477 matches
-
de la poartă de la el." (O.I., 35 de ani, Tălmăcel) Un procent mare de locuitori din Tălmăcel (30,9%) și din Ludoș (18,7%), spun că nu știu ce măsuri ar trebui luate pentru rezolvarea problemelor satului, fiind și aceasta o măsură a neimplicării sătenilor în viața comunitară. Astfel, în Tălmăcel, sunt amintite următoarele măsuri: * Să existe apă potabilă (să fie alocate fonduri, să e facă conducta de apă) 11,1%; * Să existe o separare administrativă de Tălmaciu (primărie proprie) 10,7%; * Să fie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
scopului comun. În sfârșit, climatul laissez-faire traduce un rol pasiv al adultului. Acesta își limita participarea cât mai mult cu putință, lăsând în seama copiilor toate inițiativele. El afișa o atitudine prietenoasă, dar prin tot ceea ce făcea sugera indiferență și neimplicare: ezita atunci când era pus în situația de a da sugestii și evita în mod constant orice evaluare a ideilor ori conduitelor participanților. Una din diferențele cele mai evidente în comportamentul grupurilor conduse astfel a fost faptul că în condițiile leadership-ului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în evidență cu această ocazie că elevii sunt mai interesați, mai cooperativi și mai constructivi în clasele conduse democratic. Același studiu a arătat că stilul laissez-faire se caracterizează printr-o participare foarte slabă a elevilor, plictisiți, neatenți și descurajați de neimplicarea și lipsa de decizie a profesorului. Deși în majoritatea cazurilor conducerea democratică este mai indicată, având ca rezultate relațiile amiabile dintre elevi, performanțele înalte și acceptarea profesorului de către clasă, în unele condiții stilul autoritar se dovedește și el util (Detsch
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate încadra în matricea conceptuală a acțiunii colective (vezi acțiune colectivă). Problema fundamentală a acțiunii colective, așa cum a fost ea formulată inițial de Olson (1965) este realizarea unui nivel satisfăcător de participare în furnizarea bunului public, admițând că motivațiile pentru neimplicare (free riding) sunt serioase. Cu alte cuvinte, problema constă în a motiva un număr suficient de mare de indivizi să contribuie la bunul comun, în ciuda interesului lor de a nu participa. Definiția acoperă problema participării în diversele contexte disciplinare în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
crescute a acestora reflectă, într-un mod mult mai apropiat de realitate, interesele existente la nivelul societății, nu doar la nivelul demnitarilor aleși, reprezentanții politici ai populației, care pot, în anumite situații, să reprezinte interesele unui procent nereprezentativ al populației. Neimplicarea cetățenilor, ca cenzori legitimi ai politicilor care li se adresează, conduce, în multe situații, la o manipulare a sistemului electoral democratic de către lideri politici care iau decizii și implementează politici publice care să-i favorizeze pe ei sau pe grupurile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să favorizeze învățarea și transferul de deprinderi și priceperi. Scopul simulării este acela de a crea o fidelitate psihologică - adică să reproducă în cadrul sarcinilor propuse de program acele cunoștințe, deprinderi și abilități necesare reușitei la locul de muncă. Există riscul neimplicării reale a persoanei, conștiente de faptul că o simulare este bazată pe jocuri, iar a da greș la un joc nu este același lucru cu a eșua la locul de muncă, într-o sarcină reală. 10. O metodă orientată spre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dar neîmplinite ulterior. Prin urmare, acest sindrom, poate fi considerat cel mult un tip special de stres ocupațional (Schaufeli și Buunk, 1996). Între consecințele cele mai importante ale acestui sindrom în plan organizațional regăsim insatisfacția profesională, manifestată prin renunțare sau neimplicare, atât în muncă cât și față de organizație. Ele apar, în special, pe fondul unui suport social scăzut, în situații de ambiguitate a rolului și în prezența unor conflicte la locul de muncă. Alte consecințe negative ale stresului în plan organizațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a Confederației Elvețiene, 29 mai 1874). Unele state menționează statutul bisericii naționale, cum este cazul Danemarcei: „Biserica Evanghelică Luterană este biserica națională daneză și, ca atare, este subvenționată de stat” (art. 4, Constituția Regatului Danemarca, 15 iulie 1953), altele susțin neimplicarea în problemele religioase, cazul S.U.A.: „Congresul nu va putea adopta nici o lege pentru recunoașterea oricărei religii sau pentru a interzice libertatea cultului (...)” (Amendamentele „Bill and Rights”, 15 septembrie 1791 - parte a Constituției S.U.A., art. 1) (Fonta, 1994). B. Wilson este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai multe crize, aspirația naturală spre realizarea binelui și forța benefică a iubirii îl conduc spre împlinire. Drama protagonistului e complicată și de teama de a-și pierde personalitatea prin „nivelarea” socială, de dorința de a-și păstra libertatea prin neimplicare. Alte câteva apariții mai șterse se află în fundalul acțiunii din intenția autorului de a realiza o frescă a unui târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu boieri minunați, cafenele, baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
să Înlocuiască această rețea extrem de complexă de activități cu reguli și regulamente formale, este sigur că ele o vor schimba, ceea ce va avea consecințe imposibil de prevăzut. Cel mai adesea, ideea este susținută de cei care propun o atitudine de neimplicare, cum ar fi Friedrich Hayek, cărora le place să insiste asupra faptului că o economie centralizată, indiferent cât ar fi de sofisticată și de lizibilă, nu poate să Înlocuiască miile de ajustări rapide și reciproce ce au loc pe piețele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
obicei aceste acțiuni sunt asociate cu alte tipuri de activități secrete. Totuși, din moment ce activitatea nu va fi recunoscută public de către guvernul care o coordonează, ea rămâne secretă din acest punct de vedere, indiferent de cât de transparentă devine pretenția de neimplicare. Acte specifice de distrugere sau violență, inclusiv asasinate. Acțiunile sub acoperire pot lua forma anumitor acte de violență, îndreptate împotriva unor persoane (cum ar fi asasinarea reprezentanților guvernelor străine, a unor figuri politice emblematice sau a teroriștilor) sau a unor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
etnic și nici de cultura majoritară și care se simt marginali, atât față de cultura etnică proprie, cât și față de cea majoritară (Phinney, 1990). Aș adăuga aici, cel puțin pe baza experienței din țara noastră și cu titlu de ipoteză, că neimplicarea într-o identitate sau alta nu înseamnă cu necesitate marginalizare, ci pur și simplu că identitatea etnică nu are la unii dintre indivizi mare relevanță în economia identității de sine. Putem lesne deduce că modalitatea de raportare la identitatea minoritară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător pasiv și al unui receptor activ. De
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că, în genere: - culoarea gri este simbolul neutralității, nefiind nici alb, nici negru (spre exemplu, nu exprimă nici o stare de tensiune, nici o stare de relaxare, fiind ceva și nimic din amândouă). Astfel, culoarea gri poate fi tradusă prin noțiunea de neimplicare ori ca o mascare a interesului pentru un anumit lucru; - albastrul sugerează calmul, unitatea și repaosul. Se presupune că privitul la o culoare albastră are rolul de a relaxa sistemul nervos (de altfel, propria experiență vă spune că atunci când priviți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
orice tip, care-l înconjoară (vezi și Pânișoară, 1996). În același timp, cel de-al doilea element pe care l-am amintit aici, și anume stresul, poate cauza dimensiuni de alienare a persoanei, cu rezultante ca tendința spre însingurare, spre neimplicare, spre refugiu în fața realității, spre oboseală și spre regres acțional. Necesitatea găsirii resorturilor lăuntrice pentru a implica individul în activități care să-l dezvolte permanent și care să-i ofere posibilitatea achiziționării și, mai cu seamă, interiorizării unor strategii în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că familia și cariera sunt mai importante. Discursul actorilor Analiza discursurilor șefilor de scară, ale membrilor activi ai scărilor și ale locatarilor inactivi din punct de vedere comunitar ai scărilor a relevat dări de seamă structurate ale implicării și ale neimplicării. Se poate vorbi despre discursurile activiștilor și cele ale nonactiviștilor ca fiind discernibile. Totuși, diferențele dintre narațiunile provenite din cele trei categorii nu sunt întotdeauna clare, ci mai degrabă variabile, astfel că putem vorbi despre un continuum al unor dimensiuni
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie atenți în legătură cu gândurile lor automate, pentru a putea să le modifice și să controleze această situație cu grad înalt de risc. In legătură cu acest subiect, Sonia se arată a fi mai degrabă pasivă și păstrează o atitudine de neimplicare. Controlul gândurilor negative Gândurile negative antrenează sentimente negative care, la rândul lor, antrenează un comportament destructiv. Identificarea acestor gânduri permite înlocuirea lor cu gânduri alternative și dezvoltarea unui comportament adaptat, pentru a evita consumul mare de alcool. Sonia se dovedește
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu este afectată de inundații. În cea de-a doua comunitate, primarul inițiază astfel de comitete. Apar discuții despre cine trebuie să ia deciziile, iar cele două grupuri se învinuiesc unul pe celalalt de proastă gestiune a resurselor și de neimplicare. Primarul se confruntă cu critica dură a grupului de status din care nu face parte. Dacă în prima comunitate oamenii se întâlneau des în spațiul public, pentru cei din a doua comunitate, cea fragmentată relațional, nu există obișnuința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au șanse să facă ceva pentru că la bazarul local vin cu geamuri, uși, paturi gata făcute” (bărbat, 45 de ani, agricultor). Pe lângă piedicile obiective, cauze ale lipsei de inițiativă par a fi și programele guvernamentale care susțin, într-un fel, neimplicarea. Primirea ajutorului social îi face pe mulți să aștepte, să se mulțumească cu puțin: „Dar oamenii nu se omoară pentru că primesc ajutoare sociale, sau cornul și laptele; sunt programe care nu încurajează inițiativa” (lider local, 35 ani). O altă soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai ajută cu muncă manuală; atât. Restul cu ce să se ajute, fiecare cu problemele lui” (fermier). Prin urmare, există muncă benevolă pentru bunurile publice, dar aceasta este la un nivel redus față de ceea ce își doresc autoritățile, care vorbesc despre neimplicarea sătenilor. De asemenea, oamenii obișnuiesc să se ajute între ei încă, dar mai puțin decât înainte de 1989, după cum afirmă localnicii. Din interviuri reiese ideea că oamenii acționează, mai mult în prezent decât în trecut, pentru un câștig personal de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu venituri reduse. Nivelul de informare despre aceste programe este redus printre săteni. Foarte puțini dintre ei știu ceva despre implicarea primăriei în obținerea de fonduri prin programele despre care aminteam anterior. Mai mult, o parte dintre săteni vorbesc despre neimplicarea autorităților și dezinteresul lor pentru ridicarea satului, neavând informații despre aplicarea la aceste proiecte. Printre săteni există convingerea că ar trebui să existe cineva, la primărie sau la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să facă ceva, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la biserică; acolo unde majoritatea populației este de naționalitate maghiară (90,5%, în anul 1992), dar afirmă o identitate socială română; acolo unde oamenii au ales un nou primar, din cauza PUG-ului, și toată lumea vorbește despre neajunsurile economice cauzate de neimplicarea suficientă a administrației comunale în realizarea Planului Urbanistic General; acolo unde la ședințele UDMR-ului, ale PD-ului sau ale PSD-ului participă cu toții, indiferent de apartenența politică, pentru că interesele comunității sunt în aceeași măsură interesele fiecărui sătean. Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
umbră al vechiului scenariu al cavalerilor Mesei Rotunde, conduși de un Arthur căruia contactul cu neființa nu-i provoacă nici oroare, nici spaimă, nici teamă, ci o stranie indiferență. Substanțial diferit de ipostazele sale de până acum, Marlowe arborează drapelul neimplicării, al indiferenței și lipsei de entuziasm. Trist, având o proastă relație cu sine, bântuit de coșmaruri, îmbătrânind sub privirile cititorului, Marlowe și-a pierdut nu doar cheful de viață, ci și minima motivație profesională. Ar merita o analiză separată descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar” nu se referă însă la neimplicarea sau participarea formală la aceste activități; prin urmare, acestea nu sunt considerate abateri, ci comportamente care atrag neacordarea de recompense. Sistemul de sancțiuni este alcătuit din privarea deținutului de exercitarea anumitor drepturi, pe termen limitat: suspendarea dreptului de a participa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care este responsabil de activitatea operațională zilnică. În alte țări dezvoltate, de exemplu, în Anglia și Canada, există un singur Consiliu de Administrație, în care membrii independenți, fără sarcini executive, dețin o pondere semnificativă. Cerințele de bază sunt neafilierea și neimplicarea lor în operațiunile zilnice ale companiei. 1.7. Măsurarea nivelului guvernanței corporative Începând din anul 2001, pe baza principiilor OECD <footnote OECD, Principles of Corporate Governance, Organizația de Cooperare și dezvoltare Economică, ediție revizuită, 2004. footnote> transpuse în criterii cuantificabile
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]