926 matches
-
știu că era pierdut. Trebuia să-și accepte nenorocirea dar cum s-o facă pe Luana părtașă la dezastrul lui acum, când ea era la capătul puterilor, sfâșiată de atâtea încercări? Cum să-i spună c-o înșelase, că-i nenorocise viața, că nu-i mai lăsase nici o portiță de scăpare? O veste ca asta ar fi lăsat-o fără suflare. Putea merge acasă și s-o strângă de gât. Rezultatul ar fi fost același. Și totuși, trebuia să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
femeia, ce se tot foia pe scaun, se agita din pricina unor motive care n-o priveau. Luana nu putea accepta ideea de a sta pasivă în fața goanei oarbe cu care șeful ei se îndrepta spre prăpastie. Femeia asta îl va nenoroci. Ștefan se relaxă în fotoliul lui. Nu ai de unde să știi. Știu. O femeie care nu-i aduce partenerului zâmbetul pe buze și lumina în priviri nu merită interesul. Escu se uită la ea cu atenție. Tu nu mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Îi era teamă. Drept să-ți spun, Johan, mă Îngrijorezi! N-ai nici o direcție În viață. Nu ai respect pentru nimic. Tu-i dai un exemplu teribil de prost lui Bob. și o influențezi În rău și pe Farah. Îi nenorocești pe amândoi cu aiurelile care-ți trec ție prin minte. Dacă vrei să te duci de râpă după ce-am făcut atâtea și-atâtea pentru tine, n-ai decât, dar nu-i mai trage după tine pe frate-tău și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a transfera acel farmec într-o cameră de hotel eșuează. Stricătoarea iubirii, își spune povestitorul, nu poate fi decât Aspida, piaza rea, ce nu are voie să se îndrăgostească, ci numai puterea, pe care și-o exercită malițios, de a nenoroci îndrăgostiții. Sensul filigranat nu doar în filele acestei povestiri, ci în cuprinsul întregii proze a autoarei, precum și în expresia caricaturală al celor două scenete, este că mediul propice autenticei iubiri, și implicit al împlinirii umane, nu e cel total demitizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nicăieri, zice Gulie, doar noi de acolo venim. N-aveai cui să-i spui, zice Roja, el deja își închipuia că orașul e scăldat în sînge, că toate se întîmplă din cauza slăbiciunilor sale. Totul mi se trage de la negocierile alea nenorocite cu Regizorașul, bolborosea ca un apucat, fiecare cu sechelele lui, omul ăsta nu e zdravăn la minte, își imaginează că sîntem pe un platou de înregistrare, că filmează întoarcerea comisarului sau partea a doua la Ultimul cartuș, n-am mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dracul coada exact în mijlocul Europei, se gîndește Părințelul, taman în teritoriul nimănui, acolo unde era mai mare criza, zice Curistul, frumușică manevră, e de acord Roja simțind un fior în piept la capătul altei depășiri riscante, atenție la șinele astea nenorocite de tramvai, zice, cînd plouă e ca pe patinoar, frînele nu mai țin deloc, iar direcția te fură, adaugă. Partea bună legată de statul la răcoare, reia Curistul, e că a avut timp berechet de toate alea. S-a dezvoltat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
picat fisa, nu puteau fi doi aleși, unul singur era îndeajuns, faptele mari ale istoriei s-au pus la cale întotdeauna de o singură minte îndrăzneață la lumina unei singure lumînări. Așa te-au dat la radio cu știrea aia nenorocită de dimineață, s-au încurcat și crainicii, nu prea știuseră cum s-o formuleze, și atunci cine crezi că le-a sărit în ajutor? Omul bun la toate, prietenul nostru comun Picioruș de Ghips, erai deci trădător încă, așa că în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
evenimente neplăcute care se petrec într-o dictatură. Se înșelase oare atunci atît de tare? Ar fi putut să găsească o soluție mai bună? Ar fi fost mai bine dacă și ar fi ținut fiul departe de toate urzelile astea nenorocite care acum nu-l mai lăsau nici să doarmă? — De data asta i s-a pus cruce definitiv, spune Gulie, n-ați văzut toată prostimea aia de la Telejurnal cum s-a adunat în jurul camerelor de luat vederi? — O poți întoarce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
altfel, deși oameni dezinteresați sau nu, mai vorbeau tainic și În șoaptă, atunci când era copilul de față, câte una, câte alta: Aici a fost numai interesul Ochenoaiei de a nu pierde ginerele frumos și cu funcție bună! Dar să-și nenorocească fata, atât de frumoasă, harnică, de nici douăzeci de ani? Dacă ar fi trimis-o la studii În București și pe ea era alceva dar așa nici nu o poți compara cu profesoara, aia da frumusețe și deșteptăciune! Să fi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și o făcu atentă pe frumoasa și delicata profesoară-profitoare, care spuse: S-a făcut târziu, o durat mult, știi cât de mult? ?! Cât ar trebui să dureze „de-adevărate-lea”! Va a Înțeles esențialul și adevărul dureros, convins fiind că el era nenorocit pe viață și că va rămâne un infirm neputincios, Îi dădea dreptate bunicii Ileana, Dumnezeu s-o ierte! când În urma plângerilor depuse de Maria, aceasta Îi spunea lui Victor: Numa’ tu cu bătăile tale ai nenorocit femeia și copchilu’ ista
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fiind că el era nenorocit pe viață și că va rămâne un infirm neputincios, Îi dădea dreptate bunicii Ileana, Dumnezeu s-o ierte! când În urma plângerilor depuse de Maria, aceasta Îi spunea lui Victor: Numa’ tu cu bătăile tale ai nenorocit femeia și copchilu’ ista, pe care l-ai ologit pe viață! Și totuși, În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ca să nu se mai vadă. Ce mult ai întîrziat..., reproșează moale soția. Dragoș dezvelește comoara cu frica celui prins cu mîța în sac. Nu, draga mea, mi-au furat coșul. Cum se poate? L-am pus aproape de poartă și... Ce nenorociți! Doctorul intră și zîmbește larg. Ați adus fructe pentru doamna? Dragoș nu răspunde, dar răspunde soția: I-au furat coșulețul cu piersici din grădină. Era recolta de pe 13 copăcei. Să le stea în gît. Doream să vă dau și dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost martor. Se forțează să fie serios și îl cheamă pe violator. Pe ușă intră un tinerel, frumușel, subțirel, spălățel, cu o urmă vagă de mustăcioară. Ai violat-o, bre? Da, dom' procuror. Sigur? Eram cam băut și m-am nenorocit. De acum vreo șapte ani stau la mititica. Dar dacă ai amenințat-o cu cuțitul este și mai rău. Dar n-aveam cuțit. Bine. Spune, cum s-a întîmplat? Eram puțin băut și... am înnebunit. Am împins-o pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
foarte deștept, știe totul, dar se pierde la examen. Oricît te-ai pierde, explica profesorul Mihoc, tot rămîne un minimum acolo, în căpățînă. Atunci doamna Ariceanu începea să plîngă cu sughițuri. Am un copil și dacă vreți să mi-l nenorociți... Acum chiar mă indispui. Eu vreau să-ți nenorocesc copilul?! Dar cine? Muncesc pentru dumneavoastră de 15 ani și numai Dumnezeu știe cît de greu mi-a venit uneori. Bolnavă, cu amețeli, cădeam pe jos și mă tîram să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Oricît te-ai pierde, explica profesorul Mihoc, tot rămîne un minimum acolo, în căpățînă. Atunci doamna Ariceanu începea să plîngă cu sughițuri. Am un copil și dacă vreți să mi-l nenorociți... Acum chiar mă indispui. Eu vreau să-ți nenorocesc copilul?! Dar cine? Muncesc pentru dumneavoastră de 15 ani și numai Dumnezeu știe cît de greu mi-a venit uneori. Bolnavă, cu amețeli, cădeam pe jos și mă tîram să-mi fac treaba. Vădit jenat, profesorul Mihoc dorește să încheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la remedieri consistente. Vedeam o multitudine de defecte, care se manifestau prin ricoșeu într-un mod impardonabil, chiar rușinos. Comportamentul românilor, cu mici excepții, evident, este cam același, indiferent de gradul de cultură, de educație, de religie. Avem un înscris nenorocit în gena noastră și educația estompează, dar nu anihilează acest blestemat testament. Blestematul nostru cromozom ne condamnă să avem trăsături de slugă, de "capul plecat sabia nu-l taie", de lingușitori, cînd nici vorbă nu trebuie, de lipsă de mîndrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu politica asta de căcat! Statul vă îmbracă, statul vă hrănește, vă pune acoperiș deasupra capului, statul vă caută și-n cur, bă, neghiobilor, iar voi nu mai puteți de bine! Crucea mami voastre de dungați! Bă, handicapatule, ți-ai nenorocit copii! Fuge satul de tine ca de duh rău, spurcăciunea naibii, violator ordinar! Dacă aș avea un revolver, ți-aș zbura creierii pe pereți! Domnule portar, nu este adevărat, noi... Tacă-ți fleanca, prostănacule! Stai mult pe lângă pizdar și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
descompuse, sub o stâncă, își dădeau duhul, focul dizolva tempera, chipurile se prelingeau peste pietre ca o poleire de curcubeu (pânza giulgiu pentru împachetat iluzii, ramele de stejar închideau cerc de foc în jurul aparențelor). Ioane, spune-mi cine m-a nenorocit? Tu îi spovedești în fiecare lună, tu stai la taclale cu ei, sigur știi cine-i spurcatul, siiiiigur! Să mi-l spui, Ioane, să mi-l spui chiar acum! Îi zbor creierii, îi iau gâtul! Am 80 de ani, mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sînt puternice, propriul stat va fi depopulat considerabil, dar foarte mulți dintre noii supuși vor fi izgoniți, ceea ce-ți va slăbi forțele. Dacă trimiți colonii slabe în țara cucerită, ele cu greu vor putea garanta stăpînirea; astfel îi vei nenoroci pe cei pe care-i izgonești, fără a profita cine știe ce. Este deci mai bine ca în țara cucerită să fie trimise trupe care, prin disciplină și ordine, nu vor mai putea oprima populația, nici conduce orașele unde se vor afla
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este același cu al tîlharilor de drumul mare. Pentru a otrăvi niște cardinali, Borgia îi invită să ia masa la tatăl lui: Papa și cu el sorb, din neatenție, din băutura otrăvitoare, iar Papa Alexandru VI moare. Borgia scapă, dar nenorocit pe viață, răsplată cuvenită asasinilor și otrăvitorilor. Iată prudența, abilitatea și virtuțile pe care Machiavelli nu încetează a le ridica în slăvi; faimosul episcop de Meaux, celebrul episcop de Nîmes, elocventul panegirist al lui Traian n-ar fi știut să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
șef..., domnu Stelică, vă rog din suflet și cu lacrimi în ochi, lăsați-o mai moale cu daravera asta de inventar... Ca pe Dumnezeu din ceruri vă rog, domn șef, nu le mai treceți la catastif pe toate, că mă nenorociți!!... se ruga gestionarul, învârtindu-se de colo până colo prin prăvălie ca o curcă beată, cu brațele pline de cutii coborâte de pe rafturi pentru verificare. Cu deznădejde, lucrătorul din comerțul socialist vdea cum se încurca tot mai rău în plasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
rog eu din suflet, că n-o fi foc!... Scrieți acolo că ați găsit marfa roasă de șobolani..., că se propune pentru casare, că trebuie să se scoată din gestiune.... Le-aduceți dumneavoastră din condei, că vă pricepeți!... Nu mă nenorociți, că am nevastă și copii de crescut și o să-mi putrezească oasele-n pușcărie, domnu Stelică... Domnu șeeef!!... urlă lucrătorul din comerțul socialist ca un buhai înjunghiat, luându-se cu amândouă mâinile de cap și smulgându-și smocuri de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apatic la ultimele verificări de gestiune, mirosind a transpirație și a trăscău de prune, văzând că Stelian terminase cu lucrul, se săltă de pe scaun și sughiță din fundul rărunchilor: Domn șef..., mormăi el umil și jalnic, domn șef... m-ai nenorocit!... Noi, Ghiță, să știi că nu ne-am făcut decât datoria aici și nimic altceva! îi explică cu îngăduință Stelian, folosind pluralul modestiei, și ridicând tocul de pe tejghea își puse fără grabă apostila pe documentul final, după care îi întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în gura porții sau la fereastră nu știe ce anume și nici pe cine, că au plecat cu toții. S-au pustiit și școlile!.. Dar și casele de vacanță ce fuseseră construite cu ceva timp în urmă... Spurcata Dobarilor mi-a nenorocit feciorul! Clevetea Ilaria în neștire... În timp ce la casa Dobarilor, un băiețel de vreo doi-trei anișori aleargă cu șurubelul gol prin curte și întreabă la nesfârșit: Mama! Dar teatea al meu când vine acas' la mine? Când vor înflori cireșii, dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Omul s-a născut liber și este pretutindeni în lanțuri. Îți amintești de vorbele astea, ale nu știu cărui filosof, de care ne amuzam la începutul căsniciei noastre? M-am temut de sclavia căsătoriei și am devenit sclava șevaletului, supusa unei bucăți nenorocite de lemn care mă târăște prin lume. Într-o relație conjugală, ca sclav, ai uneori ocazia să comunici cu stăpânul, înjurând, urlând sau consumând momente efemere, poate chiar ipocrite, de tandrețe, dar relația mea cu șevaletul este un tip aiuritor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]