1,154 matches
-
căscat. Poetul se trase mai aproape. Paznicul Îi citi ceva În privire și se grăbi să se ridice, făcând doi pași Îndărăt. - Intrarea În magazie e interzisă pentru cine nu face parte din breaslă. Iar depozitele sunt confidențiale, pentru siguranța negoțului, adăugă de Îndată, uitându-se alarmat În jur. Dar nu era nimeni pe care să Îl cheme În ajutor. Priorul veni și mai aproape. - Poate că da... mi se pare... acum câteva zile... bâigui paznicul confuz, făcând Încă un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
depărtare, își umplea buzunarele, muncea zi și noapte, le procura intendenților militari care erau în trecere și ce le trebuia, și ce nu, lua înapoi de la regimentele care se retrăgeau lucrurile pe care le vânduse pentru a face din nou negoț cu ele, vânzâdu-le regimentelor care le luau locul și tot așa. Un caz aparte. Comerțul te face om. Nici în perioada de după război nu i-a mers rău deloc. A priceput foarte repede frenezia cu care autoritățile doreau să aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe Șendrea, Hatman, Luca Arbore, aprodul Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme de foc, a încurajat negoțul, a ținut să facă dreptate răzeșilor în fața marilor boieri și a micșorat numărul lor în divanul domnesc, a făcut nenumărate danii lăcașurilor sfinte din țară și de la muntele Athos. Înainte de a închide ochii l-a sfătuit pe fiul său Bogdan
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Să-l cern ușor prin sita cea fără de noroc. Pe un noian de cioburi, ridic acum speranțe, Nu irosesc cuvinte pe-un vis rătăcitor! Din lacrimile vieții s-au adunat restanțe, Le-ai strâns pe toate-n tine, destin amăgitor! Negoț nu fac cu clipe, iubirea nu e marfă, Izvorul meu de viață ești tu, de nu știai! M-ai ridicat din beznă în sunete de harfă, Mi-ai răscolit trecutul, lăsându-l fără grai. Cuminte-aștept să vină o nouă primăvară
IUBIRE ȘI DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363428_a_364757]
-
de negustor, lucru care îi favoriza acestuia și afacerile dar și activitatea de spion. Procuratorul Ponțiu Pilat îl recrutase într-un mod foarte simplu chiar în momentul venirii sale în Cezareea Maritima. Fiind un om bogat, nabateeanul ajunsese să facă negoț cu romanii iar marfa pe care o distribuia acesta avea o fracție anume care îi revenea direct procuratorului Ponțiu Pilat în schimbul unor privilegii comerciale acordate. Dar această fracție era în afara taxelor obișnuite impuse de romani oricărui negustor. Nabateeanul găsi însă
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
fapt. Mediterana era împâzită de triremele și galerele romanilor care declarau cu emfază despre această mare ca fiind un lac roman, deci pentru el marea nu era un loc sigur. Cât despre ținuturile parților unde ar fi dorit să facă negoț, Baraba își dădu repede seama cât erau de primejdioase erau acele locuri și îi prefera pe romani totuși, fără să o recunoască însă. Din jaf în jaf, Baraba ajunsese să se hrănească cu asta, în așa fel încât își dădu
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
Mediterana era împâzită de triremele și galerele romanilor care declarau cu emfază despre această mare ca fiind un lac roman, deci marea nu era un loc sigur pentru visele sale. Cât despre ținuturile parților unde ar fi dorit să facă negoț, Baraba își dădu repede seama cât erau de primejdioase acele locuri și îi prefera pe romani totuși, fără să o recunoască însă. Din lovitură în lovitură, Baraba ajunsese să se hrănească cu asta, în așa fel încât își dădu seama
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
nu vrea să lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n desfrâu Când bătrâni primesc ca pensii câte un buzunar de grâu Jubilează și îndeamnă să fim mândri aplaudaci Să rămână viața noastră negoț al hoților cârmaci Să se mire-ntreaga lume cum o țară anormală A știut să rupă-n paișpe teritoriu, legi și școală Sunt prospere doar partide, pentru ele viața-i șagă Ca să-i pui mereu în frunte trebuie să le
LACRIMI PE PÂINE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368438_a_369767]
-
doi termeni ale căror sensuri lexicale par foarte diferite: negocierea - termen mai amplu, presupunând chiar existența unor tehnici și a unor cursuri de negociere - aproape sinonimă fie cu „tocmeală”, fie cu „tratative”, însemnând acțiunea de a discuta un preț de negoț sau a trata căutând un numitor comun ori un compromis convenabil mai multor tabere, în vreme ce derogarea, însemnând excepția de la prevederile unui act normativ, se referă la favoarea suspendării unei obligații legislative, statutare, sau de cutumă. Dar, demonstram eu, oricât de
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (4) AGRESAREA ROMÂNILOR PRIN AGRESAREA SENSURILOR POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367802_a_369131]
-
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
29-30 iunie 1521. Expeditorul, Neacșu Lupu din Câmpulung, este cunoscut încă din timpul domniei lui Vlad cel Tânăr (1510-1512), dintr-un document care îl menționează ca având un proces de datorii cu negustorii brașoveni. Se pare că el însuși făcea negoț cu mărfuri turcești și avea oameni (printre alții chiar pe ginerele său, Negre, pomenit în textul scrisorii) anume de le petreceau din sudul Dunării prin Țara Românească și de aici în orașele din Transilvania. Așa s-ar explica legatura lui
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
aur și febră aurului i-a cuprins pe toți. Au trecut din insula în insula, vizitând Cuba, Hispaniola (Haiti). Aici au găsit sursă aurului, nisipuri aurifere și 39 de spanioli s-au oferit să rămână pe insula pentru a face negoț cu băștinașii și a-i civiliza, punând bazele așezării La Navidad (25 decembrie). Ceilalți 38 s-au întors în Spania împreună cu Columb, cativa indieni, papagali, șobolani vii de junglă, ciudați pești sărați, aloe, bumbac, mirodenii și bijuterii imense din aur
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
mare", urmând să fie "domn", și-a chemat câteva slugi și le-a dat câte un talant ca să le "neguțatoarească"(Luca 19, 12, 13). Dintre aceștia, la întoarcerea "domnului", unul dintre cei dăruiți i-a înapoiat zece talanți rezultați din "negoțul"pe care l-a exercitat între timp. Altul a înapoiat cinci mine - rezultat al negoțului său. Pe ambii îi laudă stăpânul, numindu-i "slugă bună și credincioasă", dându-le în dar zece și respectiv cinci cetăți în stăpânire. Un al
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
un talant ca să le "neguțatoarească"(Luca 19, 12, 13). Dintre aceștia, la întoarcerea "domnului", unul dintre cei dăruiți i-a înapoiat zece talanți rezultați din "negoțul"pe care l-a exercitat între timp. Altul a înapoiat cinci mine - rezultat al negoțului său. Pe ambii îi laudă stăpânul, numindu-i "slugă bună și credincioasă", dându-le în dar zece și respectiv cinci cetăți în stăpânire. Un al treilea însă răs �punde cu invective - justificând faptul că nu a folosit talantul nicidecum ci
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
stăpân pentru că nu-l cunoștea, pentru că în timpul cât îi slujise nu s-a străduit să-l cunoască, așa cum au făcut ceilalți. Dar nici nu mărturisește, nici nu recunoaște acestea, nici nu-și cere iertare că nu s-a priceput la negoț, ci atacă în deplină adversitate și duțmănie. Așadar, nici "cunoaștere", nici "recunoașterea"greșelii, nici "recunoștință"pentru cel din ale cărui bunuri s-a hrănit și care i-a mai și făcut un dar. În angrenajul acestor lupte sufletești nu este
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Mavrocordat, încercând a vă obține aprobarea cererii dumneavoastră. Până atunci, consulatul dumneavoastră să-și exercite atribuțiunile. - Domnule Cristoroceanu, văd că sunteți ocupat, clemența principelui dumneavoastră doresc să fie în favoarea noastră. Orașul acesta, atât de înfloritor, nu va prospera decât prin negoț. Dumneavoastră sunteți un mare comerciant... - Vă mulțumesc, domnule, îi tăie scurt conversația Cristoroceanu. - Înțeleg. Cu bine, domnule. - Cu bine, domnule consilier. Ușa se închise după cel ce plecase. Ispravnicul profită puțin de neatenția Anei, privind-o insistent: „Iat-o pe
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
toți și mai ușor de mânuit. Limba română scrisă a folosit-o mai întâi negustorul și județul orașului Câmpulung, Neacșu, prin scrisoarea din anul 1521. Tot acest instrument - scrisul in limba română - l-au întebuințat și negustorii rucăreni care făceau negoț cu Brașovul în secolul al XVI-lea. De altfel, învățarea limbii slavone, ca limbă străină, nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
care vânează împreună cu lupii. El o duce în casa lui Barbă, bărbat “voinic ca un taur, dar blând din fire ca mielul și frumos ca un zeu pregătit de ursitoare să înfrunte pentru alții primejdiile”, ce își câștigă traiul din “negoț cu miere și păstrăvi”. “Un altDumnezeu” Dacia, femeia cu nume simbolic, trăiește un vis, într-o lume arhaică, a cutumelor, în care oamenii se închină „bătrânului Zeu”, nefiind încă pregătiți să accepte “rosturile și legile primite de la un alt Dumnezeu
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
19 februarie 2014. Iar veni o toamnă ca o prevestire, Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosire Și-adânc este rănit oricare cuvânt. Femei cu decolteu ce nu-l pot abține Iubirea-și prezintă pentru un negoț, Oferă și un bonus- simțuri creștine, Cumpărând cuvinte, iubire și soț. Eu n-am cântat nicicând târgul repetat, Ci doar am numărat clipele pustii, Fluturi mari de noapte și stele-am presărat, Pe drum necunoscut pe care cred că vii
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
vii. Citește mai mult Veni o toamnăIar veni o toamnă ca o prevestire,Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosireși-adânc este rănit oricare cuvânt.Femei cu decolteu ce nu-l pot abțineIubirea-și prezintă pentru un negoț,Oferă și un bonus- simțuri creștine,Cumpărând cuvinte, iubire și soț.Eu n-am cântat nicicând târgul repetat,Ci doar am numărat clipele pustii,Fluturi mari de noapte și stele-am presărat,Pe drum necunoscut pe care cred că vii
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
în cadrul istoriei creștine a Locurilor Sfinte din Palestina. Ura, rivalitatea, fanatismul și desele ciocniri sângeroase dintre comunitățile creștine au fost speculate și folosite de mameluci și mai târziu de otomani, care au transformat locurile de pelerinaj într-un teren al negoțului de tot soiul foarte profitabil, vânzându-le celor care oferea prețul cel mai mare, adică licitându-le de nenumărate ori. Această situație a continuat până la mijlocul secolului al XIX - lea așa încât abia după intervenția Organizației Statelor Europene în anul 1857
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
să-i spună, bătându-l prietenește pe umăr: --Nea Moto, ai făcut afacerea vieții dumitale. Ai să câștigi cu magazinul acesta, de ai să mă pomenești. Și ca să-ți meargă bine la vânzare, dă-mi voie să fac eu safteaua negoțului. Te rog să-mi vinzi o cutie de conserve de aia... „specială”! Mototolea l-a servit râzând și, după încasarea contravalorii mărfii și-a pleznit bancnota pe frunte: să fie într-un ceas bun, Nae! --Ce faci, bă, așa se
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
sesizare organelor competente. --Faci ce vrei, s-a enervat inspectorul, însă, te rog să părăsești imediat magazinul și, lasă-mă să-mi termin treaba! A plecat Nae, făcând mărunțel din buze. Apoi inspectorul: --Bine, domnule Mototolea, de ce intri în jungla negoțului dacă nu-i cunoști legile elementare? Bietul Mototolea îl privea ca o bovină cu piciorul rupt. Parcă i-ar fi cerut să-i panseze rana. Îngăimă: --Și acum...ce să fac, domnule inspector? Să-l dau în judecată? --Stai cuminte
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
domnul negustor Nae. L-a instruit cum să verifice mărfurile, cum să urmărească vânzarea lor, cum să prevină expirarea termenelor de garanție la mărfurile din stoc și alte taine ale unui comerț corect. --Și nu mai crede, domnule Mototolea, că negoțul este fotbal sau politică. De fapt și în branșele astea trebuie să ai har de la Dumnezeu, să te pricepi și să fii corect, adică să le respecți regulile. Mototolea asculta cu ochii holbați, ca un școlar și îngăima din când
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
ca Nae Mărunțelu. --Am înțeles! a murmurat Mototolea, tot cu ochii holbați. Dar, îndrăzni el, aș vrea să mă răzbun pe ticălosul de Nae. Cum... --Lasă-l în plata lui Dumnezeu! i-a retezat-o inspectorul. Dumneata să-ți vezi de negoțul dumitale și...să ai grijă să-ți achiți datoria la termen, că te jupoaie el. Și, încă, perfect legal. Încă o dată îți spun: vezi-ți de treabă! De data asta, Mototolea a ascultat cu strictețe sfaturile înțeleptului inspector, trimis parcă
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]