1,009 matches
-
măsura filmului lui Popogrebsky. Laconismul, ca și în filmul lui Zviaghințev, este purtătorul unor tensiuni tectonice, la suprafață apa rămâne ca o oglindă. În absența expresiei directe, a lamentării, durerea se desface ca sufletul de trup și plutește pretutindeni în nemărginirea peisajului. În final, paricidul simbolic este reconvertit în iertare și uitare undeva la marginea lumii, pe Ultima Thule.
Tristețea de sfârșit a verii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5671_a_6996]
-
totalitatea ei un roman în formă de variațiuni. în succesiunea lor, fiecare capitol constituie o etapă diferită a unei călătorii ce duce în interiorul unei teme, în interiorul unei idei, în interiorul unei situații unice, a cărei înțelegere se pierde pentru mine în nemărginire" (pag. 193). Or, pînă și un neofit în ale muzicii știe că tema cu variațiuni reprezintă profilul sublimat al improvizației instrumentale, totodată o formulă exemplară de configurare sonoră a timpului ciclic, în spirală, pluridirecțional, formulă antinomică aceleia exprimată de principiul
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
sufletul e suspendat între tărîmul imaginar al eului fugar și cel al numelui ascuns, de neatins, din prea înalt prag al luminii pîrguite-n amar. Iarna se arată ca un Dumnezeu rănit de moarte fulgii albi levitează-n amiaza firii și-a nemărginirii iar Verbul copleșit de precaritatea clipei e-mpresurat de-atîta infinire. Și din uitare se întrupează imaginea transparentă pe măsură ce chipul întrezărit e transfigurat prin figurile ascezei inspirate. Viața irumpe aprig iar ninsaorea e duhul neumbrit al lui Dumnezeu și-n care se
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
de secoli mai răsună încă, umbrele noastre îmbrățișate a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri, sfielnic vor vibră, enigme vechi s-or decanta interogând aducerile-aminte. Puțin mister Te invit în cântec vraja și descântec în nemărginire și în nemurire unde e posibil să țesem iluzii ce din viața pier pe Terrae nevoie și de imponderabili, văpaie de astre de mult inefabil și puțin mister Te invit în spații hipersiderale omul meu iubit, fermecați de-acorduri de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
interior s-a produs o radicală schimbare. Pentru lumea lui de forme consistente, puternice și exact circumscrise avea nevoie de un spațiu nemărginit, luminos și fără densitate. Și acesta nu putea fi decît cerul. Dar acolo, sus, formele se risipesc, nemărginirea mușcă din conturul lucrurilor, corpurile devin schematice și vidul absoarbe irepresibil ca turbionul unei găuri negre. Moartea l-a surprins pe Ion Dumitriu aici, în acest spațiu de tranziție, împărțit între două realități la fel de imperative: între Pămînt și Cer, între
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
statornica mea neclintire cade instantaneu ca o brumă sfioasă din amintire. și iată, pe diagonala din pătratul solemn al distanței dintre mine și cel prins în a stelei nesperată și rece nuntire degetele ei trec ca o mângăiere pe curata nemărginire a speranței. Că românii s-au răspândit pe toate meridianele lumii nu mai este de mirare. Că lumea este mare dar și mică, iarăși nu ne mai surprinde. Așa se face că anul trecut pe 3 august, la Cenaclul ,,Mihai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
odinioară. Printre alții, societatea de acolo era frecventată și salutată cu Bonjur, meine Herrn de poliglotul inginer Ernest Ernestovici sau de un bufon cu gesturi teatrale, deși nu mai puțin trist, care cu lacrimi în ochi cânta despre stepă și nemărginirea ei. Românii și limba lor (Sadoveanu folosește cu acest prilej (p. 40) etnonimul român) făceau în această lume figură de bieți naufragiați. În cele două decenii care au urmat, scriitorul a mai fost de câteva ori în Basarabia, printre altele
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
un rând până la o pagină), care are mereu sunetul unui adevărat poem în proză, halucinant, vizionar sau chiar revelatoriu. Iată un exemplu: „Ceață albastră, ceață albastră, scufundă-mi creierul în imensitatea ta, lasă-mă să sap un mormânt uriaș în nemărginirea ta laolaltă cu șerpii și leii și elefanții prietenii mei în groapa din tine, ceață albastră, îi voi arunca și vinul tău albastru îl vor bea și vor dansa în imensitatea ta și creierul meu scufundat se va bucura în
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
ta laolaltă cu șerpii și leii și elefanții prietenii mei în groapa din tine, ceață albastră, îi voi arunca și vinul tău albastru îl vor bea și vor dansa în imensitatea ta și creierul meu scufundat se va bucura în nemărginirea ta”. Finalul cărții are el însuși sunetul unui poem apocaliptic despre moarte, aglomerând secvențe evocatoare și descriptive - delirul lui Teofil, care sfârșește luptându- se cu morții și cu demonii. Teofil și câinele de lemn este, așadar, o proză atipică, cu
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să tresalte în patru zări uimirea: Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă, Și
POEZII TRILINGVE VOL 3 de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373720_a_375049]
-
2015 Toate Articolele Autorului Se-adună norii palizi și grăbiți, Miroase - a toamnă rece și sterilă, Sub stropi amorfi și vânturi fără milă, Ochii tăi luzi, letargici, triști, uimiți. Se simte iz de putregai în noi, O lume geme de nemărginire, Nu mai suntem decât o amăgire... Adio, deci, cumplitelor erori. Din trupurile noastre fericite, Simt, inima lipsește... Solitară, Pierdută e pe veci, sub cer de vară, Pe plaje calde, aspre, despletite. Te simt departe, ninge peste ieri... Adio, deci... Nu
DESPĂRŢIRI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373789_a_375118]
-
Găsesc în inima-mi rănită, Un gram de fericire-ascunsă, Într-o odaie părăsită... Acol´ găsit-am fericirea, Ce aștepta demult chemarea, În odăița ferecată, I-am sigilat cândva ardoarea, Ce este oare fericirea? E taina existenței noastre, E dor privind nemărginirea Și pacea reflectată-n astre, Am alergat, uitând că-n suflet, Purtam tot cerul, prin credință, C-atâta timp cât simt și cuget, Eu sunt o nobilă ființă, Că liniștea și fericirea, Este sădită-n fiecare, Dar am lăsat ca ațipirea Acestui
CE ESTE OARE FERICIREA? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384782_a_386111]
-
ca o biruință a spiritului uman: Opera va fi și va trăi; puțin importă cât: o clipă, un veac ori mai multe. Oricât va fi trăit, dacă a trăit e destul. Între a nu fi și a fi e o nemărginire, față cu care deosebirile de durată a ființelor sunt reduse la nimic.» (Câteva păreri) (p. 264) Discursul critic al lui Marin Bucur este deopotrivă enunțiativ (ai impresia că autorul nu interpretează textul caragialian, ci pur și simplu constată - și ne
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
publicat în Ediția nr. 2357 din 14 iunie 2017. Te mai aștept Te mai aștept încă iubite, Pe banca noastră de sub tei, Că-s însetată de cuvinte, De dragostea din ochii tăi. Te-aștept cu sufletul văpăi, De-al dorului nemărginire, Când macul se scutura pe văi, În clipe de tristețe si-amăgire. Când vântul cald și dulce-adie, Iar frunza tremură încetișor, Iubite, brațul tău culcuș să-mi fie Pivirea ta, să stingă al meu dor. Doar vântul părul mi-l
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
am, Însă iubite, lacrima din ochii mei, ... Citește mai mult Te mai așteptTe mai aștept încă iubite, Pe banca noastră de sub tei,Că-s însetată de cuvinte,De dragostea din ochii tăi.Te-aștept cu sufletul văpăi,De-al dorului nemărginire, Când macul se scutura pe văi, În clipe de tristețe si-amăgire.Când vântul cald și dulce-adie,Iar frunza tremură încetișor,Iubite, brațul tău culcuș să-mi fiePivirea ta, să stingă al meu dor. Doar vântul părul mi-l sărută
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Ești singură și rece azi Mediterano, Cu dragostea ce ți-am lăsat-o, ce-ai făcut? De cine te-ai îndrăgostit vicleano? Și cui i-ai dat frumoaso, tandrul tău sărut? Cu ochii-nchiși, cu brațele deschise, Cuprind albastra ta nemărginire, În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promise Și îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire. Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontul Și-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle, Eu, în cuvinte triste îți mărturisesc tumultul
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Ești singură și rece azi Mediterano,Cu dragostea ce ți-am lăsat-o, ce-ai făcut?De cine te-ai îndrăgostit vicleano? Și cui i-ai dat frumoaso, tandrul tău sărut? Cu ochii-nchiși, cu brațele deschise,Cuprind albastra ta nemărginire,În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promiseși îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire.Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontulși-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle,Eu, în cuvinte triste îți mărturisesc tumultul,Iar tu în
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Vasile Bogdan, primul intitulat „Niciunde nicăieri“ și gândit ca un making off al spectacolului lui Victor Ioan Frunză cu piesa „Lecția“ de Eugene Ionesco, la Teatrul German de Stat Timișoara, și celălalt dedicat pictorului naiv reșițean Mihai Vintilă, cu titlul „Nemărginirea visului“, au fost selecționate în finala Festivalului „7 arte“ de la Călărași, alături de alte două producții ale TVR Timișoara: „Auăleu“ de Ioana Dorobanțu și „Pavarotti din Banat“ de Diana Trocmaier. Premiile „Europa nostra“ l Inițiative exemplare și abilități Premiul Uniunii Europene
Agenda2005-37-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284172_a_285501]
-
totalitatea ei un roman în formă de variațiuni. În succesiunea lor, fiecare capitol constituie o etapă diferită a unei călătorii ce duce în interiorul unei teme, în interiorul unei idei, în interiorul unei situații unice, a cărei înțelegere se pierde pentru mine în nemărginire. E un roman despre Tamina și, din clipa în care Tamina părăsește scena, devine un roman pentru Tamina. Ea este personajul principal și principalul ascultător, toate celelalte întâmplări fiind o variațiune a propriei sale povești, ce se unesc în viața
Agenda2005-32-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284059_a_285388]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS vântul străbate prin gânduri ciudate un suflet aruncat pe un peron pustiu de gară,de viață pierdută
NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385113_a_386442]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS vântul străbate prin gânduri ciudate un suflet aruncat pe un peron pustiu de gară,de viață pierdută,ratată ce ceață în jur pustiul țipă în mine trăim în amurguri deșarte multe repetate un zbor frânt o lacrimă
NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385113_a_386442]
-
gară,de viață pierdută,ratată ce ceață în jur pustiul țipă în mine trăim în amurguri deșarte multe repetate un zbor frânt o lacrimă prelinsă prin cămări obscure umbre goale ce merg agale pe o cărare de ce oare în față nemărginirea unui drum închis Referință Bibliografică: NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385113_a_386442]
-
ceață în jur pustiul țipă în mine trăim în amurguri deșarte multe repetate un zbor frânt o lacrimă prelinsă prin cămări obscure umbre goale ce merg agale pe o cărare de ce oare în față nemărginirea unui drum închis Referință Bibliografică: NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385113_a_386442]
-
s-a născut un copil ... Citește mai mult PRUNCULun noro așchie pe cerplouăsoarele a plecatobosit sau supăratnoaptea s-a așternutpeste noiîntr-o liniște deasăa mai rămaso lampă aprinsăîntr-un grajd părăsitde oameni hulitla margine de satacolo s-a născut un copil... XXIV. NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016. NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS vântul străbate prin gânduri ciudate un suflet aruncat pe un peron pustiu de gară,de viață pierdută,ratată ce ceață
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
s-a așternutpeste noiîntr-o liniște deasăa mai rămaso lampă aprinsăîntr-un grajd părăsitde oameni hulitla margine de satacolo s-a născut un copil... XXIV. NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016. NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS vântul străbate prin gânduri ciudate un suflet aruncat pe un peron pustiu de gară,de viață pierdută,ratată ce ceață în jur pustiul țipă în mine trăim în amurguri deșarte multe repetate un zbor frânt o lacrimă
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]