201 matches
-
în considerare un aspect deloc neglijabil al memorialisticii lui Adrian Marino. Și anume raporturile sale cu scriitorii români mai vechi și mai noi, care pot contura o galerie vastă a refuzurilor. Am fost învinuiți unii din noi că am fi „negativiști", „demolatori" etc., însă remarcăm că autorul Criticii ideilor literare e neîntrecut. Voindu-seun „om singur", înțelege o atare condiție nu ca derivînd dintr-o determinare lăuntrică, dintr-o opțiune de intimă factură, ci dintr-o viguroasă operație de „curățire" a terenului
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
cititori adevărați, capabili de discernământ literar. Din păcate însă, cum știe toată lumea, în lumea culturală, ca și-n cea politică și-n viața noastră națională în general, predomină confuzia și haosul: trăim astăzi în România într-un mediu cultural predominant negativist, incapabil de admirație și de echilibru. Nu mai avem noțiunea de sistem literar. Judecăm fiecare carte izolat, fiecare autor izolat de povestea artistică din care face parte. Nu mai trăim într-un roman de idei, ci într-o lume atomizată
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
sfera de simboluri a clasicismului, concluzie la care ajunge și Călinescu, patru ani mai tarziu, doar că persiflăndu-l pe Tudor Vianu, deși e de aceeași părere cu acesta. an concluzie, amar, Vianu pomenește de reacția lui G. Bogdan-Duică, singurul recenzent negativist față de monografia să, cu observația că, de astă dată, este nesocotit, falsificat an cartea "unui prieten". Singurul lucru pe care și l-a permis a fost să-i ămpărtăsească, ăntr-o conversație particulară, cuiva, și fără încriminări, nemulțumirea. Pe poziție contrară
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
par a fi îndreptate înspre orice construct mitizant preexistent în legătură cu "românii", fie că e vorba, să spunem, despre noicianul "sentiment românesc al ființei", fie de teza lui Mircea Vulcănescu, din Dimensiunea românească a existenței, după care românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și o măsură în gest, care (") nu sunt lipsite de nobleță". Cele nouă registre ale imaginarului lingvistic violent, pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc (cel subuman, cel igienizant, cel infracțional
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
cu precădere pe un actual istoric de artă. Foarte generos față de tinerii plasticieni pe care, cel mai adesea, îi prețuiește și îi încurajează, când trece la literatură, Comarnescu nu mai respectă o dreaptă cumpănă a judecății critice, ajungând până la concluzii negativiste. E adevărat îi apreciază pe Titus Popovici de la debutul său cu romanul Străinul și pe Traian Filip, supralicitându-l (îi era bun prieten), dar este insensibil la umorul lui G. Topârceanu; îl credea inferior, ca poet, Otiliei Cazimir. Pe G.
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
se imprime pe banda de magnetofon, așa cum lui Narcis îi place să-și privească chipul în apă. Un Krapp vorbește. De mult. Clar, sonor, răspicat. Altul ascultă. Acum. Buimac, răvășit de propria-i viață și amețit de băutură, dezabuzut, mofluz, negativist. Cîtă singurătate... Și atunci, și acum. Eu citesc. Dar cine este Krapp? Un personaj al lui Samuel Beckett, ar fi răspunsul promt și corect. Sau una dintre ipostazele pe care le putem întîlni, uneori, în noi înșine. Firește, nu obligatoriu
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
a unei astfel de poetici generos extrapolate asupra condiției umane, a cărei complexitate o surprinde în efigie, în al cărei destin voiește a se implica. Se află în chestiune o etică eliberatoare, prevăzută cu o încărcătură contestatară, prezentînd un desen negativist, care-i disimulează fondul stenic, de reabilitare a unei axiologii ocultate, țintind "reîncîntarea lumii". (va urma) Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed. Fundației Culturale Române, 2000, 364 pag., preț neprecizat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
acestui clown obez și fără rușine, care, caragialesc, fugea cu sprinteneala morții în oase pe 21 Decembrie 1989 din fața "reacțiunii". Îi citeam, însă, unele dintre poezii, precum și interviurile din "Flacăra" cu inși precum Valeriu Popa n-am fost nicicînd aprioric negativist și nici dușmănos... Acum însă, acest ins bărbos aducînd din ce în ce mai mult a Marx-Engels, reactualizat pe un post de televiziune emițînd (totuși) în mileniul al III-lea, îmi provoacă impresia teribilă că particip, o clipă, la un coșmar petrecut într-un
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
egala. Nebunia unui nu întrece în forță nebunia însăși. Îmi place până la nebunie nu-ul. Nimeni nu mă va vedea cu vreun da pe buze”. Explicațiile de acest fel, conținând și o doză de infantilism, pe lângă porția mare de exhibiționism negativist, domesticesc poezia, o parazitează, răpindu-i din forța de șoc confesivă. Un alt joc cu identitatea se desprinde din poemul fără titlu, de la pagina 17 a volumului. Poeta vorbește despre sine ca despre un personaj, la persoana a treia. Este
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
Cristian Teodorescu Am citit și auzit săptămâna trecută tot soiul de evaluări ale alianței dintre PNL și PD. Unele mai încurajatoare decît ar fi cazul, altele chisnovat negativiste. Pe unii dintre comentatori pare a-i fi flambat discursul de învingători ținut în duet de Stolojan și Băsescu, în timp ce alții cred că din această alianță nu se va alege mare lucru, comparând-o cu eșecul care s-a dovedit
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
adus un pios ciomagiu memoriei lui E. Lovinescu.” „La el, dezordinea interioară ținea loc de complexitate.” „Îmi place schița și nu Velea.” „O specie epică nouă: romanul pisălogic.” „Stilul criticii de azi: o formă postmodernă a beției de cuvinte.” „Criticul negativist praftică o critică de anihilare.” „Ce-i lipsește culturii române? Cei șapte sute de ani de-acasă.” „Evoluția existențialismului român. De la angoase la aghioase.” „Stilul poeziei lui Ioanichie Olteanu s-a dovedit a fi cu totul ieșit din comună.” „Cum ți
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
contururile virtuțiiți și viciului își pierd rigoarea, amestecîndu-se, dînd sentimentul unei dezordini în care e implicată o ordine nouă, iar relativitatea imediată este sufletul filosofic al umorului”. O atare „ordine nouă” îl specifică pe poetul nostru care, spre deosebire de bufonul pur, negativist, nihilist prin renghiurile cu iz de ticăloșie pe care le joacă, trebuie să se joace pe sine însuși, adică să impună o variantă a existenței sensibile. În pofida pitorescului „rabelaisian”, deschis cu toți porii spre concretețe, pofticios de viață, Cristian Simionescu
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
e un scriitor minor. Integrat în peisajul interbelic, rolul său de catalizator al modernismului nu e deloc de neglijat. Ținta lui principală e sfidarea antiburgheză, ce se găsește la originea unei bune părți a modernismului. Aceasta e partea socială. Sensul negativist se regăsește în toate componentele acțiunii sale literare. În direcția estetică sunt vizate deconvenționalizarea narațiunii, puternica ei subiectivizare, deconstrucția romanului și a personajului. Autorul pactizează cu personajul. Romanul Bagaj... se prezintă ca o transcriere a ,caietului negru", unde se mărturisește
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
de UDMR, ce ar favoriza comunicarea minoritarilor cu instituțiile statului, în limba maternă. În urma articolului publicat în bihon.ro, Cristian Bodea a scris, pe pagina sa de Facebook: "Ca de obicei, Călin Corpaș ține să îmi pună și o etichetă negativistă... Nu sunt speriat de petițiile în limba maghiară, sunt doar deranjat de tupeul politicienilor maghiari de a cere la nesfârșit drepturi suplimentare pentru conaționalii noștri, în condițiile în care acestea nu se justifică". Călin Corpaș i-a răspuns, într-un
Scandal între un senator PNL și presa locală. "Așa, autovictimizează-te" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29698_a_31023]
-
Cautis Roberta Contactul frecvent cu persoane negativiste și pesimiste, veșnic nemulțumite de ce li se întâmplă și care se plâng mereu, provoacă distrugerea neuronilor. Un studiu recent arată că o confruntare cu asemenea manifestări negative, timp 30 de minute sau mai mult zilnic, indiferent că acestea au loc
Iată în ce mod ne afectează creierul persoanele pesimiste by Cautis Roberta () [Corola-journal/Journalistic/65927_a_67252]
-
ca model în primul rând pe Daniil Harms (miza pe dezmembrarea absurdistă a realității și a corpului uman - decapitarea etc.). Nimigean merge pe linia contradictorie a particularului, ce domină și parodiază generalul, înlocuindu-l. Firește că realitatea patafizică este radicală, negativistă și nu acceptă devieri. De aceea bizareriile/crimele din roman nu sunt deslușite și rămân suspendate. Mortido înseamnă, aflu de la Corin Braga, a converti impulsul vieții în impuls distructiv. Este ceea ce fac naratorul și Fra, laolaltă cu securistul Abăza. Chiar
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
de mai multe ori în luna iulie 1989. În acel document mă opream și asupra articolului de tristă amintire, despre poezia lui Tudor Arghezi, pe care l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid. Spuneam acolo că acest articol „negativist, destructiv [...] constituia un model de militantism intolerant”. Subliniam că articolul „a avut consecințe nefaste în domeniul literaturii, artei și culturii în general”, apoi adăugam: „Dacă regret acest articol, este nu numai pentru concepția estetică falsă pe care o promova și
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
temi de încercările vieții etc.) e corectă și utilă în esență, dar devine iritantă în momentul în care ajunge să fie obligatorie, suprimînd libertatea și gîndirea critică. Prin reacție, se manifestă tendința sănătoasă de a submina acest limbaj prin "traduceri" negativiste și cinice (în internet, pe bloguri și forumuri, există o frumoasă colecție de transpuneri ironice ale formulelor eufemistice sau de răspunsuri sarcastice - unele, nereproductibile - la întrebările-tip din interviurile de angajare: "Unde te vezi peste cinci ani?"). Între pseudo-termenii de
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
Daniel Cristea-Enache Negativist, intelectualist, obiectivist, rezistent prin familiarismul atitudinii și al producției literare, cu un scris ambiguu și iresponsabil; un element dubios, cu rude în străinătate; o javră mic-burgheză... Calificativele din repertoriul anilor '50, ai luptei de clasă și ai realismului socialist, i
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
rog. Dar există o dimensiune religioasă de nedefinit în mine, dincolo de credință”. Acesta este profilul moral al lui Emil Cioran alcătuit pe baza propriilor sale declarații cât și a unora dintre cei care l-au cunoscut îndeaproape. Un filozof pesimist, negativist, un moralist cu accente mizantropice, „Un amestec de zbor liric și cinism, exaltat și glacial, difuz și incisiv” cum s-a caracterizat el însuși, un ardelean care a dus cu el pe malurile Senei toată revoltă și tristețea străbunilor săi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
noli tangere). Neliniștitorul heraclitism e înlocuit de un pacific hieratism eleat: „ține minte că nici o clipă nu trece/ că nici un rîu nu se mișcă/ mai mult de o secundă/ cînd îl privești” (a uita ). Viziunea paradoxal rebelă, printr-o disciplină negativistă, a lui Nicolae Prelipceanu se destinde astfel într-o bine meritată odihnă clasică. Nicolae Prelipceanu, Portret sumar al unui necunoscut de altădată, Tipo Moldova, 2011, 374 pag.
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
cât timp lipsesc... Deoarece era spre finele lunii, pierderile au fost mari. Dacă nu m-aș stresa cu afacerea, aș mai zice, dar nu știu cum se face că sunt mereu la limită. Nu am noroc sau, pur și simplu, sunt prea negativist (râde). Vreau să-i mulțumesc acelui domn care și acum îmi este client fidel. Asta a fost singura bucurie. Ceea ce simt față de secta Aum, nu este o simplă supărare. Cel mai rău mă scoate din sărite faptul că fac pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
O posibilitate. Când am auzit pentru prima dată cuvintele astea, mi s-a părut o mare prostie. Totuși, am citit cartea lui Tanba Tetsuro. Mă gândeam că ce-ar strica să citesc și eu aberațiile de acolo. Aveam o atitudine negativistă. Cartea se numea: Ce se întâmplă după moarte? Când încep să mă gândesc la un lucru, mă cufund în astfel de idei. Așa sunt eu. Nu las totul în voia întâmplării. Dacă nu-mi fac o selecție în cap: «Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
multe dileme pe care le aveam din copilărie. În plus, ideea fundamentală a religiei budiste în legătură cu efemeritatea vieții este similară cu cea la care m-am gândit eu, despre distrugerea Universului. Am început să văd lucrurile într-o lumină mai negativistă și, de aceea, mi-a fost ușor să pătrund în tainele budismului. - Ați citit cărți despre religia budistă? Nu prea am citit cărți ca lumea. Conținutul nu e prea direct. Nu erau niște descoperiri. Apar o mulțime de Sutre, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lauzi cu reușitele tale; atunci când intuiești nevoile celor din jur, și faci demersuri în scopul de a-i ajuta; atunci când acorzi atenția necesară copiilor tăi, fără să te plângi de oboseala pe care o simți; atunci când te abții de la comentarii negativiste pe seama unei persoane, mai puțin placută de tine; atunci când gătești “ceva bun” pentru persoanele dragi; când citești o carte; când vezi jumătatea plină a paharului în orice situație, ș.a.m.d. STRESUL, SUPĂRAREA ȘI FRUSTRAREA Când suntem supărate, stresate, frustrate
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]