246 matches
-
importanța pe care ele o au În viață. (Ă). Dacă În atari descrieri stilul autorului izbutește să ne comunice Întreaga bogăție de gânduri și sentimente, alteori stilul e prețios, artificial, necomunicativ; alunecând pe panta formalismului scriitorul Îngrămădește figuri politice cu nemiluita, Într-o imagistică goală de Înțeles. (Ă). Și este semnificativ faptul că În astfel de descrieri formaliste apar elementele unei viziuni pansexualiste, cu obsesii erotice. Natura devine o femeie care se oferă ca o prostituată, ademenind pe constructori. (Ă). Alteori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pildă, de curând cu poezia Taina de Cristian Sârbu. Nu este cazul să discutăm aici valoarea poemului, dar este cert că ceea ce l-a supărat pe Dan Costa (Almanahul literar, nr.2/1952) și 1-a îndemnat să asvârle cu nemiluita săgețile «nimicitorului» său sarcasm, este tocmai faptul că poetul a cutezat să introducă în lucrare amănunte «triviale», cum ar fi: socotelile tatălui cu privire la greutățile suplimentare pe care le va aduce necesitatea de a hrăni încă o gură, grija de a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frustratus fuero, spiritum exhalabo). Pe dată Iuda a sărit În livadă și iute a Început să culeagă merele. Dar Între timp vine Ruben și-l găsește pe Iuda culegându-i merele. Atunci amândoi se Încaieră și adaugă și Înjurături cu nemiluita. După Înjurături ajung la bătaie și se rănesc unul pe altul. În cele din urmă, Iuda Îl izbește cu o piatră În locul unde capul se Întâlnește cu gâtul și pe loc Îl omoară. Apoi a luat merele și i-a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
deschis un dojo la Kyoto și am trecut pe acolo. Era un loc foarte modest. Cred că era într-o clădire închiriată, până și altarele erau foarte simple. Nu era ca la alte religii, în care se cheltuie bani cu nemiluita. Păreau destul de integri. Hainele pe care le purtau erau haine normale. Am avut ocazia să ascult o cuvântare a domnului Matsumoto (Asahara Shōkō). Sincer să fiu, nu am înțeles nimic din discursul domnului Matsumoto (râde). Eram obosit din excursie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
În poartă, se răspândise vorba că Subotin Își duce să-și ascundă comoara În Râpa Roșie, unde albeau oasele cailor morți În vremea secetei și unde erau Îngropate vitele secerate de molimă. Din căruțele Subotinilor bancnotele curgeau pe drum cu nemiluita. Și, pe măsură ce curgeau, banii din căruță continuau să se-nmulțească. Nu curgeau doar bancnote, ci bani de argint și chiar monede de aur austriece și turcești. Mânate de lăcomie, femeile ieșiseră să adune puhoiul de bancnote risipit pe drum. Lăsaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aragaz și degustând mâncarea. Nu era de mirare că uneori bucatele ieșeau atât de pipărate și atât de sărate, Încât dacă le gustai, Îți lua pur și simplu gura foc. Bătrâna arunca În oale piper și coliandru și sare cu nemiluita. Uneori, În loc de sare, ca și Înainte de a-și da obștescul sfârșit, punea zahăr În mâncare sau bicarbonat sau chiar cenușă adunată din vatră. Continua să confunde lucrurile Între ele, creând În jurul său o Învălmășeală ce putea fi asemănată cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu avură nici un efect. Dimpotrivă: femelele care cloceau scoaseră parcă niște țipete ce trădau mulțumirea, iar masculii cocoțați pe ramuri le acompaniară În cor. Pesemne fumul ce se Înălța În vârtejuri Încălzea atât penele păsărilor, cât și ouăle depuse cu nemiluita În cuiburi sure, năpădite de promoroacă. În zorii zilei, cioroii, mari, grași, cu penele strălucitoare, năpădeau curțile oamenilor, umblând nestingheriți printre orătănii: intrau În cotețe și În grajduri, curățind de bălegar copitele cailor, ale vacilor; fâlfâind ușor din aripi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
amintim de fel de fel de lucruri, și când dormim, și când suntem treji... La o săptămână după Bobotează, păsările au dispărut la fel de brusc cum apăruseră. În urma lor au rămas cuiburile cu ouă verzui și pui golași, care cădeau cu nemiluita din copacii Împietriți de ger, scoțând din pliscurile vinete țipete funebre. Nu-i mâncau nici câinii, nici pisicile și nici jivinele ce apăreau noaptea din pădure. În ciuda gerului, În Împrejurimi se răspândi un miros de sulf și ouă clocite. Mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
scăpa fără ani grei de pușcarie...!!” Tony Pavone auzise În linii generale de acest besmetic milițian ce trimetea oamenii la Închisoare cu vină ori fără. Numai pentru unele minore infracțiuni, acest individ nebun, Întocmea voluminoase dosare cu declarații luate cu nemiluita, expertize și paraexpertize urmate de sute procese verbale Încât, un judecător numai la vederea celor zece-douăsprezece dosare din care nu se dovedea nimic, rostea condamnări narcotizat la vederea materialului prezentat...!! Își mai aducea perfect aminte cu vreme În urmă, un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
comuniști Înălță din umeri, privindu-l chiorâși. „Nu Înțelegi...!? Efectiv, nu pot să-ți aprob nici măcar un sul de carton asfaltat...! Criza Mondială a petrolului a afectat alarmant producția fabricei noastre...! Ce să-ți spun? Dispozițiile de livrare curg cu nemiluita dar, pe nimeni nu interesează de unde luăm materia primă să nu Închidem porțile fabricei, astai...! Mai mult. Uneori suntem nevoiți să contribuim chiar din salariul nostru pentru a continua lucrul..!” Tony Pavone Înțelese aluzia. Ca de fiecare dată acționă rapid
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
clona, tot ce era stabil ca drog era cultura scrisă. Și uite așa, papuașa din țara copiilor străzii devenea o apariție respectabilă și respectată. Da’, mă rog, trebuia să mă up-datez, cum îi zisa. Și vâram în mine cărți cu nemiluita, într-o bulimie intelectuală care părea să nu se mai termine. Sub stejarul de la Gospodăria de partid (saună, piscină, lux), amușinam și ceva familiar. Mirosul de balegă din sat, combinat cu cel de iarbă încinsă de soare. Toată această solitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
marcă a fabricii. Nimeni n-a spus că reclamele mele ar fi subtile. Dar, tăticule, fac să se vândă minuturile într-un minut. Am țâșnit din lumina lichidă și albă în împărăția prismatică a trăscăului. Doamne, e la băutură cu nemiluita aici, și mai cu seamă din producția de vârf - butoaie cu vin de Xeres din Nigeria, sticle cu vin de Porto din Alaska. Există până și un produs numit Alkohol, vândut în recipiente de plastic fără etichetă. Acest depozit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Vândut deja liniilor aeriene la trei luni de la lansare? O adevărată tragedie pentru toți cei în cauză.) Știi, lucrul pe care mi-l doresc mai mult ca orice - îl poți numi și visul vieții mele - e să fac bani cu nemiluita. M-aș face bucuros și alchimist - dacă așa ceva a existat vreodată, doar ca să scot bani, cât mai mulți bani... Ne-am continuat călătoria prin aer și timp. Încă patru ore de omorât Din păcate, tutunul și băutura nu pot capta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
E cea mai urâtă trăsătură a lui. Scuzabilă, probabil, când vine de la un creditor. Ușor de înțeles, probabil, luând în considerare slujba mea. Nu numai că sunt gropar, prietene, mai sunt și gropar al animalelor de companie! Am îngropat cu nemiluita la prea iubiți prepelicari și mult jeliți motani. Se spune că fiecare trebuie să înceapă de undeva. Cu greu ai putea găsi un început mai umil. Partea de cimitir destinată animalelor de companie este chiar la margine, lângă un teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
care împodobeau vitrinele prăvăliilor și până la maeștrii pavoazărilor și discursurilor naționale s-a închegat o confrerie atotputernică. Și poemele. Și montajele. Și fotomontajele. Și tușele. Și retușările. Portretele pictate. Panourile gigantice. Grandoarea minciunii intens colorate, pretutindeni afișate. Fonduri erau cu nemiluita. Pe seama unor bieți copilași care tremurau în izmene, fote, bundițe și opinci ca să iasă cântecelul sau dănsulețul bine se agitau bine plătite șleahta specialiștilor în tocat bani și armia lihnită de profitori ai osanalelor. În spatele paravanului patriotic, s-au tocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
falnică a tricolorului deci fanfara să-i întâmpinăm și omagiem cum se pomenește din străbuni cu tradiționalele noastre cântece de bucurie și marș“. Nu e bine, știu, să te-amuzi pe seama tricolorului. Înțelept și patriotic este să papi bani cu nemiluita și să privești, cu încântare, cum poporenii se cotonogesc pentru tradiționala sarma și nelipsita bericică de la finalul sărbătorii. 25tc "25" În jos, pe Bulevard. Dimineață cețoasă. Ultima zi a anului. Un vechi obicei, încă din anii studenției, de a ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Dar cifrele Își agitau elitrele, scoțând un zgomot neplăcut. Îi intrau În nări, În ochi, În gură. Cifre mari, cu abdomen galben și trompe uterine. Noimann stătea liniștit la masă, Învârtind paharul Între degete. Dar cifrele cădeau În pahar cu nemiluita, Înecându-se În alcool. Stomatologul turna paharul În scrumieră, amestecând coniacul cu mucurile de țigară. Cifrele se zvârcoleau, transformându-se din insecte În omizi păroase care i se suiau pe braț... Imaginile aceste apăreau oriunde și oricând. Nu era plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să-i Închidă pleoapele. Apoi totul se stinsese și În sufletul lui năvălise bezna. Clipele cădeau peste trupul lui obosit, acoperindu-l Încetul cu Încetul. Timpul se lungea, secundele se colorau, luând forma unor cărți de joc ce cădeau cu nemiluita peste fața sa bolnavă. Noimann Îl simțea pe Satanovski stând nemișcat, În dreapta sa, cu umerii și coapsele lipite de lespedea de marmură. Un alt Satanovski plutea suspendat În Întuneric, Înconjurat de-o lumină fosforescentă. În jur mirosea a asfalt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mișcare. Cămășile, maiourile se agitau foșnind În șifonier. Fiecare mișcare a lui Noimann-cinicul reverbera, risipindu-se, ecouri În trupul celuilalt Noimann, care, la rândul lui, stârnea neliniștea obiectelor din jur. Sus-jos. Stânga, dreapta. Așa, așa. Aici, aici. Loviturile cădeau cu nemiluita. Ritmul se Întețea. Noimann-penitentul părea căzut În transă, șfichiuind trupul păcătos al cinicului, umplându-l de răni suculente. În ciuda loviturilor primite, pe fața acestuia nu se citea Însă durere, ci o bucurie fără margini. Costumele ieșiră din dulap unul câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Își ducea mâna la păr, Își duceau mâna și ceilalți. Dacă scutura nedumerit din cap, jumătate din oamenii aflați În vagon clătinau și ei din cap. Trenul devenise din ce În ce mai aglomerat. Chiar dacă nu se oprise În nici o stație, călătorii apăreau cu nemiluita. Părea că toți oamenii pe care Noimann Îi văzuse nu de mult așteptând pe peronul gării sau trebăluind pe câmp se aflau acum În tren. Se Înghesuiau În compartimente, pe culoare, În WC-uri. Unii stăteau ciuciți pe jos, alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
păduri de aramă, de argint și de aur. Intri în clasă cu pieptul săgetat de bucurie, dar și străbătut de o justificată mâhnire că nu te poți bucura din plin de frumusețile dăruite acestui pământ din belșug și aruncate cu nemiluita în Cișmigiu! Atâta nostalgie potopea sufletele bieților lăzăriști, încît foarte puțini rezistau ispitei de a rămâne timp de patru ore încheiate între pereții clasei și, din când în când, evadau în ținutul învecinat, unde crengile își plecau frunțile împodobite de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
viața mea. Mă dovedeam bolnăvicios, cam suferind de o boală pe care doctorii nu știuseră s-o numească. Nu intru În amănunte, că nu-i treaba voastră. Și boala asta, așa cum febra Îl Îndeamnă pe om să bea apă cu nemiluita, pe mine mă obliga să Înghit băuturi bețive. Nu râde, prostovane, că aceea a fost mucenicie, nu viață. Desigur, lumea s-a și grăbit să spună despre mine că eram un bețivan, un bun de nimic și o pildă rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și noi cu Isaia În jurul mesei, ne-am luat În fața lui Dumnezeu și-a popii. Ginerică, săracul, era obosit după atâta muncă și emoționat, că avea un suflet gingaș și simțitor. A Început nunta. Oamenii beau vârtos și Înghițeau cu nemiluita sarmale și fripturi. Jucau În bătătură și ridicau praful până pe frunzele pomilor. Alde Căloi nu aveau difuzoare pe vremea aia; chiar dacă le-ar fi avut, nu le-ar fi putut folosi: În satul nostru Încă nu fusese adusă electricitatea. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ales, nespus de pe degeaba. Ani la rând, acele suprafețe care intraseră În patrimoniul IAS-ului au fost considerate În statisticile oficiale cele mai fertile pământuri de pe vechiul continent. Cam așa și era, chiar scăzând lăudăroșenia autorităților. Se făcea grâu cu nemiluita, porumbul rodea pe fiecare fir câte doi cotolani cât - ca să fiu și nițel porcos - mătărângile atârnânde ale cailor. Nu aveau cu cine și cu ce să strângă atâta amar de bucate. Oamenii din sat - cei buni de muncă - se Împuținaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din spate a fioroasei capturi de război Își propteau femeieștile rotunjimi și economiste, inginere, contabile, doctorițe aruncate cu serviciul În Satul cu Sfinți ori prin altele dimprejur. Neobosita mașinărie nemțească nu se strica aproape niciodată și, chiar dacă Înghițea benzină cu nemiluita, nu treceau două zile la rând - poate, câteodată, numai iarna - fără ca Socol cel tânăr să plece cu ea cine știe pe unde. Băieții de școală, tinerii și chiar ăi mai În vârstă, Însurați și cu copii, Îl cam pizmuiau, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]