5,394 matches
-
către persoana vătămată a notificării autorității contractante privind luarea măsurilor de remediere. Ca atare, raportând prevederile criticate la situația de fapt din speța aflată pe rolul acesteia, instanța judecătorească a învederat că decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este nelegală, acesta exercitându-și dreptul de apreciere cu exces de putere în accepțiunea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind absența reglementării posibilității ca plângerea prealabilă prevăzută de Legea nr. 101/2016 să poată
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
și ale art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Liviu Aurel Man cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect acțiunea pentru repararea pagubei materiale și a daunei morale în cazul privării nelegale de libertate. ... 8. Prin Încheierea din 5 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.837/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 538 din Codul de procedură penală, ridicată din oficiu de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
din oficiu de către instanța de judecată, și cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală, ridicată de Florinel Cotoi într-o cauză civilă având ca obiect cererea de reparare a prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, formulată în temeiul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. ... 9. Prin Încheierea din 5 iulie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.930/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
din Dosarul Curții nr. 309D/2019 face referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
la art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că, în practică, este aproape imposibil ca o persoană achitată să obțină o hotărâre penală care să stabilească faptul că arestarea sa a fost nelegală. Susține că, dacă s-ar accepta interpretarea instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată, nu ar putea să primească despăgubiri pentru perioada cât a fost privată de libertate, ceea ce este o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019 fac referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
neconstituțională, fiind de natură să îngrădească liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, dacă nelegalitatea nu a fost constatată explicit prin acte jurisdicționale întocmite în cursul procesului penal, astfel că în situația în care împrejurările din care rezultă prejudiciul se ivesc ulterior încetării măsurilor preventive, persoana nu mai are nicio posibilitate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
dispozițiile art. 538 și art. 539 din Codul de procedură penală, privite în corelația lor, raportate și la titlul capitolului căruia aparțin - „Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri“. Reține că art. 538 din Codul de procedură penală reglementează dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară, iar art. 539 din același act normativ reglementează dreptul la repararea pagubei în cazul privării
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de libertate ori în alte cazuri“. Reține că art. 538 din Codul de procedură penală reglementează dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară, iar art. 539 din același act normativ reglementează dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate. Consideră că sintagma „în alte cazuri“, ca ipoteză alternativă, nu are acoperire în reglementarea actuală, ceea ce conferă acesteia un caracter echivoc, apt să înfrângă accesibilitatea și previzibilitatea legii ca premisă a accesului la justiție. Are în vedere
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
are dreptul la repararea pagubei și persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă. “ Reține că actuala lege procesual penală, ce are în vedere paguba materială și dauna morală în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri, introduce noțiunea de „privare nelegală de libertate“, făcând trimitere la alte cauze. Observă conținutul semantic al reglementării, în condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
luat o măsură preventivă. “ Reține că actuala lege procesual penală, ce are în vedere paguba materială și dauna morală în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri, introduce noțiunea de „privare nelegală de libertate“, făcând trimitere la alte cauze. Observă conținutul semantic al reglementării, în condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
inculpatului în cadrul procesului penal, deoarece nu avea dreptul la despăgubiri persoana care a stânjenit ori a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele neoficiale se învârt în jurul noțiunii de privare nelegală de libertate, pe care trebuie să o aibă în vedere instanța civilă după ce o constată o instanță penală, și toată lumea se așteaptă să se diminueze salariul magistraților ori acestora să le fie afectate bunurile personale pentru a se
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
pentru a se achita despăgubirile, pentru a se rezolva toate problemele și toate neajunsurile societății românești. Așadar, observă că există reglementări potrivit cărora magistrații trebuie să plătească pentru erori, dar care stabilesc că nu există eroare dacă nu există ceva nelegal și că ceva este nelegal atunci când se constată prin hotărârea instanței sau chiar prin ordonanță a procurorului, iar dacă nu e așa, atunci nu se mai poate vorbi de răspunderea statului față de inculpatul achitat și nici de răspunderea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
pentru a se rezolva toate problemele și toate neajunsurile societății românești. Așadar, observă că există reglementări potrivit cărora magistrații trebuie să plătească pentru erori, dar care stabilesc că nu există eroare dacă nu există ceva nelegal și că ceva este nelegal atunci când se constată prin hotărârea instanței sau chiar prin ordonanță a procurorului, iar dacă nu e așa, atunci nu se mai poate vorbi de răspunderea statului față de inculpatul achitat și nici de răspunderea magistraților, care trebuie să plătească
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cu dispozițiile constituționale invocate și cu art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reține că, prin art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, legiuitorul a condiționat repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate de stabilirea acesteia prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
așa cum a apreciat Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, dă naștere, în sarcina organelor judiciare anterior menționate, unei obligații de a se pronunța prin încheieri definitive, conform textului criticat, cu privire la caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate dispuse pe parcursul procesului penal, inclusiv în etapele anterioare celei în care se pronunță hotărârea definitivă, și care au făcut obiectul controlului pe calea contestației sau care ar fi putut fi contestate, conform prevederilor
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
controlului pe calea contestației sau care ar fi putut fi contestate, conform prevederilor art. 204-206 din Codul de procedură penală. De asemenea, aceasta presupune obligația instanței de judecată care se pronunță prin hotărâre definitivă asupra cauzei de a stabili caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desființarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedește că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare. “ ; ... – Art. 539 alin. (2): „Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Art. 541 alin. (2): „Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, precum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate. “ ... ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 309D/2019, prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
constituțional - reținând că soluția de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală sau de achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze - a constatat că soluția legislativă din cuprinsul acestor din urmă norme procesual penale care exclude dreptul la repararea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
29. Curtea a constatat, astfel, că statul este obligat să recunoască și să garanteze dreptul la despăgubiri ca urmare a unei privări de libertate dispuse în cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al răspunderii sale, respectiv caracterul nedrept sau nelegal al măsurii privative de libertate. Orice diferențiere sub acest aspect nu este decât una artificială, care în final neagă dreptul persoanei vătămate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Evident, această răspundere
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
art. 23 alin. (1) și a art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. Aceste texte constituționale oferă libertății individuale un standard mai înalt de protecție decât cel stabilit de Convenție, dreptul la despăgubire fiind recunoscut atât în privința privării nelegale de libertate, cât și a celei nedrepte dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare. Odată oferit acest standard, și în privința acestuia devin aplicabile
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
textului de lege care să fie de natură a naște o îndoială rezonabilă asupra conținutului acestuia și care ar putea da naștere la mai multe soluții. În speță, s-a susținut că întrebarea preliminară urmărește identificarea unei soluții în cadrul nelegalei compuneri cu privire la o chestiune ce se referă la o altă instituție procesuală (competența). Miza chestiunii de drept este de fapt remediul împotriva deciziei din apel ce a desființat o încheiere definitivă de cameră preliminară. Opțiunea invocării unei nelegale
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]