207 matches
-
de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e tat-tău?207 Soluția decretată de cadiu, rezolvând prejudiciile morale prin prozaicele măsurători negustorești, restabilește definitiv "albul" umorului caragialian și aroma specifică după lectura textelor sale: Și după ce a chibzuit și iar a chibzuit adânc, a hotărât ca: Turcul să plătească ovreiului, pe prețul zilei, douăzeci de ocale pastramă prima, pe care i le-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
descendenților de europeni, născuți În America, pe când aceasta era teritoriu colonial. Prin extensie, Însemna „autohton, tipic Americii“. Creolii au fost Întotdeauna un grup minoritar față de metiși, dar au constituit clasa dominantă În coloniile spaniole din America: aristocrația latifundiară și burghezia negustorească și birocrată. Cuartilla. Unitate de măsură: 13,8 l; pentru solide: vadră, 12,8 l; 4 l, pentru lichide, trei ocale; sfert de arroba, 2,9 kg. Dantas, Julio. Scriitor portughez (1876-1962) care a exaltat În opera sa spiritul naționalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
îmblînzi dacă evreii cari vorbesc atât de mult de toleranță vor deveni ei înșii într-adevăr toleranți și vor manifesta oarecare pietate pentru credința, datinele și sentimentele poporului german. Cumcă această pietate lipsește cu totul unei părți a jidovimei noastre negustorești și literare e cauza finală a pasionatei oțărâri de astăzi. Neîndoindu-ne de interesul pe care cată să-l fi inspirând analogiile între cestiunea izraelită cum se prezintă în Germania și cum se prezintă la noi, rugăm pe lector a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
germani. III 10 ianuarie 1880 Zi cu zi o oștire întreagă de scrieri volante și articole de gazetă dau năvală asupra cuvintelor cu care încheiasem revista mea din noiemvrie. Adversarii mei par a simți singuri că în lupta intelectuală maxima negustorească "mulțimea face parale" nu prea are trecere; căci după ce-au ucis fiece șir al articolului meu prin tot atâtea coale de tipar pline de întîmpinări, totuși în fiece dimineață se ivește un nou luptător care vede trebuința de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atracții pentru vizitatorii litoralului românesc. Tomis, vechiul nume al orașului Constanța, a fost fondat prin s.VI îHr. de către coloniștii greci veniți din Milet, care au realizat un emporion pe locul unei așezări pescărești geto-dacică. Dezvoltând aici o activitate negustorească din ce în ce mai bogată, favorizată în cursul s.III-II îHr. de reducerea activităților comerciale din portul Histria datorită înnisipării acestuia, dar totodată și de o perioadă fertilă de civilizație elenistică, Tomisul intensifică legăturile sale cu negustorii din Orient
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
de excelența vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul nu a trecut Dunărea înspre noi în armură bisericească, ci mai ales pe drumurile ciobănești sau negustorești ale laicilor. Creștinism și ierarhie ecleziastică nu sunt, deci, în conștiința populară, unul și același lucru. Ci Biserica s-a adăugat creștinismului. Pe de altă parte, atunci când poporul indică: Fă ce spune popa, nu ce face popa, el recunoaște o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Înseamnă o resursă inepuizabilă de dezvoltare numai dacă o vom transforma dintr-un avantaj simbolic Într-unul economic și de influență. O viziune pragmatică a avut Alexandru cel Bun atunci când a pus temeliile curții domnești. Iașiul era deja un centru negustoresc important situat la intersecția unor mari drumuri comerciale europene. Dezvoltarea orașului a fost determinată de existența acestor adevărate culoare medievale de transport. Cursul istoriei a făcut ca peste timp drumul Prutului să fie Înlocuit de drumul Siretului, În timp ce drumul ce
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
că acest proces de diseminare s-ar fi răspândit din aproape în aproape în societate, evocând chiar un sistem „semi-competitiv”. O a treia interpretare, referitoare în special la Ungaria anilor 1960 și la evoluția Chinei, distinge în răspândirea unei societăți negustorești, ba chiar a unei economii domestice, indiciul unei renașteri a societății civile. Cu toate că inspirate de problematici diferite, primele două abordări pornesc de la o dublă necunoaștere. Ele ignoră faptul că o societate civilă presupune activitatea unor grupuri care dispun de o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o fîșie de pămînturi necultivate și de păduri, în care se merge la cules, vînătoare sau tăiat de lemne: saltus. Pe lîngă aceste mari domenii, erau păstrate mici exploatări cultivate de țărani liberi: mansele 15. Insecuritatea permanentă și declinul activităților negustorești au determinat declinul orașelor, foare inegal, după regiuni, în Marea Britanie, odată cu cucerirea ango-saxonă și cu germanizarea puternică a țării, acestea dispar complet, încetul cu încetul. În Galia, majoritatea aglomerațiilor urbane subzistă, dar sub o formă extrem de redusă, locuitorii părăsind cea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
prețul unor concesii grave. În momentul plecării sale în cea de-a treia cruciadă, autoritatea sa pare amenințată, atît în Germania, unde puterea prinților nu încetează să se consolideze, cît și în Italia (ca și în Germania), unde autonomia orașelor negustorești se afirmă din ce în ce mai mult. Frederic Barbarossa nu va avea timp să afle dacă imensul prestigiu pe care înțelege să-1 dobîndească în urma expediției în Pămîntul Sfînt îi va permite să anihileze toate aceste forțe centrifuge. Conducînd armata cruciaților, el își află
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Iezechiil egumenul de la svânta mănăstire de la Copou, să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina și fânațul, și să-și apere rediurile ce vor fi pre locul mănăstirii, nime nemică să nu taie. Iar cari n-ar înțelege...pre unii ca aceia să fie volnic a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
moral-politică slabă, covârșiți, orbiți de interesul privat spre a-i atrage pe calea emigrării, a părăsirii patriei și pământului pe care s-au născut, făcându-i să îngroașe rândurile dezmoșteniților, ale rătăciților și rătăcitorilor prin țările lumii. Scopul principal tipic negustoresc este să recruteze forța de muncă calificată (sic!) pentru pregătirea căreia n-au cheltuit nici un ban". În acest fel, se considera, drepturile omului și ale poporului căruia omul îi este întotdeauna circumscris sunt, departe de a fi respectate și încurajate
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nefiind însă mai pronunțată decât viziunea romantică a unei patrii a cărei devotament și mărinimie socială au fost înșelate de către mașinațiunile capitalului mondial și de "conștiința socialistă" insuficient dezvoltată a unor membri ai societății. În aversiunea față de ceea ce este "tipic negustoresc", leninismul romantic se află clar din punct de vedere ideologic la confluența dintre leninism, romantism și fascism, indiferent de ordinea acestora. În 1989, la Viena, în cadrul rundelor de negocieri post-Helsinki, RSR s-a remarcat prin postura deosebit de intransigentă, chiar și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și stearpă a ceea ce fusese odinioară, unde domnește acum disperarea. Britanicii au adus în arhipelagul Fiji muncitori angajați pe termen lung din India. Există foarte multă tensiune între subcontinentali și băștinașii din Fiji, deoarece indienii joacă astăzi rolul unei clase negustorești și profesionale străine. Aceste tensiuni au explodat în cele din urmă în mai 1987. Conflictele provenite dintr-o asemenea situație nu sînt deci o invenție românească. Influxul evreiesc în România din timpul secolului al nouăsprezecelea a fost simțit ca deosebit de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
naivitate că în acest fel va pune capăt războiului de succesiune. După negocierile de pace, contele de Saint-Séverin, care reprezenta curtea de la Versailles, nu a cerut nimic pentru Franța: "Maiestatea Sa preacreștină are grijă să facă pacea nu o pace negustorească, ci una regală", anunța el plenipotențiarilor uimiți 273. Diplomația europeană nu a putut împiedica ocuparea Sileziei de către regele Prusiei, Frederic al II-lea. Este pentru prima oară când diplomația accepta cucerirea unei provincii fără nicio justificare. Acest precedent nu va
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Marii Britanii ce permitea consolidarea controlului exersat de către monarhul centralizator asupra nobilimii; pe urmă, slăbirea rolului militar al acesteia datorită renunțării regilor Angliei la ambițiile lor teritoriale pe continent, ceea ce a condus pe nobili să se consacre de nevoie la activități negustorești; în sfîrșit, convergența interesului economic între aristocrație și burghezie, care a crescut mai ales după revoluția agrocomercială din secole-le XVII-XVIII. Toate aceste elemente explică năzuința împărtășită la o autonomie politică a elitei britanice unite și conștiente de identitatea sa
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
atunci cînd au avut posibilitatea; îndeosebi pentru că erau destul de îndepărtați geografic de influența romană sau pentru că nu se temeau prea mult de efectele poli-tice corupătoare ale efervescenței protestante asupra supușilor lor, referindu-se în particular la burghezia frondistă a maselor negustorești în plină expansiune precapitalistă sau la nobilimea avidă de a-și recupera ascendentul pierdut, ca în Franța.128 Tot astfel, în Germania, numeroși prinți și oligarhii patriciene ale orașelor libere au aderat la Reformă, după care mișcarea s-a stins
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Barney și cu mine am argumentat că: Partidul Reformei a ocupat exact acel spațiu cu tendințe plebiscitare, care a apărut ca urmare a dezamăgirii generalizate privind structurile reprezentative. Reformiștii au arătat cu degetul către grupurile de interese și către atitudinea negustorească a partidelor drept cauze principale ale reorientării "canadienilor de rând" în favoarea instrumentelor plebiscitare. Partidul Reformei a avut grijă să sublinieze că acest tip de reprezentare a preferințelor electorale este similar cu preferințele exprimate în interiorul unei piețe libere. Astfel, participarea politică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
simbolic (de valoare semantică) ori material (de natură mercantilă), care guvernează societatea contemporană, teoreticianul francez afirmă că lucrarea artistică ar reprezenta un interstițiu social, preluând conceptul de interstițiu din scrierile lui Marx unde acesta avea funcția de a descrie comunitățile negustorești care eludau utilizarea mecanismelor de exercitare a economiei capitaliste, în particular a legii profitului, prin troc ori aplicarea unor tipuri autarhice de producție. După acest model, oamenii care s-ar întâlni în interstițiul unei expoziții de artă ar putea să
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de difuzare a cărții tipărite au fost mai întîi marile piețe comerciale: Strasbourg, Veneția, Florența, Lyon, Anvers, Rouen, Frankfurt, iar în aceeași calitate trebuie să li se alăture Paris, Köln, Basel și Leipzig, și nu din cauza universităților. Aceste mari orașe negustorești ofereau tipografiei trei condiții favorabile. Mai întîi debușee mai largi, deoarece aveau o populație relativ ridicată, în care cartea putea fi cerută de multe persoane. Lumea universităților și a colegiilor cerea texte clasice, lucrări gramaticale, tratate filozofice și teologice; bisericile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
citească sau care aveau nevoie de carte. Tipografia le-a permis totuși să aibă cărți mai numeroase, iar bibliotecile au devenit mai ample și mai variate. Dar popularizarea cărții antrenează o lărgire a publicului său. Cartea pătrunde în rîndurile burgheziei negustorești, la care se găsesc opuscule de pietate, romane cavalerești, cronici, texte de medicină populară. Chiar și artizanii acced la carte, din motive practice; bijutierii, sticlarii, ilustratorii, pictorii, vînzătorii ambulanți, tîmplarii, zidarii, armurierii aveau lucrări de pourtraicture culegeri de modele, dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
goală. Atare pitoresc mercantil n-am mai întâlnit decât în Africa de Nord sau la Constantinopol, în bazar, în suk, deși aspectul portului danubian nu era somptuos oriental, ci doar împielițat balcanic, de talia lui Kir Ianulea; ăștia erau „comersanți“. Prinsesem obiceiul (negustoresc!) să pretind doi lei în schimbul ieșirii în oraș refuzate, ai mei lăsându-se câteodată astfel șantajați, ca să aibă liniște. Prima tentativă de a-mi pune capăt zilelor m-a dus pe malul fluviului, unde voiam să mă arunc în apă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
miză rezervată doar celor aflați în relații cu regele, relații pe care acesta le întreținea în special cu membrii oligarhiilor urbane, care confiscaseră instituțiile municipale în profit propriu. Până la mijlocul secolului al XV-lea, acești burghezi, mai cu seamă elita negustorească, profitau de slăbiciunile regalității și de mijloacele de influență care le aduceau puterea financiară de a obține onoruri și de a-și servi și mai bine propriile interese. Însă o nouă etapă este inaugurată odată cu cel considerat inventatorul statului modern
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
459. Problema guvernării urbane nu este cea de a trece de competențele indispensabile ale acestor grupuri private în privința serviciilor urbane, ci de a întări expertiza tehnică a colectivităților locale, pentru ca puterile publice să se regăsească în poziție de forță când "negustoresc" cu aceste grupurile private. "După cum stau lucrurile la ora actuală rezumă François Rachline -, aleșii locali nu dispun de toate elementele care le-ar permite optimizarea gestionării, chiar dacă, într-o anchetă făcută de ziarul Le Monde în octombrie 1994, 58 % dintre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]