148 matches
-
durere cât de cald să pui. Pentru negei (negi) la om: miere cu piatră acră să amesteci și să ungi. Gălbenuș de ou să amesteci cu unt de trandafiri (tinctură) și din ceas În ceas să pui pe negei. Freacă negeii cu zeamă de ceapă cu sare multă. Cui pute (miroase) gura: pelin verde să fierbi cu oțet și toată vremea să clătești gura, până te vei tămădui sau smirnă să te obișnuiești a ține În gură până trece. Pentru buzele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis verzicolor: pete pe obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de mori domnești au fost descoperite - la aproximativ zece metri adâncime - în anul 1886, atunci când
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
individuale, care vizau o persoană sau o proprietate. În aceste cazuri, ordonanța trebuia înmânată respectivei persoane prin intermediul unui comisar de poliție. Spre exemplu, prin ordonanța nr. 6.935 emisă de Primăria Bacău pe data de 29 noiembrie 1903, doamnei Elena Negel i se aducea la cunoștină faptul că „este absolut oprit de a se mai întrebuința la băut sau la menaj apa din puțul aflat în curtea casei sale, deoarece aici se găsește un caz de febră tifoidă”. În cadrul primăriilor orășenești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor Publice (Bacău - 1864, Piatra Neamț - 1876, Roman - 1868-1870, Botoșani - 1869-1870, Târgu Ocna - 1896-1900); canalizarea și îndiguirea cursurilor de apă ce traversau spațiul urban - spre exemplu, în Bacău, lucrările de canalizare a pârâului Negel (1855-1874) , iar în Piatra Neamț, lucrările de canalizare a pârâului Cuejdi (1891, 1914) și a râului Bistrița (1872, 1874, 1914); lucrări de asanare - de pildă, în Bacău, lucrările de asanare a terenurilor mlăștinoase ce se aflau în fața Tribunalului (1870), iar în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în zona centrală a orașului, pe străzile Ioniță Sandu Sturdza, Negel, Cristoveanu, Busuioc, general Averescu și, foarte puțini, pe strada Mare. Dintre membrii acestei comunități amintim aici pe câțiva dintre cei mai reprezentativi: Grigori Lazarovici; Sarchis Ezeghia - cantorul bisericii; Anton Balasan - fost consilier comunal; Cristea Cristoveanu - om politic, membru al P.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu data de 1 ianuarie 1930, orașului i-au fost încorporate oficial satele Letea-Veche, Șerbănești, Gherăești, precum și târgușorul Podul de Fier. Pe de altă parte, începând cu vara anului 1930, odată cu înființarea cartierelor „Ștefan cel Mare” (2,5 hectare) și „Negel” (3 hectare), dar și al parcului municipal „Bistrița” (parcul Gherăești), orașul își consolidează tendința de expansiune spre zona de Nord, în special pe traseul ce făcea legătura cu Întreprinderile Filderman. Totuși, anul 1930 a reprezentat și momentul de debut al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în când cât îi ținea gura: <<Te văd! Te văd!>>”. Pentru anul 1852, documentele de arhivă atestă prezența a „20 de fanaragii, care aveau în grijă 157 de lămpi”. Situația s-a menținut până în 1867, când, la inițiativa primarului Gh. Negel, în centrul Bacăului au fost instalate mai multe lămpi cu gaz (petrol lampantă - Costache Radu vorbește de „aproximativ 100” -, mahalalele fiind iluminate în continuare cu lumânări. Primele proiecte, ce au vizat introducerea curentului electric pentru iluminatul public local, datează din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iamandi (strada Mare, nr. 10), Natan Josefsohn (strada V. Alecsandri, nr. 11), farmacia lui Marin Malhasovici (Bacău Piatra nr. 12), M. Snapic (strada Mare, nr. 105), S. Filderman (strada Canalul-Mic, nr. 2), H. Pfeferman (strada Coroiu, nr. 19) și Elena Negel (strada V. Alecsandri, nr. 1). Locuința primarului de atunci al orașului, Leon Sakellary, avea să cunoască beneficiile iluminatului electric abia în luna mai a anului următor. La acea dată (mai 1904), cei 13 abonați din rândul particularilor aveau de plătit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trebuia să facă legătura între „Fabrica de hârtie Letea și gara Bacău, prin Șoseau Bacău-Roman, I. S. Sturdza și Bulevardul Gării, iar o altă linie, secundară, racordată la prima, să treacă pe dinaintea Bisericii Sfântul Nicolae, urmând șoseaua Bacău-Roman până la podul Negel”. Prelungite până în toamna anului 1904, discuțiile dintre primarul Leon Sakellary și Radu Porumbaru s-au împotmolit la articolul 11 din caietul de sarcini (capitolul „Exploatare”). Penalitățile financiare ridicate, impuse concesionarului pentru cazurile de circulație întreruptă, au dus în cele din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău funcționau dou) băi publice, ambele construite de comerciantul Faiviș Klein. Prima dintre ele - Baia Centrală - a fost ridicată în anul 1894, „pe locul caselor unde s-a născut marele poet V. Alecsandri”, iar cea de-a doua pe malul Negelului. Aceasta din urmă era destinată „pentru oamenii mai de jos, cu prețuri mai mici”. Odată cu apariția lor au ieșit din uz vechiul feredeu evreiesc din strada Pavel și Ana Cristea și fosta baie din strada Lecca (construită în anul 1874
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1917 - „distruse gardul și geamurile de la casa lui P. Topliceanu” din strada Bacău Ocna nr. 68; cu ocazia aceluiași raid „boambele aruncate din aeroplanele inamice” au produs pagube și la imobilul din strada Bacău-Ocna nr. 37 bis, proprietatea lui N. Negel; 12 noiembrie 1917 - o bombă a distrus casa lui Mihai Solomon Butacu din strada Vasile Alecsandri nr. 14. În intervalul 1916-1918 resursele materiale ale locuitorilor orașului au fost solicitate la maximum. „Gârboviți de corvezi și rechiziții”, băcăuanii au oferit pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mori de lângă strada Bacău-Roman, ce au aparținut lui Nicolae Meleca. Conform actului de vânzare cumpărare din 17 octombrie 1890, înregistrat la Tribunalul Bacău cu numărul 5.350, „N. Meleca vinde domnului Paul Kristen din Bacău terenul situat la gura pârâului Negel, pe malul Bistriței, cu toate imobilele de pe eltoate casele de locuință, hambarul, toate dependințele și accesoriile, morile cu șase pietrecu prețul convenit de 55.000 lei, din care acum la facerea actului am primit 25.000 lei, iar restul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să înceapă de la cazărmile de infanterie spre vest, până în șoseaua ce vine din comuna Călugăra Mare și se unește cu șoseaua Bacău-Ocna, astfel încât vitele să aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a atinge dreptul nimănui”. Într-o altă cerere din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
preajmă. Histologia s-a desprins din anatomie la sfârșitul secolului XIX fiind ilustrată la București de ștefan Besnea, apoi, de Ion T. Niculescu care s-a dedicat studiilor de neurohistologie. La Iași, bazele învățământului histologic au fost puse de Vasile Negel, continuat de Emil Pușcariu, format și ca anatomopatolog, elev al lui Victor Babeș. Acesta are și preocupări de bacteriologie înființând Institutul antirabic din Iași, unde experimentează o metodă proprie de vaccinare antirabică, apreciată pozitiv de Institutul Pasteur din Paris. O
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în actele mai vechi și va da pe cei mai de seamă reprezentanți din familia Costache, inclusiv pe mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. În persoana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spătar” identificăm pe Toader Costache, iar el a rezidat în cea mai mare parte a vieții sale la Torcești, așa cum se va putea constata și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]