370 matches
-
măr; dacă mărul e viermănos, atunci acel ce a tă iat mărul are să fie bolnăvicios tot anul; iar dacă-i putred, atunci are să moară. Boalele pot trece la pomi și la lucruri. De faci pe-un băț atîtea crestături cîți negi ai și arunci bățul, scapi de negi. Cine ia bățul ia și negii. (Gh.F.C.) Gălbenarea trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce a tă iat mărul are să fie bolnăvicios tot anul; iar dacă-i putred, atunci are să moară. Boalele pot trece la pomi și la lucruri. De faci pe-un băț atîtea crestături cîți negi ai și arunci bățul, scapi de negi. Cine ia bățul ia și negii. (Gh.F.C.) Gălbenarea trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie bolnăvicios tot anul; iar dacă-i putred, atunci are să moară. Boalele pot trece la pomi și la lucruri. De faci pe-un băț atîtea crestături cîți negi ai și arunci bățul, scapi de negi. Cine ia bățul ia și negii. (Gh.F.C.) Gălbenarea trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.) Lăutoare Cînd te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea, că-i rău de năpaste. Nu-i bine de lăut în zile de sec, c-apoi cînd mori te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
năpîrcă* nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică legată, atît de elaborată, încît se apropie mult de o secvență argumentativă elementară: T62 [e1] Dominique Perret, schior extrem: "[e2] [neg.C] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] [F1] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] [F2] DAR ele sînt calculate". Dacă aplicăm T62 la schema 19, vedem că P. arg 4 este locul de inserție a unei noi mișcări argumentative (consolidată
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mare de puroi, În același timp, ochii săi se Îmbunătățiră remarcabil și, după un scurt timp, putu iarăși să vadă bine, nu mai este nici chiar miop. Un tânăr de 20 de ani avea la mâini și pe față mulți negi. El avu odată ocazia de a petrece vara adesea la aer liber. Prin acesta, corpul său se Întări așa de mult, că produse de la sine și fără nici o cură o criză de vindecare. Se ivi la umăr o umflătură violentă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
de la sine și fără nici o cură o criză de vindecare. Se ivi la umăr o umflătură violentă, care, În timp de mai multe săptămâni, dădu afară puroi, În același timp dispărură, spre uimirea pacientului ca și a celor dimprejurul lui, negii de la mâini ca și de pe față. Acesta a fost așadar un ajutor propriu al corpului, care Însă se prezintă foarte arareori În chip așa de energic. Lepra, care se ivește mai cu seamă În țările tropicale, se aseamănă În multe
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
cel stâng mai dezvoltat ca cel drept Încărcare laterală și anterioară Înaintată Capul: ceva prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: strâmbă Fața: cu totul fără delimitare Bărbia: Îngroșată Gâtul: aproape dispărut, În dreapta coarda umflată prevăzută cu negi Încărcare anterioară și laterală Capul: prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: apăsați Nasul: ceva prea dezvoltat Gura: deschisă Fața: delimitarea normală Gâtul: gros cât capul cu formațiuni de noduri Încărcare dorsală Capul: ceva prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: tulburi
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
programul SPSS: COUNT și COMPUTE. Pentru un set de variabile numărul răspunsurilor pozitive, negative și neutre se calculează cu comanda COUNT. Vom crea deci trei variabile: POZ: indice de tip COUNT care indică câte răspunsuri pozitive a dat fiecare individ NEG: indice de tip COUNT care indică câte răspunsuri negative a dat fiecare individ NEU: indice de tip COUNT care indică câte răspunsuri neutre a dat fiecare individ În final vom rula comanda COMPUTE I = (POZNEG)*(nrdevar-NEU)*100/nrdevar 2. Exemplu
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
senină cu lună, foarte frig. Sâmbătă, 8 decembrie/26 noiembrie −12°R. Frig. Soare, vreme senină. Sărbătoarea Ordinului Sf. Gheorghe. Telegrafiat împăratului Alexandru și marilor duci Nicolae și Mihail. Promenadă cu Elisabeta. Ora 12¾ venit ministrul Lecca împreună cu Racoviță și Neg, care depun jurământul ca membri ai Curții de Conturi. Domnii rămân la dejun și la ceai. Discutat cu Lecca despre situație. Câmpineanu a demisionat fără motiv, Camerele nu înaintează. Rosetti îmbufnat, creaturile sale s-au potolit. Ora 3 venit Brâncoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de moarte. Hassan, las-o baltă, hoții erau speriați de moarte?! Da, se speriau unul de altul și erau îngroziți de frică. Ai văzut tu pe fața lor? La lumina de afară?! Da, îi vedeam foarte bine, unul avea un neg mare pe lobul urechii. Haida, de. Urechea neagră, negul negru și-l vedeai. Poate era fosforescent... Eu spun ce-am văzut. Nu te oblig să mă crezi. Deci, tremurau de frică. Au început să tragă sertarele de la o comodă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de moarte?! Da, se speriau unul de altul și erau îngroziți de frică. Ai văzut tu pe fața lor? La lumina de afară?! Da, îi vedeam foarte bine, unul avea un neg mare pe lobul urechii. Haida, de. Urechea neagră, negul negru și-l vedeai. Poate era fosforescent... Eu spun ce-am văzut. Nu te oblig să mă crezi. Deci, tremurau de frică. Au început să tragă sertarele de la o comodă și să pună ce găseau acolo într-un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aderare etc. Dar anxietatea preader...rii începe s...-si croiasc... drum spre spiritul nostru public, unde genereaz... un echivalent șui generis al euroscepticismului. Pentru a dep...și ins... acest complicat mecanism psihosocial, inextricabil... fuziune de fantasme, reful...ri, spaime și neg...ri ale evidentei, avem nevoie, acum, ca și în viitor, de vocea competent... și lucid... a celor care stiu cu adev...rât ce se petrece. Daniel D...ianu este unul dintre ei. Eminent economist, în sensul tehnocratic al cuvântului, el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
care scria literatură, piese de teatru, mai exact. O dată sau de două ori am avut prilejul să-l văd. Mi s-a părut cam neserios, cam fanfaron, poate și pentru că de fiecare dată mirosea a băutură. Micuță, slăbuță, cu câțiva negi pe față, care nu produceau totuși repulsie, doamna Borcea era o femeie liniștită, decentă, discretă. Vorbea puțin și cu miez. De câtre ori venea la noi, mă întreba, cumva în treacăt, fără să insiste, dar nu formal, cu un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
slova e gata tipărită. Toată producția lui tipărită are, În exemplarul păstrat cu grijă, corecturile creionului lui ascuțit, scrupulos până la manie și precis. Ce va fi Însemnând și cum să ne explicăm această transfigurare, această indiscretă oglindă care ne trădează negii, ridu rile și perii incomozi de pe fața, pe care o vrem curată, a icoanei gândurilor noastre? O excelentă și incomparabilă școală și exercițiu de „retorică“, adică de cântărire prețioasă a cuvintelor, propoziției și frazei, Înseamnă o mașină de scris În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bordelului „pă radical“), mai toate aceste femei erau protejate, exploatate de acei odioși indivizi acvatici care le luau până și bruma de gologani ce le mai rămânea după socoteala, la sfârșitul săptămânii, cu țața lor cea obeză, mustăcioasă și cu negi pe obraz, sau cu nenea lor cel negricios și păros ca un câine sub cămașa lui cu arnici roșu la gât, pe care l-am văzut odată, prin gaura cheii, cum pru băluia la pat pe o biată fată fugită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Moghila voievod împuternicește pe Toader și Ion prisăcariul de la Mănăstirea Hlincea „ca să hie tari și puternici, să nu lasă pre nime să taie pădurea pre acolea...” În actul din 18 ianuarie 1658, se vorbește despre o danie a Irinei, fata Negului sulițașul, care împreună cu Drăgana, sora sa, au dăruit Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
școala. Era tînără, drăguță, mai ales cînd zîmbea și-și arăta strungăreața, făcea uneori glume și avea o rochie înflorată, nu ca educa toarea de la gră diniță, care era ea bună, dar venea îmbrăcată în negru, avea mustață și un neg în palmă, care se vedea mai ales la dirijat. (Mustața i-o simțea educa toarei atunci cînd îl pupa, iar la terminarea grădiniței aceasta îl pupase de mai multe ori pe amîndoi obrajii.) Dănuț se bucurase tare mult cînd văzuse
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
m’a chemat la masa lor M. Rosetti. Am stat cu ei până la 11, când dându-se avertismentul - trei sclipiri - că se va închide lumina peste o jumătate de oră, m’am urcat în camera mea, după ce, două ore, Bob Neg[ulescu] a fost amuzant, briliant. A venit și Suchi, cu inteligența lui vie mult scăzută, dar extem de drăguț cu mine. Iată pentru eri. Azi, dimineață identică, cu o familie numeroasă, cu toți copiii semănând supărător. Mare brouhaha: a plecat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și semnul sub care este cunoscut în cadrul grupului. Aceste persoane au și un “semn de nume”, semn legat de o anumită caracteristică ce poate scoate în evidență personalitatea sa. Acest ceva comun poate fi o caracteristică fizică exterioară ( părul, un neg, o cicatrice, o gropiță), o trăsătură de caracter, un obicei, un tic( cineva care zâmbește tot timpul poate fi numit ”Zâmbărețul”), o componentă a numelui oficial (dacă numele este Floarea, semnul poate fi o floare), un obiect de îmbrăcăminte. Semnul
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
vede fața îmbătrînită nemilos, grotescă. Are un ochi cuprins de albeață, iar celălalt îl ține pe jumătate închis. Galbenă spre negru, pielea feței îi este invadată ici-colo de peri lungi, țepoși. Din partea dreaptă a bărbiei, peste pliul broboadei saltă un neg cît o măslină. Lena a întîmpinat-o cu o bunăvoință exagerată, cerîndu-i, chiar înainte ca baba să apuce a mînca, să-i ghicească în palmă. „Madam Zodieru” nu numai că arată ca o vrăjitoare, dar și are reputația de chiromantă perspicace
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scriitori contemporani. Mărturisesc că am încercat în cîteva rînduri, dar n-a ieșit nimic valabil, convingător pentru mine însumi. Acum am chiar regretul de a o fi făcut. *Cîtă oboseală aduce autoscopia zilnică, teama de boli, privirea îndelungă a unui neg, a unei tumefacții efemere, interpretarea unei amețeli, a unei tulburări gastrice, teroarea unor destabilizări sufletești. Fericiți cei ce nu cunosc captivitatea unor asemenea frămîntări! *Azi am oftat ca „nenea Iancu”: „Ce păcat că tinerețea a fost dată pe seama copiilor!” „Sîntem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar, stilistic, greu de descurcat, „inextricabilă”. *„Vorbește cu cucoana ceea să ne facă rost de margarină!” „Cucoana” e o muiere lată-n șale, cu mîini butucănoase, pline de inele. Are părul oxigenat, ochii căprui, inexpresivi, și o față plină de negi. Mi-a zîmbit galben (dantură aurită!), viclean: „Am auzit că vreți sămi spuneți ceva...” Cînd i-am văzut de-aproape halatul plin de pete, am renunțat, anihilînd în mine orice poftă. „N-are”, am mințit-o pe A., care aștepta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
capul nostru” și nici de capete sovietice, otomane sau „chezaro-crăiești”. Dacă despre ultimele nu are rost să mai vorbesc, despre primul, respectiv „capul nostru”, da. Pare paradoxal ce am scris. Autonomia este condiția moralității, iar eu par să o (re)neg. Nu este însă chiar așa de paradoxal. Întâi de toate, autonomia trebuie să fie personală și apoi transpersonală, instituțională. Istoria ne demonstrează că, lăsați de capul nostru ca „ocârmuire”, desființăm prin varii mijloace autonomia personală. Fie ne-o prăduiesc voievozii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]