1,756 matches
-
serioase. Dan Iulian Alexe 94 4.4. Joggingul în perioade fiziologice specifice Perioada cea mai delicată din punctul de vede al participării femeii la diferite activități de educație fizică și sport este fără îndoială perioada ciclului menstrual. Problema participării sau neparticipării femeii la efort în perioada ciclului menstrual a constituit subiect central pentru multe studii, analize și cercetări științifice. Concluzia specialiștilor: în funcție de caz, ținând seama atât de particularitățile individuale ale femeii, cât și de parametrii efortului ce urmează să fie depus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fi avut loc măcar în primii 2 ani de la data stabilirii relațiilor diplomatice, când autoritățile vest-germane nu-și ascundeau simpatia față de România; dar și pe plan internațional, țara noastră se bucura de un respect și simpatie reală, ca urmare a neparticipării la invadarea Cehoslovaciei de către Tratatul de la Varșovia din august 1968 și chiar a condamnării acestui act reprobabil ("doctrina Brejnev" prevedea dreptul la intervenția armată în țările socialiste, dacă orânduirea socialistă ar fi fost periclitată de reforme democratice cum se preconiza
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pot să meargă mai departe" , ,,Hrușciov controlează toate problemele și folosește CAER-ul ca pe un mijloc al clicii sale pentru a pricinui pagube suveranității țărilor frățești". Concluzionând, Liu Shaoqi a spus: Putem să luăm în considerare problema participării sau neparticipării Chinei la CAER. În momentul de față, când Uniunea Sovietică exercită o influență negativă în CAER, China nu se gândește la aceasta, dar P.M.R. poate să ridice această problemă. Partidul Muncitoresc Român poate să ridice problema participării Chinei, Albaniei, Vietnamului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Zilei Naționale a R.P.D. Coreene (9 septembrie). Spre sfârșitul anului, însă, mai exact la 29 octombrie 1969, cu prilejul primirii în vizită de rămas bun a ambasadorului Republicii Populare Democrate Coreene la București, Nicolae Ceaușescu și-a exprimat nemulțumirea pentru neparticiparea delegației Partidului Muncii din Coreea la lucrările Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român și "slaba atenție" acordată de partea coreeană celei de-a XXV-a aniversări a Zilei de 23 August. Spre sfârșitul anului 1969, am remarcat că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu Ministerul Afacerilor Externe, întrucât în acea perioadă România nu avea o misiune diplomatică la Nairobi, delegația noastră a apreciat că nu este oportun să ne asociem la o asemenea declarație. În consecință, prezentând în termeni diplomatici fermi poziția de neparticipare a țării noastre la această acțiune, delegația română a cerut ca în declarație să fie menționate țările socialiste asociate la aceasta sau să se precizeze că ea este făcută în numele unora dintre acestea, evitându-se astfel inducerea percepției eronate că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
primei Conferințe la nivel înalt, locul de desfășurare și condițiile ce trebuiau îndeplinite de țările participante, între care: promovarea unei politici bazate pe coexistența statelor cu regim social-politic diferit și pe nealiniere; acordarea de sprijin permanent mișcărilor de eliberare națională; neparticiparea la o alianță militară multilaterală, încheiată în contextul conflictului dintre marile puteri. Prima Conferință la nivel înalt a avut loc la Belgrad, în perioada 1-6 septembrie 1961 și a marcat în mod oficial crearea Mișcării de Nealiniere și instituționalizarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe fond, dezvoltări ori sublinieri în cadrul Mișcării a unor principii de Drept Internațional. Argumentele lor erau întemeiate, deopotrivă, pe fapte și acțiuni concrete, cum ar fi: ● respingerea de către România a amestecului și presiunilor de orice fel în treburile sale interne; ● neparticiparea la acțiuni militare împotriva altor state; ●condamnarea intervenției militare în Cehoslovacia din august 1968 și a doctrinei "suveranității limitate"; ● inexistența de trupe și baze militare străine pe teritoriul țării; ●neparticiparea cu trupe la manevre militare ale Tratatului de la Varșovia și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
amestecului și presiunilor de orice fel în treburile sale interne; ● neparticiparea la acțiuni militare împotriva altor state; ●condamnarea intervenției militare în Cehoslovacia din august 1968 și a doctrinei "suveranității limitate"; ● inexistența de trupe și baze militare străine pe teritoriul țării; ●neparticiparea cu trupe la manevre militare ale Tratatului de la Varșovia și neacceptarea unor acțiuni similare pe teritoriul național; ● poziția consecventă privind desființarea concomitentă a Tratatului de la Varșovia și a Alianței Nord-Atlantice; ● rolul dinamic pe plan internațional în favoarea păcii și independenței. În
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
La invitație au răspuns toate statele lumii care reprezentau ceva din punct de vedere economic, cu excepția URSS și a statelor deja ocupate, care aveau să devină comuniste. Dacă economiștii ruși ar fi putut cuantifica urmările catastrofale pentru economiile socialiste ale neparticipării la această conferință, cu siguranță că ar fi răspuns invitației. Dar cum nu putem face, decât cu eforturi mari de imaginație, o istorie contrafactuală, va trebui să spunem că arhitectura noului sistem monetar și financiar internațional va purta însemnele marelui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
relatează o dramă cosmică în chiar momentul producerii ei ; 2. colindătorii și colindații sunt implicați direct în acțiunea de scoatere a Cosmosului din criză (din Haos) ; 3. Între om și Cosmocrator există o colaborare sincronă. Fiecare are menirea lui și neparticiparea unuia poate periclita însăși existența Cosmosului ; 4. „muncile” lui Iuda sunt veșnice. Momentul critic, când balanța s-ar putea înclina în favoarea lui, este sfârșitul anului vechi și începutul celui nou. în paranteză, notez faptul că astfel de credințe nu sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
experiența scrutinului din iunie 2004. În contextul în care sondajele de opinie ale vremii plasau Alianța D.A. la o cotă electorală aproape dublă față de PSD, victoria lui Adriean Videanu, repurtată încă din primul tur, nu a surprins pe nimeni, însă neparticiparea la vot a reprezentat un record absolut. Din cele 439575 de voturi exprimate, reprezentând 24,83% din totalul celor 1770673 de bucureșteni cu drept de vot, 231147 (adică 53,01%) au revenit candidatului Alianței, în timp ce reprezentantul PSD a fost preferat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
România - indicatori, grupuri de risc și cauze 132 7.1. Indicatori ai participării școlare 133 7.2. Participarea școlară în România în 2005 potrivit datelor MEC (2005) 134 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar 135 7.4. Determinarea neparticipării școlare 136 Rezumat 137 Capitolul VII. Teorii critice ale relației dintre școală și mobilitatea socială 139 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman” 139 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni 141 1.2. Sistemul acreditărilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate școlară în România și voi aborda în final problema grupurilor cu risc de neparticipare școlară în România contemporană. Originile interesului pentru această temă pot fi regăsite în anii ’50-’60, când guvernele occidentale au solicitat institutelor de cercetare să investigheze disparitățile în probabilitățile de acces la educație al diferitelor grupuri sociale (etnice, geografice, culturale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Calculele realizate pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică pentru perioada respectivă arată că rata abandonului a crescut de aproape trei ori. Abandonul școlar este un fenomen urmărit cu atenție în cadrul politicilor sociale prin educație, fiind principala cauză a neparticipării școlare și afectând în mod inegal diverse categorii sociale. Tabelul 14. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial Sursa: MEC, 2005 Datele statistice oficiale indică inegalități semnificative între persoanele de sex feminin și cele de sex masculin în ceea ce privește participarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinată și de următoarele situații: - familie săracă; - rezidența în mediul rural; - lipsa mamei din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul că neparticiparea școlară este determinată de obicei de o combinație de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul de instrucție scăzut al părinților și prezența a cel puțin un copil cu vârsta mai mică de 5 ani în familie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de obicei de o combinație de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul de instrucție scăzut al părinților și prezența a cel puțin un copil cu vârsta mai mică de 5 ani în familie. 7.4. Determinarea neparticipării școlaretc " 7.4. Determinarea neparticipării școlare" Fiecare dintre situațiile de mai sus reflectă faptul că, din punct de vedere statistic, probabilitatea ca un copil să nu fie inclus într-o formă de învățământ este mai mare în categoriile enumerate decât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul de instrucție scăzut al părinților și prezența a cel puțin un copil cu vârsta mai mică de 5 ani în familie. 7.4. Determinarea neparticipării școlaretc " 7.4. Determinarea neparticipării școlare" Fiecare dintre situațiile de mai sus reflectă faptul că, din punct de vedere statistic, probabilitatea ca un copil să nu fie inclus într-o formă de învățământ este mai mare în categoriile enumerate decât în celelalte categorii corespunzătoare. Relația
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să nu fie inclus într-o formă de învățământ este mai mare în categoriile enumerate decât în celelalte categorii corespunzătoare. Relația de cauzalitate nu trebuie însă presupusă. Rezultatele de mai sus ne arată doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în celelalte categorii corespunzătoare. Relația de cauzalitate nu trebuie însă presupusă. Rezultatele de mai sus ne arată doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a putut identifica anumiți factori ce duc la neparticipare sau abandon școlar: - factori legați de structura ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a adulților din gospodărie: ponderea agricultorilor, șomerilor și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumiți factori ce duc la neparticipare sau abandon școlar: - factori legați de structura ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a adulților din gospodărie: ponderea agricultorilor, șomerilor și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați de resursele materiale și umane ale gospodăriei: apartenența la categoria celor mai săraci și deținerea unui stoc de educație redus favorizează neparticiparea școlară; - caracteristicile copilului: a fi băiat și a fi de etnie romă sporesc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați de resursele materiale și umane ale gospodăriei: apartenența la categoria celor mai săraci și deținerea unui stoc de educație redus favorizează neparticiparea școlară; - caracteristicile copilului: a fi băiat și a fi de etnie romă sporesc semnificativ probabilitatea neparticipării; la fel, contează vârsta relativă: copiii mai mari din familie au un risc mai mare de neparticipare decât frații lor mai mici; - factori referitori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copilului; - factori legați de resursele materiale și umane ale gospodăriei: apartenența la categoria celor mai săraci și deținerea unui stoc de educație redus favorizează neparticiparea școlară; - caracteristicile copilului: a fi băiat și a fi de etnie romă sporesc semnificativ probabilitatea neparticipării; la fel, contează vârsta relativă: copiii mai mari din familie au un risc mai mare de neparticipare decât frații lor mai mici; - factori referitori la structura gospodăriei: numărul de copii mai mici de 5 ani crește probabilitatea neparticipării; în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deținerea unui stoc de educație redus favorizează neparticiparea școlară; - caracteristicile copilului: a fi băiat și a fi de etnie romă sporesc semnificativ probabilitatea neparticipării; la fel, contează vârsta relativă: copiii mai mari din familie au un risc mai mare de neparticipare decât frații lor mai mici; - factori referitori la structura gospodăriei: numărul de copii mai mici de 5 ani crește probabilitatea neparticipării; în cazul în care capul gospodăriei este văduv sau trăiește în uniune liber consimțită, riscul neparticipării crește de asemenea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
semnificativ probabilitatea neparticipării; la fel, contează vârsta relativă: copiii mai mari din familie au un risc mai mare de neparticipare decât frații lor mai mici; - factori referitori la structura gospodăriei: numărul de copii mai mici de 5 ani crește probabilitatea neparticipării; în cazul în care capul gospodăriei este văduv sau trăiește în uniune liber consimțită, riscul neparticipării crește de asemenea. Modelele de regresie permit și unele constatări interesante cu privire la factorii care defavorizează participarea școlară: - mediul de rezidență și mărimea gospodăriei nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]