8,267 matches
-
și eu prin ea de-atatea ori,timpul oprit o clipă între degetele atinse ușor,ca o părere. Mai e puțin până Acasă,dar zăbovesc pe drum mereu,în brațele vântului,să mă întregească,să-mi șoptească,să-mi alunge neliniștea,să pot deschide ochii. Mai lasa-ti atingerea să-mi spună ce simți,în palmele-mi fluturi,pe buzele arse de vânt și cuvinte oprite! Sunt gata să pornesc din nou...pe-acelasi drum,în altă noapte. Referință Bibliografica: o
O ALTA NOAPTE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_alta_noapte_clarissa_emanuela_1389431045.html [Corola-blog/BlogPost/359782_a_361111]
-
o dată:la ultimul zbor! - - - - - - Numele tău sună a dragoste și durere, a coastă de verb, a plânset de cerb; înaintezi prin hățișul cuvintelor cu stele de mare, de cer,... pe umeri, pe brațe, pe tâmple, întorci strigătul în val de neliniști și în stamină de cântec,... nu vreau să murim în curcubeie de-amurg purtându-ne centura visării pe pântec! cuvintele-s false cochete-n baston cu farduri albastre și negre,... lăsându-și iubirile drept gaj pe peron și-n " buzunarul
PARALELISM VIZIONAR (POEME) (1) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_paralelis_marinela_preoteasa_1376529503.html [Corola-blog/BlogPost/340437_a_341766]
-
solidaritate, pe de o parte (compasiune, presupusa empatie), și stabilitate, pe de altă parte (discernământ, statornicie), atunci, care este perspectiva unei crize duhovnicești care își are rostul foarte clar definit? De fapt, frământarea lăuntrică își mai găsește locul între celelalte neliniști personale sau devine invizibilă din cauza stringențelor de la suprafață? În tâlcuirea Sfinților Părinți, psalmul 68, 24 - "Și am așteptat pe cel ce m-ar milui și nu era și pe cei ce m-ar mângâia și nu i-am aflat" - face
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
RUGĂCIUNEA Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Rugăciunea Rugăciunea este prietena ta când pendulezi între singurătate, tristețe sau durere. Îți înmoi buzele în călimara inimii și-apoi începi să scoți suferința, neliniștea, zbuciumul care s-au îngrămădit acolo. Cu capul plecat, mâinile împreunate și cu genunchii atingând umil pământul, ochii încărcați de lacrimi își încep sfioși ruga către Cer. Este momentul cel mai intim dintre tine și Dumnezeu, când nevoia de El
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/_rugaciunea_cornelia_viju_1330981823.html [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
colțuros și neavenit în context!) liricul. Poate din snobism, este la modă prozaicul tenebros și concupiscent, vizualul de o anumită orientare, melosul zbuciumat, psihedelic, cu ritmuri în draci care prăvale spre bietul suflet tone de „grunj sonor” și instabilitate, de neliniște, iar prin recul și asupra noastră. Își secretă cu acest prilej toate umorile, scurgerile libidinos-mucilaginoase într-o fosă abisală care aproape că „e la ras” și din care se va nutri, sigur, ca dintr-un izvor îngălat și pestilențial, propriile
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
Ielele... și-ar întoarce vindecătorii privirea și asupra lui?! Acesta, mai vârstnic și deci, mintos, luă seama, își iscodi mezinul și, pe dată pricepu ce-l mistuia. Îi vorbi de una, de alta, făcându-l pe moment să-și uite neliniștile. Dar a doua zi îi călcă bătătura Vătafului și-i desluși gândurile umbroase ce-l apăsau pe Filu. Grija de frate îi dăduse curajul să-l supere cu vorba pe namila de om lat în umeri, supt la mijloc, cu
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
bahice în ceea ce privea inspirația la scris, era clar că barabulele pe care învățăceii de la Școala Centrală urmau să le sorteze la Heliade între Vii nu sugerau nimic poetic. Prin urmare, silozul de cartofi și Heliade între Vii îmi stârneau neliniște, antipatie și nedumerire prin absurditatea legăturii dintre ele. Începând cu 15 octombrie 1981, am luat deci timp de două săptămâni, drumul viilor din Pantelimon. Practica începea după-amiza. Clasele a noua și a unusprezecea intrau în șut de la ora prânzului, după
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1476454214.html [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
că domnul Marian Malciu trăiește o vârstă spirituală care îi permite să dea unele răspunsuri, sentințe referitoare la fluidul acesta al percepțiilor noastre, care, se pare că ar fi timpul. În aceeași notă cu autorul îmi exprim și eu ascunsele neliniști existențiale legate de timp și de realitatea sau irealitatea a ceea ce suntem, dar poezia mea se află încă la vârsta întrebărilor referitoare la reversibilitatea sau ireversibilitatea timpului, la caracterul ciclic al tuturor lucrurilor în univers: O fi adevărat? O fi
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412008732.html [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]
-
problema apărută și a se împăca cu ideea, spre a nu avea regretul momentului decisiv. Trebuie avută acea virtute numită răbdare, stăpânire de sine. James Clawell, în cartea sa „Shogun”, considera că sunt șapte emoții importante ale omului: „Bucuria, mânia, neliniștea, adorarea, mâhnirea, teama și ura. Dacă un om nu se lasă în voia lor, înseamnă că are răbdare”. Apoi, odată ce ideea compromisului a fost confirmată, acceptată, ea devine obișnuință și uneori chiar resemnare, se începe construirea altui „univers”, el nemaiavând
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
nu-s decât un pârlit de inginer. În sfârșit mi s-a făcut somn, mă duc să mă culc, noroc că nu trebuie să mă spăl pe < >, că azi nu am umblat desculț”).Remarcăm și deosebitul har narativ (trecând de la neliniști"la Hieronymus Bosch, apocaliptice - la aproape diafanul serafic), profund mistic, și expresivitatea pătimașă (și, totuși, adâncit sapiențială, prin Revelație!) a Blestemului Dorei Alina Romanescu/România: „Dumnezeu îi îngăduise să plutească, să se rupă definitiv de cele pământești. Se simțea din ce în ce mai
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
simplu. Păreau că se neliniștesc și, așa cum s-a dovedit mai târziu, aveau dreptate. Când ne-au spus veștile proaste, soția mea m-a întrebat dacă doream să mă căsătoresc cu o altă femeie când ea avea să moară. Simțea neliniște... Nu voia să rămân singur și să mă mâhnesc. Dar nici prin gând nu-mi trecea să fiu cu alta. Mi se părea ceva de necrezut. Când i-am spus, m-a privit și mi-a spus: „Te cunosc bine
TREZIREA DIVINĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1472804099.html [Corola-blog/BlogPost/369219_a_370548]
-
descoperit o pată de muscă pe bucata aceea de celuloid. Da? mimasem eu surprinderea, căci nu stăteam rău nici la capitolul ăsta. Îmi dădeam seama că tata îmi căuta privirea, dar eu, pentru a nu trăda ceea ce cu adevărat simțeam, neliniștea și teama adică, îmi fixasem ochii pe cele câteva obiecte de pe masa de scris. Se aflau acolo un portret înrămat al lui tanti Pipi, murise biata de ea cu vreo doi ani în urmă, un altul al mamei, de pe vremea
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
s-a întâmplat. Eu însă nu încetasem să-i scriu. De fapt, nu m-ar fi răbdat inima să nu-i scriu, căci știam cât de trist este să aștepți o scrisoare care nu mai vine! În acele zile de neliniște mi-aș fi imaginat orice, însă nicio clipă nu m-aș fi îndoit de devotamentul ei față de mine. Într-o zi, pe când veneam din satul din vale și abia începusem să urc povârnișul muntelui spre cabană, trecând pe lângă casa lui
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1468821062.html [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
zărilor senine.Să fiu risipă de culoare pe pământ,Îmbujorată-roză, respirând iubire.... XXVII. SE-AȘTERNE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2208 din 16 ianuarie 2017. Se-așterne tăcerea, Pe drumuri și-n cer; M-apasă dureri și neliniști! Îmi picură lacrimi De foc, peste gând, Și-aștept să apară lumina. Cu fiece clipă M-afund în genuni! E frig și e noapte, Afară! Se-aud vânturi Ce plâng șuierând; Dă, Doamne, Să vină lumina! Țărâna cea rece Să
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
vină lumina! Țărâna cea rece Să-nvie din ierni! Să curgă izvoare de viață! Din lacrimi amare Să crească cântări, Miresme de fori și verdeață! Citește mai mult Se-așterne tăcerea,Pe drumuri și-n cer;M-apasă dureri și neliniști! Îmi picură lacrimiDe foc, peste gând,Și-aștept să apară lumina.Cu fiece clipăM-afund în genuni! E frig și e noapte,Afară!Se-aud vânturiCe plâng șuierând;Dă, Doamne,Să vină lumina!Țărâna cea receSă-nvie din ierni! Să curgă
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
că nu au aripi și să învețe să zboare”; „Ce-i pasă vântului de ploi dacă nu plouă cu iubire?”; „Aș vrea să-i scriu dorului în neuitare”; „Omul plânge cu clipe ostenite. Cerul plânge cu eternitate”; Când plouă cu neliniști, învelește-te cu cerul”; „Poetul nu se vindecă de nemurire”; „Poezia este arta de a transforma cuvintele în note muzicale pentru a descrie cântecul lăuntric al poetului”; „Ești poet atunci când zidești eternitatea în versuri”; „Poetul. Veșnicia care sărută cuvintele cu
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
într-o interfață, fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții, sporiți de două adaosuri, ne vorbesc, aidoma arcadelor, de insomnie, de evadări în vis, de prăbușiri în coșmar, de neliniște, de chinul interogațiilor lipsite de răspuns. Descoperim, așadar, că modelul sculptorului a fost mai misterios decât am fi crezut (decât au bănuit toți cei care l-au știut). A fost nevoie de esențializarea, prin artă, a persoanei, în integralitatea ei
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
o tinerețe trăită la limita supraviețuirii; singura lui bucurie fusese atașamentul soției” (p. 65). De fapt, eroii lui Iulian Chivu nu trăiesc, (își) supraviețuiesc. De ce? Din pricina nevindecabilei precarități materiale? Nu, în niciun caz. Fiindcă și cei pricopsiți sunt roși de neliniște și îndoială (Miroiu). Din pricina plutirii între două ape, între două orizonturi? Poate, Dar nu doar atât. Mai degrabă din cauza unei diminuări graduale, progresive, a temeiului spiritual, cum bine observă cuvioasa Teodora. Despiritualizarea determină, inevitabil, retragerea harului, apoi pierderea Centrului, apoi
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de plopi de stele... de ea... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de umbre se ascunde în teii care ard în neliniști și tremură prin tăcerea cerului aud murmur din ultimul dor la ziua ta nemărginirea cântă Referință Bibliografică: Și azi plopii sunt fără soț (lui Eminescu) / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 802, Anul III, 12 martie 2013
ŞI AZI PLOPII SUNT FĂRĂ SOŢ (LUI EMINESCU) de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_azi_plopii_sunt_fara_so_ana_maria_gibu_1363076396.html [Corola-blog/BlogPost/352623_a_353952]
-
am împlinit 14 ani și a fost darul primit de la poetul George Filip, din Canada. În poeziile din acest volum am cuprins lumea mea de la 12- 13 ani, plină de întrebări, impresii, stări de emoție, de avânturi, de coborâșuri, de neliniști și griji specifice perioadei sfârșitului de copilărie și trecerii spre adolescență. Cartea a primit acest titlu după una dintre cele mai dragi poezii ale mele, fiind un autoportret în care m-am folosit de privirea mamei, în care am fost
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dialog_la_o_elisabeta_iosif_1361296817.html [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
m-am făcut/ risipindu-mă-n ziua și noaptea/ de pe genele tale. (ÎNTOTDEAUNA). Idealul elevării spirituale este una dintre constantele acestor versuri. Durerea, sau amintirea ei, populează acest univers al complexității, acolo unde izbucnirile vindicative nu își găsesc loc. Doar neliniștea e omniprezentă, ca o permanență lunară înmărmurită. Asemenea ipostaze, când stelele s-au ascuns în luceferi,/ luceferii s-au învelit cu nori,/ norii au uitat să se joace,/ joaca a uitat că există! (NIMICUL DE PRETUTINDENI), determină irumperea irepresibilă a
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
repete, pentru că, așa cum știm, istoria se repetă și oamenii nu învață nimic din propriile erori. S-ar putea repeta la scară mult mai mare, planetară sau cosmică. Și noi nu avem puterea de a împiedica dezastrul. Acest gând ne provoacă neliniște. Aurora Cristea arată toate acestea, semnalează și totodată „trăiește” ororile războiului, făcându-ne și pe noi, într-o oarecare măsură să le trăim, ori măcar să reflectăm la ele. Acest gen de literatură responsabilă, asumată, este în primul rând, din acest
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
vitală,ca moduri de protecție a ființelor iubite,cum ar fi :mama.iubita, familia, în care adamismul e recuperate prin senzații hiperbolice.E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră ... Totuși e rece, mă retrag în casă, mă așez la computer. Aș vrea să scriu ceva, ceva despre neliniștea acestui anotimp, despre flori și despre femeile care, după spusele lui Marquez, întrețin neliniștea lumii. Despre flori cred că numai femeile pot vorbi mult și frumos... Când mirosim o floare simțurile ni se trezesc sau se amplifică, voluptatea ființei noastre
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră ... Totuși e rece, mă retrag în casă, mă așez la computer. Aș vrea să scriu ceva, ceva despre neliniștea acestui anotimp, despre flori și despre femeile care, după spusele lui Marquez, întrețin neliniștea lumii. Despre flori cred că numai femeile pot vorbi mult și frumos... Când mirosim o floare simțurile ni se trezesc sau se amplifică, voluptatea ființei noastre se demască... Fiecare femeie preferă o anumită floare, un anumit parfum... Cred că s-
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]