191 matches
-
și de relații strălucite, al căror prestigiu se reflectă asupra fiecăruia dintre membrii grupului. Numele vechilor familii sintetizează această formă de capital, care le rezumă pe toate celelalte, capitalul simbolic: patronimul evocă, cel puțin pentru inițiați, toate bogățiile materiale și nemateriale. Trimite la toate proprietățile și relațiile, patrimoniile și informațiile deținute. Averea, cultura, relațiile au o dimensiune simbolică. A avea în proprietate societăți, pământuri, domenii și reședințe impresionează. A O licitație Miercuri, 15 decembrie 1993, în salonul Hotelului George V, a
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
companiei. Contribuția lor este însă mult mai mare decât efortul fizic sau intelectual. Atât ideile, motivarea și însăși prezența lor definesc caracterul pe termen lung al afacerii. În calitatea lor, primesc beneficii materiale sub forma salariilor și bonusurilor, precum și beneficii nemateriale, sub forma suportului, respectului și oportunităților de avansare. În teoria clasică economică, relația dintre angajatori și angajați este tratată ca un simplu schimb de muncă pentru salariu, iar salariul este stabilit la un nivel cât de minim acceptat de piața
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
valorii, primele fiind determinate de realizarea celor din urmă (prin urmare, plata salariului reprezintă o premisă a prelevării de la buget a unei părți din venitul unui muncitor sau funcționar sub formă de impozit pe venit). Spre instituțiile publice din sfera nematerială care prestează servicii pentru populație sau spre unele regii autonome ori companii naționale se efectuează plăți cu titlu nerambursabil, de la fondurile bugetare. De asemenea, au caracter 13 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 57. Capitolul 2 19 19 nerambursabil și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
plăților pe care instituțiile publice le efectuează în formele caracteristice ale cheltuielilor curente); o înaintare sau avansare de produs intern brut (constând în participarea statului la finanțarea constituirii brute a capitalului, în aria producției materiale și în cea a producției nemateriale, finalizate în cheltuieli de capital). Pentru mai buna înțelegere a conceptului de cheltuieli publice, este necesară o paralelă între cheltuielile private și cheltuielile publice. Statul determină nevoile financiare, resursele și modalitățile de acoperire a cheltuielilor publice, spre deosebire de agenții economici privați
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
totalitatea resurselor materiale și spirituale de care dispune un popor la un moment dat<footnote C. Anghelache, I. Capanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică, București, 2004, p. 89. footnote>. Conform acestei abordări, componentele avuției naționale ar fi (tabelul 3.1): − Avuția nematerială, care include elemente care nu au un conținut material, și anume: • avuția social politică vizează libertatea individuală, securitatea personală și colectivă etc.; • capitalul uman se referă la stocul nereproductibil de cunoștințe și experiențe legate de persoane; • avuția nematerială reproductibilă cuprinde
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
1): − Avuția nematerială, care include elemente care nu au un conținut material, și anume: • avuția social politică vizează libertatea individuală, securitatea personală și colectivă etc.; • capitalul uman se referă la stocul nereproductibil de cunoștințe și experiențe legate de persoane; • avuția nematerială reproductibilă cuprinde stocul de cunoștințe nelegate de persoane și se manifestă sub formă de cunoștințe, descoperiri, opere literare etc.; − Avuția materială, care are două componente, respectiv: • avuția materială nereproductibilă, care include operele artistice și resursele naturale atrase în circuitul economic
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
au o durată normată mai mare de un an (aceste bunuri se includ în consumul intermediar); − bunurile durabile dobândite de gospodării pentru satisfacerea nevoilor casnice; − bunurile durabile dobândite de administrațiile militare (care se includ în consumul intermediar); − terenurile și activele nemateriale. Variația stocurilor reprezintă diferența dintre intrările în stocuri și ieșirile din stocuri în cursul perioadei considerate. Stocurile cuprind toate bunurile care nu fac parte din capitalul fix și care se găsesc la un moment dat în posesia unităților productive rezidente
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
evaluarea calității veniturilor trebuie să ia în considerare orice semnal de alarmă - „red flag” - care ar putea indica un management necorespunzător. În practică, comitetul trebuie să acorde o atenție deosebită problemelor privind recunoașterea veniturilor, complexitatea aranjamentelor cu clienții, achiziționarea bunurilor nemateriale, sarcinilor de restructurare a companiei sau reducerea sarcinilor ș.a. Cu ocazia verificării declarațiilor financiare ale managementului, comitetul de audit poate să adreseze întrebări managerilor sau auditorilor, precum cele din lista Ernst&Young a documentului Mecanismele comitetului de audit, structurată pe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
spre exemplu, verificarea informațiilor din cadrul sistemelor de control; evaluarea referitoare la asigurări pentru alte beneficii postangajare, pensie sau obligații similare; sarcini privind consilierea cu privire la asigurări pentru companii de profil și alți clienți; evaluări pentru activitatea de impozitare și pentru probleme nemateriale; servicii de consiliere cu privire la investiții; servicii financiare corporative. În ciuda prezentării de către SEC a unei game de servicii nonaudit care le erau permise auditorilor să le întreprindă pentru clienții lor publici, se mai așteptau a fi impuse restricții asupra consultanței IT
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
înregistrările și locațiile companiei? 4 Care au fost constatările auditului pentru domeniile cu riscuri ridicate? Aveți unele recomandări specifice sau comentarii pentru aceste domenii? 5 Care au fost motivele subliniate pentru care diferențele auditului nu au fost înregistrate (au fost nemateriale pentru operațiunile generale)? 6 Cum este determinată materialitatea în evaluarea acestor diferențe? Ce se întâmplă dacă elemente nemateriale devin mai mari în viitor? 7 Există un plan de înregistrare în următoarea declarație financiară a ajustărilor ce nu au fost făcute
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
specifice sau comentarii pentru aceste domenii? 5 Care au fost motivele subliniate pentru care diferențele auditului nu au fost înregistrate (au fost nemateriale pentru operațiunile generale)? 6 Cum este determinată materialitatea în evaluarea acestor diferențe? Ce se întâmplă dacă elemente nemateriale devin mai mari în viitor? 7 Există un plan de înregistrare în următoarea declarație financiară a ajustărilor ce nu au fost făcute în această declarație financiară? 8 Există alte probleme privind raportarea financiară de care ar trebui să fim conștienți
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a firmei către agent (managerii). După Jensen și Meckling (1976), o problemă de agenție poate exista atunci când managerii unei Întreprinderi nu posedă decât o mică fracțiune din capital. Managerii pot fi atunci tentați să-și urmeze propriile interese (materiale sau nemateriale) În detrimentul intereselor acționarilor, Îndepărtându-se de obiectivul maximizării valorii. Costurile de agenție ce rezultă din această situație includ, În opinia lui Jensen și Meckling (1976): costuri directe legate de sistemele de control puse În aplicare de acționari; costuri directe legate
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
footnote Andrei Cosmovici, op. cit., p. 127. footnote>. Însă, ele au la bază percepții sau fragmente, elemente ale unor percepții trăite anterior, (de aici termenul de „re prezentare”)<footnote Ibidem. footnote>. Imaginea, concept esențial al comunicării, desemnează ansamblul reprezentărilor materiale și nemateriale pe care un individ le deține cu privire la un produs, o firmă, o marcă, o persoană etc.<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 58. footnote> Altfel spus, imaginea este rezultatul felului în care sunt percepute produsele sau mărcile de potențialii consumatori. Imaginea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
planul gîndirii; ea nu face din abstracție ceva gol, ci o ridică la nivelul semnificației proprii unei gîndiri determinate. Această știință constă", spun ei, "în cunoașterea justă a principiilor, perceptibile sau neperceptibile în exterior, ale lumii materiale și ale lumii nemateriale"" [161], [28 td]. În continuare, filozoful din Stuttgart redă cele trei secțiuni ale sistemului Samkhya: a) cele trei feluri de evidență: percepția, raționamentul, afirmația (= revelația); b) cele 25 de obiecte ale cunoașterii: substanța absolută, inteligența, conștiința, spațiul, rudimentele pămîntului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
intern, eterul, aerul, focul, apa, pămîntul, sufletul... (Printre altele, trebuie spus că Hegel meditează asupra sufletului în concepția índică: "Despre suflet ei spun că "nu este produs și nici productiv, este individual, astfel există multe suflete; sufletul este simțitor, etern, nematerial, neschimbător". Aici Colebrooke face deosebire între sistemul teist [Yogă] și cel ateist al filozofiei samkhya. Primul "admite nu numai existența sufletelor individuale, ci și existența lui Dumnezeu (în Içvara, cuvînt folosit de misionari în India, pentru a indica Dumnezeu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această animare a materiei este explicată prin intervenția unor factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura și cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1965): „Anume ei șpitagoreiciiț au crezut că văd în numere mai multe analogii cu ceea ce există și se întâmplă, decât au crezut în foc, apă, pământ; fiindcă justiția este o anumită însușire a numerelor (toiondí pavqo"), și anume o însușire nematerială, tot astfel (toiondí) este sufletul, intelectul; o altă însușire a lor este timpul și așa mai departe. Apoi, fiindcă proprietățile și proporțiile a ceea ce este armonic ei le-au văzut în numere, fiindcă numerele, adică măsura, sunt ceea ce este prim
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a mâncat din pom, a orbit și a ajuns, în întunericul morții, lucru pe care vrea să-1 însemneze expresia «s-a ascuns» (Fac., 3, 1)<footnote Ibidem, p. 276. footnote>. Sfântul Simeon numește pe Dumnezeu flacără, foc duhovnicesc și soare nematerial: Dar Acela e (Foc) duhovnicesc, cu neputință de împărțit, e cu desăvârșire inseparabil și indivizibil; căci atunci când e comunicat nu se divide în mai multe, ci rămâne indivizibil și există în mine; răsare în mine înăuntrul ticăloasei mele inimi ca
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
mai umbla pe pământ. Nu mai era în el nici teamă de a nu cădea, nici grijă de lume, nimic din cele ce-i năpădesc pe oamenii ce poartă trup nu-i ataca gândul, ci fiind cu totul împreună cu lumina nematerială și părându-i-se că s-a făcut el însuși lumină, și uitând toată lumea, a ajuns plin de lacrimi și de bucurie și de veselie negrăită. Apoi mintea lui s-a înălțat la cer și a văzut altă lumină mai
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
cu lacrimi pe Mine Cel bun prin fire, am început să mă arăt ție, precum știi, curățind pe încetul sufletul tău prin pocăință, și arzând materiile patimilor tale așezate pe el, care nu erau patimi trupești sau materiale, ci spini nemateriali: nori, întuneric gros, ceață și negură. Vreau să spun că te subțiai prin post și prin ostenelile privegherii, ale rugăciunii, ale tuturor neplăcutelor pătimiri, și te spălai neîncetat prin lacrimi fierbinți, în rugăciune, în felul mâncării și mai ales al
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
-o, practic simțeam cum mi se ridica un văl din fața ochilor. În acea carte erau exact răspunsurile pe care le căutam. Aflam astfel că viața pe care o trăim în plan material reprezintă doar o etapă în evoluția unei entități nemateriale (suflet) pe care o reprezentăm aici pe pământ, entitate legată de un trup material. De ce este nevoie de această simbioză? Pentru că acest suflet în starea sa naturală nu simte durerea, iar într-o anumită etapă a evoluției sale este necesar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mare cu atât complexitatea sa este mai ridicată. b) delimitarea sistemului prin trasarea unei frontiere între elementele ce fac parte din sistem și cele ce nu fac parte (mediul înconjurător). Această frontieră poate fi materială (de exemplu, gardul întreprinderii) sau nematerială; c) determinarea relațiilor între elemente pe de o parte și între sistem și mediu pe de altă parte. Atunci când aceste din urmă relații nu se manifestă (este vorba, desigur, de un caz teoretic) sistemul se numește închis. Transferurile ce au
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
poate fi: omogen (cu un singur centru de decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de bază realizate de un sistem de întreprindere sunt: a) operații de transformare a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
produse și sloganuri, logouri și imaginare gestionate la scară internațională și adaptate, mai mult sau mai puțin, la specificitățile locale. În afară de aceasta, economia centrată pe bunuri materiale s-a transformat în economie de servicii: era hipermărfii este dominată de prestațiile nemateriale și de furnizarea de servicii 1. În țările OCDE, serviciile reprezintă acum două treimi din activitatea economică în valoare de producție. Regăsim, firește, această dinamică în structura și evoluția consumului, proporția serviciilor în consumul familiilor crescând de la 25% în 1960
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
deja. Această identificare a originilor FSN-ului merge mână în mână cu o exigență de instituționalizare a unei legi a lustrației în România. În același timp, în mod simbolic, Proclamația se pronunță pentru reforma economică văzută ca necesitate, subliniind caracterul nematerial, ba chiar postmaterial al Revoluției insistând pe sprijinul acordat unui pluralism economic și politic, nu unui capitalism occidental cu limitele sale. În acest context, punctul 8 al Proclamației de la Timișoara sintetizează reperele pozitive ale anticomunismului român: identificarea celor culpabili, decredibilizarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]