720 matches
-
hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând și se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului, mistuitoare Smerite, corozive cerșind mântuirea. Arhanghelii cântă din nou, renăscuți
ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350996_a_352325]
-
poveștii pe care avea de gând s-o spună făcuse ocolul medinei și ațâțasea imaginația copiilor. În vreme ce negrul privea pierdut soarele alb și pal scoborându-se în spatele zidurile scorojite, Djemaa el-Fna începea să se umple de lume. Îmblânzitorii de șerpi și negustorii de apă plecară, iar în locul lor sosiră zeci de tarabagii ce vindeau cușcuș, harira și tajine, mâncăruri al căror miros inunda văzduhul. Ceva mai departe copiii acrobați, îmbrăcați în sirwal roșu cu verde și cu pieile goale, făceau tumbe, iar
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Cantacuzino, frate al domnitorului Șerban Cantacuzino, (în timpul căruia s-a introdus cultura plantei), care își făcuse studiile la Padova și tot acolo, publică mai târziu, în 1700, prima hartă a Țării Românești, un fel de reclamă pentru oamenii politici și negustorii străini, care făceau astfel cunoștință cu locurile și bogățiile ei. Să recunoaștem că lui Columb i s-a făcut o mare nedreptate: continentul descoperit a primit numele America după prenumele navigatorului florentin Amerigo Vespucci și abia o țară din America de Sud
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
unu chel și borțos, de la fisc. - Ca să vezi... El borțos și ea că o floare. - Care floare? Problema e alta... Nu a vrut un inginer și i se propune mai puțin? Ce să facă ea cu un contabil? Într-o negustorie, la un restaurant, un contabil poate să strice... Simon Șeinerovici, așa cum e el, avea cap la treburile astea. Un contabil sclerozat e corect, domnule, poate să fie chiar periculos... Auzi matale, încă de la fisc! - Dar ce ar fi vrut Lizica
SCHIŢE UMORISTICE (36) – LUNGUL NASULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370398_a_371727]
-
cu bere), „boală care se ia, ca râia” și în casa lui jupân Dumitrache sau a conului Leonida, dar și în reședința județului de munte unde Cațavencu și Farfuridi „se luptă cu retoricele suliți”. Ziariștii, la fel de agramați precum cațavencii politici, negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
tot la Editura Anamarol din București. O carte care și-a avut locul ei în abordarea criticilor literari și care a intrat deja în conștiința cititorului. Scriam odată că, această carte, este pentru autorul ei, ceea ce este Drumul Mătăsii pentru negustorii de mirodenii. Un spațiu real-imaginar, pe care poetul purcede călăuzindu-se după propria sa Stea Polară, când se află în țara natală în Emisfera Nordică a Pământului și după „Crucea Sudului” când se afla „exilat” la Antipozi, în Australia. Poemele
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
de vorbă cu unii ca ei. Din vorbă în vorbă, legionarii căutau să-i afle părerea, să știe cu cine și în ce ape se scaldă. Dar Toader era greu de prins. Îi învârti până ce-i ameți, așa cum făcea cu negustorii ce-și punea mintea cu el, de toamna până-n primăvară, când își vindea roadele muncii și al pământului. Până la urmă legionarii plecară așa cum veniră. Ba, mai mult, erau convinși acum că Toader Șoican nu era dintre cei care n-aveau
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
bun. Mulțumită de treaba făcută, seara a îmbucat ce adusese de acasă - un ou fiert, niște carne de porc de la oală și niște caș - „asortate” cu un ardei gras și două roșii primite pe câțiva cartofi de la o vecină de negustorie de pe lângă Caracal. A înnoptat acolo, în piață, lângă cei doi saci de cartofi, întinsă pe sacii goliți și învelindu-se cu o pătură adusă de-acasă, nu înainte însă de a-și număra banii strânși din vânzarea cartofilor. Făcuse aproape
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
Acasa > Impact > Analize > DONA TUDOR - NEGUSTORII DE VORBE Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politica rea a intrat ca praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
de actual. Negustorii de vorbe, în trăncăneala serilor ecranate, se urcă în vârful puroiului cu interese și uită de statul român. Cine mai știe astăzi secretul vieții lungi a unui stat? ---------------------------- Dona TUDOR Ianuarie 2015 București Referință Bibliografică: Dona TUDOR - NEGUSTORII DE VORBE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dona Tudor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
cu această denumire, obținut în anul 1672, când, cu ocazia vizitei, Alteța Sa Principele Elector IOHAN; GEORG al II-lea s-a adresat minerilor exploratori cu „ NOROC BUN ". În același an apare „NOROC BUN" și într-un act de avizare pentru negustorii de părți bănești pentru conferirea denumirii "Mina de explorare coloniștii " din bazinul Freiberg. Actul de avizare începe cu „NOROC BUN", noroc bun domnii negustori de părți bănești" și se încheie cu cuvintele ..., așa se va obține în final o extracție
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VALENTINE"S DAY - O PSEUDO SĂRBĂTOARE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ziua de 14 februarie,a fiecărui an, este așteptată cu nerăbdare de către negustorii de tarabe, de magazine și de mall -uri, deoarece în această zi cresc vânzările la majoritatea produselor, în special, la cele specifice sărbătorii Valentine's day: inimioare, fundițe roz, bomboane ambalate în țiplă purpurie, amorași suspendați printre norișori pufoși și
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
Valentin - 24 octombrie, Sfânta Muceniță Valentina - 10 februarie, Sfântul Mucenic Valentin - 16 februarie; Sfântul Mucenic Valentin - 24 aprilie, Sfântul Valentin Preotul - 06 iulie, Sfânta Muceniță Valentina - 18 iulie. Valentine's day, o afacere Este mai mult decât evident că toți negustorii încearcă să prof-ite, în fond, iubirea comercială durează doar o zi. O zi în care majoritatea afaceriștilor încearcă din răsputeri să dea "tunuri": un buchet de flori - 40 de euro, o inimă de pluș de la 10 lei la 150 lei
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
autor: nu există încă- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- număr total de accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori- număr de abonați:abonați->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. DONA TUDOR - NEGUSTORII DE VORBE, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015. Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politică rea a intrat că praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot. Sub tot. A
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii,dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
1557. Este foarte putin probabil ca acesta să fi avut relații extraconjugale în anul în care a murit, căci a avut o boală lungă și grea, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu . În tinerețe s-a ocupat cu negustoria, ne-o spun mai multe marturii ale timpului. Una, polonă, spune că ar fi făcut comerț cu vite, o alta, spaniolă, cu giuvaericale. Știa turca și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor duce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
repede și salvează-ne! --Vi-i trimit, dar...urmă o tăcere cam lungă. Mototolea completă: --Dar nu merităm! Știu, băiatul tatii, dar acum salvează-ne și pe urmă... --Lasă! Nu asta am vrut să spun. Să dați dracului chioșcul ăla și negustoria, că nu e de voi! Lasă, mai discutăm. Mâine vă trimit banii. Au scăpat. Cănd i-a pus sub nas cele douăsprezece milioane, a rămas mut Nae. Să cadă jos. A întins mâna mașinal ca să-i ia, dar Trache i-
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
negustor? Ce ți-ai zis mneata: la pahar mă pricep, la fotbal știu să-i fluier, la politică să-i înjur. De ce n-aș fi și vânzător? Păi nu vezi că nu se leagă? Nu vezi că ești paralel cu negustoria? --Dar tu, cum ești, Nae? Că văz clar: nu prea te calcă mușteriii. Și mărfurile alea...Mai mult le-ascunzi în rafturi. Zi așa că ai intrat în rahatul ăsta cu negustoria și nu mai știi cum să ieși. --Nea...s-
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
nu se leagă? Nu vezi că ești paralel cu negustoria? --Dar tu, cum ești, Nae? Că văz clar: nu prea te calcă mușteriii. Și mărfurile alea...Mai mult le-ascunzi în rafturi. Zi așa că ai intrat în rahatul ăsta cu negustoria și nu mai știi cum să ieși. --Nea...s-a înfuriat Nae, roșu la față, suntem noi vecini, dar nu-ți permit să mă jignești în prăvălia mea. Cauți ceva? Vrei să cumperi? Arată-mi ce și scoate banu’! Ai
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
vestea cea bună. „Bună bădiță” - a grăit / Dănilă - „bine te-am găsit!” „Bine-ai venit măi frățioare! Spune, ce mai e prin târg, oare?” - Răspunse fratele, zâmbind. / Dănilă, în pământ privind, Îi zise: „Ce poate să fie? / Doar lume, cu negustorie.” „Bine, dar spune-mi ce-ai făcut / Cu boii tăi. Ți i-ai vândut?” „Pai, eu cu graba m-am pornit, / Da cu zăbava m-am trezit”. „Dar ce vești ne aduci? Hai, spune!” „Bădiță, nu am vești prea bune
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
de la Gheorghe, cu eliminarea vocalei finale „e”. Ssriitorul ținea la acest amănunt și se semna totdeauna Gib. cu punct, deoarece prescurtările se fac în consoană, urmate obligatoriu de punct. Majoritatea redacțiilor respectă acest amănunt! [4] Localul școlii primare donat de negustorii locali, frații Niculescu [5] Ex.: Himera, întotdeauna este mai frumoasă decât realitatea: - sau: proiectarea frumosului asupra altei ființe este iluzorie ( pag.184) ------------------------ Emil ISTOCESCU 25 mai 2016 București Referință Bibliografică: Emil ISTOCESCU - AL FLORIN ȚENE - LA BRAȚ CU ANDROMEDA / Emil
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
pentru durerile de măsele etc.) te duce cu gândul la generosul panteon al vechilor greci, unde zeii ba patronau anumite cetăți-state (zeița Atena patrona Atena, Artemis cetatea Efes, Apollo localitatea Delfi), ba diferite îndeletniciri: Hefaistos era cu fierăritul, Hermes cu negustoria, Poseidon cu navigația ș.a.m.d. Cum spuneam, ortodocșii nu vor să rămână de căruță. Așa că, ne înștiințează Al. Babeș, după decuparea ortodoxiei în biserici autocefale sau naționale, au apărut și sfinții naționali: Calinic la români, Boris la bulgari, Boleslaw
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
banii. El doar venea, plătea, își lua oamenii și pleca. Apropiații lui se ocupau de înscrisurile de eliberare și le găsea slujbe celor care doreau să rămână, de cele mai multe ori chiar în afacerile lui, care nu se rezumau doar la negustorie, ci cuprindea și alte laturi, precum munca câmpului, sau creșterea animalelor. Probabil de aici își avea averea. Toți erau uimiți de acest om fiindcă într-o lume în care toți doreau să-și mărească profiturile el dorea de fapt să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
neabătut, fiind de altfel deviza sa pe care o știau cu toții și care suna cam așa: Dacă vrei să câștigi totul, trebuie mai întâi să pierzi totul!” -Nu înțeleg nimic! spuse careva. -Nici noi. -Ei aș! Așa fac mai toți negustorii, răspunse altcineva. Investesc totul într-o afacere sperând să câștige înzecit. E foarte simplu...Mai întâi pierzi... -A investi totuși, nu este o pierdere prieteni, ci o promisiune de câștig! Ceea ce se spune aici este despre o pierdere...iar când
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]