD-uri și sărbătorește peste 3 decenii de muzică ale unuia dintre cei mai
Se lansează Povestea lui Ronnie James Dio [Corola-blog/BlogPost/96865_a_98157]
-
epigrame, două cu proză scurtă (schițe), două piese de teatru din care una în versuri, un roman, un caiet cu acrostihuri ... Locuiește în comuna Butea, județul Iași, fiind fondator și colaborator la revista locală "Orizonturi butene", până la trecerea sa în neființă. Gheorghe A. STROIA Membru ARA Referință Bibliografică: S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014. Drepturi
S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383723_a_385052]
-
Să-mi lase clipa vie; în cioburi să n-o spargă, Când noaptea se așterne iar gându-i... visător. Intre pământ și ceruri aș vrea să mai plutesc... Deși sunt ca o stea de-o clipă, căzătoare, In zbor spre neființă, Timpule, te rog, Eternități de-o clipă dă-mi voie să trăiesc! Am construit iluzii, crezând că Veșnicia, De mâna voi întinde, îmi va cădea în palmă. Acum, privind în preajmă, îmi văd succinta viață Căci, Timpul tot pe fugă
LUMI POSTUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383776_a_385105]
-
de a încântă privitorul, de a-l face ca pentru câteva momente, când este în expoziție să uite de tot ceea ce este afară. Galeria dispune de operele de artă ale unor artiști trecuți mai demult sau mai de curând în neființă precum Gabriel Ștefănescu Arephy ( 1893 - 1975 ), Mină Byck Wepper ( 1900 - 1964 ), Maria Bănica Orascu ( 1908 - 1991 ), Traian Brădean ( 1927 - 2013 ), Dragoș Vitelaru ( 1950 - 2009 ), ca și ale unor mari maeștri ai artei românești contemporane, adevărați monștri sacri ai picturii, ca
Expoziţia de pictură – sculptură “Citadine” [Corola-blog/BlogPost/94117_a_95409]
-
vizual Vergil Cojocaru - Cover în perioada 29 septembrie - 10 octombrie 2014, în sediul central al galeriei din Cotroceni, strada Dr. Ioan Nanu Muscel nr. 13, Expoziția « 10 + 10 PLUS » reunește sub aceeași umbrela artiști tineri dar și artiști trecuți în neființă, artiști consacrați dar și tineri, peisaje, portrete dar și naturi statice și arta abstractă. Reuniți în aceeași expoziție, puteti admira lucrări ale unor artiști precum : Liana Stanciu ( 1938 - 1995 ), Adriana Rădulescu, Alină Manole, Anamaria Lupulescu, Andana Călinescu, Camelia Pavlenco, Carmen
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94245_a_95537]
-
Blaga și Dan Botta, toate la un loc întemeiate pe o profundă intuiție a ceea ce se află cuprins în strania sintagmă a Stării d’întîi. Sensul acesteia se circumscrie celui de „stare absolută, pre-ontologică în spiritualitatea românească (nici Ființă, nici Neființă), /.../ înțeleasă ca stare pe loc. Spre ea tinde poetul: setea liniștii eterne, cântecul vechi ce obsedează și pe Hyperion (mi-e sete de repaos).” (p. 16.) Eminescu este, pentru prima oară în literatura română, aducător „... fie al unui cântec ce
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Enigmă.” (p.17.) Potrivit lui Amăriuței, dimensiunea specifică și singulară a filosofiei și poieticii eminesciene se deslușește în deschiderea luminatoare (Lichtung) asupra stării originare din lucruri. Ilustrative întru aceasta sunt versurile din Scrisoarea I : „La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, / Pe când totul era lipsă de viață și voință,/ Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns.../ Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.” Ceea ce (ni se mai spune) transpare dincolo de ele este tocmai „substratul (o sub-stare) metafizic” al
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
rezistat ispitei de-a explica cultural „ideile” cuprinse în versurile amintite, identificându-le sursa în altă gândire decât cea românească (Rigveda). Nici lui Constantin Noica (considerat mai pătrunzător în ale metafizicii!) nu i se trece cu vederea că ideea de neființă e pusă pe seama influențelor cunoscute din gândirea indiană, opinând că, la fel de bine, episodul cosmogonic din Scrisoarea I trimite și către alte teritorii culturale precum Teogonia lui Hesiod sau Metamorfozele lui Ovidiu. Dar, nu numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
gândirea indiană, opinând că, la fel de bine, episodul cosmogonic din Scrisoarea I trimite și către alte teritorii culturale precum Teogonia lui Hesiod sau Metamorfozele lui Ovidiu. Dar, nu numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică, pornind și de la faptul că asimilează neființa din versurile lui Eminescu cu Haosul, trecând „de la neființa ontologică (negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Scrisoarea I trimite și către alte teritorii culturale precum Teogonia lui Hesiod sau Metamorfozele lui Ovidiu. Dar, nu numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică, pornind și de la faptul că asimilează neființa din versurile lui Eminescu cu Haosul, trecând „de la neființa ontologică (negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Eminescu cu Haosul, trecând „de la neființa ontologică (negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
sine neîmpăcată stăpânea eterna pace.” Și Amăriuței își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca și setea de repaus) era neîmpăcată, iată ceea ce apare nu numai curios dar și imposibil. Adevărul este că Ființa și Neființa, teme de ontologie (adică de fundament noologic) privesc Lumea în totalitatea ei ființată sau desființată. Nepătrunsul lui Eminescu nu are nimic comun cu ontologia (el este pre-ontologic), și nici cu mitologia cosmică. În starea lui de eternă pace, Nepătrunsul de la
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
ca în versurile următoare: „Pe când pământul, ceriul, văzduhul, lumea toată/ Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată.” (ibid.) Precizările sugerează că e vorba despre o cunoaștere cu totul specială: „gândul ecstatic cunoaște starea pe loc a Lumii în Neființa ei”. În descrierea fenomenologică a acestei stări, Amăriuței sesizează frecvența clipei ca trăire a destinului și identificarea ei cu starea pe loc, „formă de depășire în permanența stăruinței, a Lumii: La ce simțirea crudă a stinsului noroc/ Să nu se
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]