226 matches
-
o haltă în drumul celor ce se duceau și se întorceau din Târgul Moșilor, aflat la o aruncătură de băț. În jurul Barierei - de la confluența Căii Moșilor cu șoselele Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Colentina - era concentrată mai toată ceasornicăria negustorească a cartierului, începând cu hotelul-restaurant al lui Solacoglu (oamenii îi ziceau Solacu) - pe locul unde astăzi se ridică mamutul "Bucur-Obor" -, continuând cu magazinul de coloniale și delicatese "La Curcan", al lui Stelian Constantinescu, cofetăria "Peristeri", lipită de un mare magazin
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
căruia în fiecare județ există doitrei poeți mai buni decît Mircea Cărtărescu”. O altă chestiune spinoasă pe care o mai pune Mircea Dinutz este cea a drepturilor de autor. Răsplătesc ele în mod echitabil valoarea sau urmăresc cu precădere criterii negustorești, lăsîndu-i frecvent de izbeliște pe cei mai buni? Pe plan mondial, se află în fruntea topului, conform revistei Forbes/2004, James Patterson, Danielle Steel, Stephen King, Stephanie Meyer, „campioni ai literaturii de consum”. La noi, primul loc pe podium a
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
Cristian Teodorescu În Constanța scădea prețul la casele mari, negustorești, de cînd se aflase cum mergea ofensiva rușilor pe front. Numai că cine voia să vîndă nu discuta decît cu toți banii jos, să-i schimbe aici în aur sau în dolari, la Istanbul. Negustorii care aflau ce se întîmpla
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
cînd și printre români sînt atîția care vor să-l vadă învins pe Antonescu, ca să aibă ceva de cîștigat. Dar dacă tot erau la Constanța casele mai ieftine, se urcă Fănică în tren împreună cu Virginica lui, să le vadă. Case negustorești, cu prăvălii la parter, cele mai multe. Le lăuda samsarul pe care-l tocmiseră. Imobile solide, încăperi mari, arătoase și cu depedendințe pricopsite în spate. Nici să nu le vadă Virginia. Ce era prostia asta, să cumperi o casă cu etaj pe
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
La numai o lună de la Mircea Geoană a declarat, marți, că între , și PC „nu există nicun fel de paritate“ în privința candidaților de pe viitoarele liste comune la alegeri, el apreciind că „se intră într-o negociere mult prea negustorească“ și că „Dracul se ascunde în detalii“. Președintele Senatului mai spune că viitoarea alianță dintre PSD și PNL nu trebuie să se bazeze exclusiv pe sloganul „Jos Băsescu !“. „Efecte perverse pot să existe, dacă viitoarea construcție politică este făcută neîndemânatic
Mircea Geoană riscă excluderea. Suspendat pentru şase luni din partid, s-a pronunţat împotriva alianţei PSD - ACD () [Corola-journal/Journalistic/49274_a_50599]
-
un mesaj anti-Băsescu și anti-conglomeratul PDL - pe deplin justificat de altfel - dacă ne-apucăm să spunem din prima «noi ținem cotă unică, noi vrem pozițiile astea, noi vrem paritate», îmi este teamă că se intră într-o negociere mult mai negustorească, care evident, trebuie făcută la un moment dat“. Despre PC - Până ieri erau cu noi la stânga și de ieri sunt brusc clarificați ideologic Mircea Geoană precizează că el ar pune accentul pe lucrurile de principiu, pe lucrurile fundamentale, pe proiectele
Mircea Geoană riscă excluderea. Suspendat pentru şase luni din partid, s-a pronunţat împotriva alianţei PSD - ACD () [Corola-journal/Journalistic/49274_a_50599]
-
Împărătesei sarcina de a duce la îndeplinire planul pe care îl puseseră la cale dinainte, pentru eventualitatea reîntoarcerii Răului. Împărăteasa ia sabia și pe copil și fuge cu o barcă din orașul în flăcări. Barca fugarilor întâlnește curând o corabie negustorească și Împărăteasa își încredințează fiul marinarilor. Începe pentru micuț o călătorie inițiatică, în timpul căreia va crește și va învăța lucruri noi de la tot felul de oameni. Este o călătorie anacronică, în cursul căreia fiul de Împărat cunoaște felurite civilizații. De la
Începutul (Samurai Jack) () [Corola-website/Science/319252_a_320581]
-
atinsă, în schimb, de penelul unui artist fundamental, Jan van Eyck, îi instalează modelul uman într-o surpriză fertilă. Portretistul, începător de geniu al picturii flamande, ne servește dubla efigie a unui cuplu italian, Arnolfini, care și-a condus afacerile negustorești la Bruges. Dar închipuie, această pereche din Toscana, un soi de paradigmă enigmatică. Frontala lor dualitate, de comanditari fascinanț i, degajînd parcă o paloare selenară, tentația, pentru Panofsky, de a-i citi sub incidență nupțială, - toată această putere visătoare, în
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
între 1920 și 1940, reușește să se sustragă atmosferei de margine. Bucureștiul, spune Adrian Majuru, e o iluzie de oraș: Capitala „nu a reușit să se descotorosească de amprenta unei adunături de sate transformate în aparente periferii ale unui tîrg negustoresc. Dintre aceste așezări, spații moderne au devenit doar mahalale din centrul Tîrgului, ce s-au aflat în perimetrul orașului interbelic. Excluse de la această realitate citadină au fost periferiile, transformate în cartiere-dormitor, de fapt, uriașe sate pe verticală, care au nutrit
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
vulgărel, care iubește, în mod pervers, asemenea dușuri pestilențiale. Vorba lui nea Sache: nu tac, dar zic. Părerea mea este că Brașovul, căruia pe la începutul sec. XVI, românul intrat în istoria literaturii i-a trimis judelui brașovean Hans Beagner, chitanța, negustorească, scrisoarea faimoasă, prima de când cu limba română...; părerea mea, repet, plus activitatea tiparniței românești din Schei, ca și a lui Ion Coresi, sunt o bază nobilă, un certificat puternic ce ar susține cu toată greutatea istoriei o publicistică brașoveană cinstită
Orașul Koroanei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11186_a_12511]
-
cartea de acum însă, mai mult decât în jurnalul, cât îl cunoșteam până acum, isi evocă copilăria în Viișoara dobrogeana, anii școlarității la Constantă a o Constantă arhaica, policroma, cosmopolita, cu puzderia ei de prăvălii, birturi și hanuri, cu viața negustoreasca însă lipsită de o viață literară și cultural, orașul în care îl are profesor de limbă română pe ardeleanul Ioan Georgescu, care făcuse studii de teologie la Budapesta și Viena și de litere și filozofie la Budapesta, Constantă cu peisajul
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
-ul cu pricina de-a lungul a cîțiva ani, poți identifica cîteva teme recurente ale micilor și mai marilor aberații urbane ce au urmat privatizării originale a spațiului citadin. Ele încep cu «detaliile» ce țin de fațade, de la case vechi, negustorești, cu fațade coșcovite pe care surîde un termopan nounouț, și pînă la caroiajul pestriț al blocurilor comuniste, pe fațada cărora fiecare nou proprietar și-a vopsit și și-a amenajat, cum a crezut el de cuviință, suprafața ce-i revine
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
așteptai să vezi zburând și pescărușii. Aspectul de faleză nu era dat numai de proiecția în gol a străzii dar și de pustietatea ei : abia croită, n-avea încă nici un copac. Aici, în vechiul burg, noul bulevard înlocuise o uliță negustorească cu casele la stradă, în pereții cărora se deschideau obloane prăfuite. Până în clipa în care au fost rase de buldozer, se puteau vedea în ferestrele cu cercevele de lemn strujit mușcate roșii și mostrele de mărfuri ; firme de tablă ieșeau
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
localitatea; prima școală din raza târgului; cel mai bătrân stejar din oraș (sub care a hodinit un vestit haiduc); casa cea mai veche, ce ar fi aparținut cronicarului Neculce. Chiar dacă pe fronton avea inscripția Gheorghe Ovanez 1905, deci o casă negustorească, cum susținea Fănică Marinoiu, profesorul de istorie cel mai bătrân din oraș, tovarășu’ Căpuștean avea dovezi „de netăgăduit”. Coborând într-o zi în pivnița din spatele casei (nu se știe exact pentru ce), a descoperit resturile unui harnașament și un mâner
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de-au ajuns ditamai Primăria și Consiliul Județean Alba (care a lansat cu această ocazie și un extrem de util Ghid turistic al județului) să se asocieze cu elitarismul pufos al Dilemei, cel atât de străin oborului politic getodac și combinatorismului negustoresc al zilei?!? Simplul fapt că am fost aleși pe post de pălărie de către un mădular administrativ al Puterii naționale dă seama de culoarea, ambițiile și naturelul acestuia. Ei s-au asociat la vârf, noi ne-am întovărășit la temelie. Mi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
îl întrebă implorator, împreunîndu-și mîinile: - Domnule ministru, ce ne facem noi, credeți că mai evreo speranță? Oricine altul n-ar fi înțeles ce voia să spună Saferian, cercul însă îi cunoștea preocupările. Saferian vedea apropiindu-se un cataclism pentru tagma negustorească și plutea în panică. Pomponescu de data aceasta își mărturisi dezorientarea sincer, cu o lipsă de pretenții curioasă. . - Cine poate ști, răspunse el surâzând melancolic, ce nerezervă viitorul? Pășim spre necunoscut. Apoi, deplasîndu-se de pe această problemă spinoasă, își manifestă regretul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lunea dimineața, Saferian dădea bancnota prin păr, prin barbă, în semn de saftea, și nu se rușina de acest gest nici față de persoanele notorii ce s-ar fi aflat în preajma sa. Acestora le explica: . - Așa am apucat de mult. Superstiții negustorești, noi leținem cum am apucat. Dacă nu dau banul prin barbă, n-am curaj toată săptămâna. . Saferian era afabil cu clienții și le vorbea cu moliciune despre orice. Uneori ședea și în ușa magazinului și dacă auzea pe unii remarcând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în învecinatul Covurlui această creștere se urcă abia la 900? E știut apoi că suflarea cuceritoare a Miezenopții e mai tare spre Moldova. Ce sâmbure de rezistență ar putea prezenta în contra vreunei călcări o țară compusă din proletari agricoli, proletari negustorești, precum e marea majoritate a evreilor și o mână de boieri cufundați în datorii? Cu toate acestea moldovenii sunt mai buni agricultori decât muntenii. Dar ce folos? Raporturile sunt în adâncul lor nesănătoase, între popor și clasele dirigente s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
farse de Meilhac și Halevy, țara se civilizează conduce la rezultatul la care Egipetul a ajuns. În genere când într-o țară, agricolă mai cu seamă, vedem grămădindu-se oamenii în centre comerciale, vedem că preferă a trăi din mijlociri negustorești decât din producțiune, putem deduce cu lesniciune că numărul producătorilor scade, că ocupațiunea lor se simplifică din ce în ce și devine mai grea, pe când pe de altă parte numărul consumatorilor improductivi crește. Și numărul acestora crește totdeuna repede, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin activitatea singulară a izraeliților. Se va observa din cele mai de jos că evreii exercită o acțiune dizolvantă atât asupra moravurilor cât și asupra echilibrului economic al populațiunilor rurale. Țăranul și proprietarul, oameni ocupați cu producțiunea brută, fără aptitudini negustorești, cad în genere jertfă rafineriei speculanților. Cu toate acestea bunăstarea claselor ce se ocupă cu înmulțirea obiectelor de primă necesitate e mai importantă pentru societate decât starea acelor ce nu se ocupă decât cu traficul acestor obiecte. În fine clasele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
evreii, ce nu le sunt simpatici, să fie ciupiți nițel, ca să-și mai domolească aspirațiunile, să fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani, să nu mai esploateze și mai mult populația prin apucături negustorești, prin manopere rafinate, prin specule asupra prostiei și onestității oamenilor. Nu e fum fără foc. Antisemitismul, care s-a dezvoltat din începuturi modeste, dac-a putut ajunge atât de departe cată să fi având cuvântul lui de-a fi. Pentru ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
contestăm cu desăvârșire aceasta, căci pădure fără de uscături nu se poate. Oratorul de la Ateneu cată să fi cunoscând pe amicii săi politici din colegiul I și să fi știind, în calitate de fost staroste, cam ce fel de deprinderi și ce spirit negustoresc vor fi adus și în colegiul I, al proprietății istorice, oamenii banului și ai diferenței, odinioară stărostiți de d-sa, după ce ei au cumpărat moșii. Cât despre trecut și de oamenii cari au rămas din trecut, d. C. A. Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
una ca aceasta! Ba sârbul a găsit și un lăudător - un grec - Giuvaras Escrocheriile din Dobrogea. 368 {EminescuOpXIII 369} ["NOUL BIZANȚ... "] 2264 Noul Bizanț s-a cretinizat moralicește și intelectual sub domnia turcului și trebuia să se cretinizeze. Grecul, popor negustoresc de țărm de mare, nu muncește și nu știe a munci. El trăiește din tranzacții - umilit cu turcul, obraznic cu creștinul supus. ["NOROCUL NOSTRU... "] 2264 Norocul nostru în epoca fanarioților a fost că nu toți pretinșii greci erau în realitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se îmbulzeau mai repede, apoi mai încet, alburii la intrarea în globul difuz de lumină, aproape negri la mijloc și din nou alburii spre pământ. Simțeam atingerea lor invizibilă pe buze și pe gene, pe când la două-trei ferestre de la casele negustorești din jur se făcu lumină. Prin aerul fără culoare, înspicat cu gheața umedă a fulgilor, m-am îndreptat către blocul care părea acum un mare sloi negru ridicat în cerul cețos. Am intrat pe o portiță laterală, străjuită de două
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să traversez șoseaua și să mă-nfund pe străduțele cartierului de vizavi. Dar sclipitoarea aripă nu avea, se pare, numai cinci degete, ci o încîlcitură întreagă. Am umblat ore prin soarele tropical pe străzi identice, triste, de periferie, cu case negustorești și țărănești, cu zmee atârnate de firele de telegraf și cu guguștiuci cântând în frunzișul duzilor, am dat colțuri, am citit tăblițe cu numele străzilor: Bujoreni, Zorilor, Sadova, Maior Anastasie Petru, Perișani... Am privit hipnotizat dărăpănături invadate de buruieni, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]