156 matches
-
funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. 4. Sintaxa frazei a. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propoziții subordonate; b. valorile conjuncțiilor ut și cum și folosirea modurilor în propozițiile introduse de acestea; sintaxa modurilor nepersonale; c. concordanța timpurilor în fraza latină; d. oratio obliqua. 5. Lexicul limbii latine a. componența lexicului; b. repartiția tematică și stilistică a lexicului latin; c. mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea și compunerea; d. privire comparativă cu lexicul limbilor moderne
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. 4. Sintaxa frazei a. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propoziții subordonate; b. valorile conjuncțiilor ut și cum și folosirea modurilor în propozițiile introduse de acestea; sintaxa modurilor nepersonale; c. concordanța timpurilor în fraza latină; d. oratio obliqua. 5. Lexicul limbii latine a. componența lexicului; b. repartiția tematică și stilistică a lexicului latin; c. mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea și compunerea; d. privire comparativă cu lexicul limbilor moderne
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
temporar restricționat sau să acorde acces la acesta sau părți ale acestuia altui membru național sau altor membri naționali implicați în dosarul la care se referă fișierul. Sistemul de gestionare a dosarelor le permite să definească datele specifice, personale și nepersonale, la care doresc să acorde acces altor membri naționali, asistenți sau membri autorizați ai personalului care sunt implicați în prelucrarea dosarului, precum și să selecteze informațiile pe care doresc să le introducă în index, în conformitate cu articolele 14 și 15 din Decizia
32005Q0319_01-ro () [Corola-website/Law/294028_a_295357]
-
se combină cu substantive ce denumesc lucruri numărabile: Multe din pronumele nehotărâte sunt folosite și că adjective nehotărâte, iar unele numai că adjective (ex.: cadă). În gramatică spaniolă actuala figurează trei moduri verbale: Infinitivul, gerunziul și participiul sunt considerate forme nepersonale ("formas no personales") ale verbului. Formele modale ale conjunctivului și ale indicativului exprimă opoziția non realitate/realitate. Imperativul nu exprimă nici realitate, nici irealitate, exprimă un ordin, un îndemn, o rugăminte. Prezentul (Presente) - Cu formele indicativului prezent putem exprimă nu
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
casa está construida" îi corespunde: La casa ha sido construida. La casa estaba construida - La casa había sido construida. În limba spaniolă, perifrazele verbale sunt formate dintr-un verb auxiliar sau folosit că auxiliar și un verb la un mod nepersonal, nepredicativ, adică la infinitiv, gerunziu sau participiu. Ele sunt sintagme fixe care afectează toate formele conjugării. Sunt folosite cu mare frecvență, întrucat exprimă diverse nuanțe semantice pe care verbul la modul nepersonal care intră în componență lor nu le-ar
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
că auxiliar și un verb la un mod nepersonal, nepredicativ, adică la infinitiv, gerunziu sau participiu. Ele sunt sintagme fixe care afectează toate formele conjugării. Sunt folosite cu mare frecvență, întrucat exprimă diverse nuanțe semantice pe care verbul la modul nepersonal care intră în componență lor nu le-ar putea reda. A se compară “escribo” (scriu) cu “tengo que escribir” (trebuie să scriu).<br> Între auxiliar și verbul la modul nepredicativ (numai infinitivul) se interpun, în unele perifraze, prepozițiile a, de
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Între auxiliar și verbul la modul nepredicativ (numai infinitivul) se interpun, în unele perifraze, prepozițiile a, de sau conjuncția que (mai rar).<br> Formele verbului auxiliar ne indică persoană, timpul, modul și numărul.<br> În general, în perifrazele verbale, forma nepersonala a verbului nu poate fi substituita printr-o formă echivalentă fără să afecteze sensul.<br> Nu orice combinație de acest fel poate fi numită perifraza verbală.<br> De exemplu “Voy a trabajar” poate să însemneze, în funcție de context și de situația
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
exemplu “Voy a trabajar” poate să însemneze, în funcție de context și de situația concretă, “merg să lucrez” sau “voi lucra” (perifraza verbală). Putem deosebi mai multe grupuri de perifraze verbale, în funcție de criteriul pe care-1 adoptăm. Astfel, dacă avem în vedere formă nepersonala a verbului, putem împărți aceste construcții în perifraze cu infinitivul, perifraze cu gerunziul și perifraze cu participiul: <br> Dacă le împărțim după modalitatea subiectivă pe care o implică putem deosebi perifraze cu caracter obligativ, perifraze care exprimă o posibilitate, probabilitate
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
și perifraze cu participiul: <br> Dacă le împărțim după modalitatea subiectivă pe care o implică putem deosebi perifraze cu caracter obligativ, perifraze care exprimă o posibilitate, probabilitate, perifraze cu caracter intențional etc.: <br> Clasificarea perifrazelor verbale, ținând seama de modul nepersonal care ia parte la formarea lor, nu este pur formală. Astfel perifrazele formate cu infinitivul dau acțiunii verbale o orientare spre viitor,față de timpul la care se află verbul auxiliar, cele cu gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare, iar cele
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
de conjuncția "se" sau sinonimul acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este analog cu cel din română, dar are și formă de persoana I plural. Cu desinența excepție "-o", în afară de "viro!" „vino!”, mai este și "ådo!" „adu!” Modurile nepersonale din istroromână sunt infinitivul, gerunziul și participiul. Spre deosebire de română, infinitivul se folosește fără "a", iar forma sa lungă nu se folosește. Are numeroase valori verbale, unele specifice, de exemplu de gerunziu: "åflu fętę durmi" „o găsesc pe fată dormind”. Gerunziul
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
mâncat...”. Sunt și sufixe specifice aspectelor: "-că-" și "-dă-" pentru imperfectiv, "-cn-" și "-dn-" pentru perfectiv. Exemple de perechi de verbe astfel marcate: După Narumov, în meglenoromână se disting formal trei moduri personale (indicativ, conjunctiv și imperativ) și trei moduri nepersonale: infinitiv, gerunziu și participiu. La modurile personale se disting timpurile: După același autor, indicativul viitor, condiționalul prezent și condiționalul perfect nu au forme specifice, dar se exprimă prin forme de mai sus și prin perifraze. P. Atanasov distinge în plus
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
numai de predicat. Indicativ Condițional-optativ Imperativ. Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are originea în latinescul „imperare”, care înseamnă a porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat: Conjunctiv Prezumtiv Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat. Infinitiv
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
trecut mai mult ca perfect ("préterito pluscuamperfecto"), trecut anterior ("préterito anterior") și viitor compus ("futuro compuesto"). Adițional, există construcții progresive compuse din verbul auxiliar "estar" ("a sta"), dar ele nu sunt considerate timpuri gramaticale. Verbele spaniole au și patru forme nepersonale: infinitiv ("infinitivo"), gerunziu ("gerundio"), participiu trecut ("participio préterito") și participiu prezent ("participio presente"). Cel din urma nu este considerat drept o formă conjugată, ci un adjectiv derivat din verbul propriu. Numărul mare al verbelor de uz zilnic sunt neregulare. Restul
Verbe în limba spaniolă () [Corola-website/Science/312090_a_313419]
-
identitatea sau caracteristicile a ceva (având astfel doar parțiala semnificație de "a fi"). "Estar" exprimă starea în care se află ceva sau cineva (având atât semnificație de "a sta", cât și parțial de "a fi"). "Hay", folosit ca o formă nepersonală, înseamnă "(aici/acolo/acum) este", "(aici/acolo/acum) sunt". Unele verbe necesită una dintre copuli, celelalte pot fi folosite cu ambele, schimbând pe urmă semnificația. Un exemplu poate să fie: Câteva alte verbe de asemenea pot fi copulative. Acest grup
Verbe în limba spaniolă () [Corola-website/Science/312090_a_313419]
-
cine?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprimă prin: a) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepoziție; Exemplu: (vb. prep. + pr. pers. Ac.) b) verb la un mod nepersonal; Exemplu: (vb. vb. la supin) c) adjectiv precedat de prepoziție; Exemplu: (adj. Ac.) Există un tip special de complement indirect în genitiv, exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziții. Exemplu: (vb. pron. dem. G.)
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare. Se identifică practic prin prezența unui singur predicat. Acesta este exprimat de obicei printr-un verb la un mod personal, dar în mod excepțional, printr-un verb la un mod nepersonal, un nume predicativ, o interjecție predicativă sau o intonație predicativă (într-o propoziție nominală redusă la subiect). Propoziția poate fi constituită din două sau mai multe cuvinte, dar și dintr-un singur cuvânt. Exemple: "El locuiește în București", "A se
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
părți de propoziție ale regentei, fiind identificate și denumite după această funcție. Între două tipuri de subordonate și părțile de propoziție corespunzătoare există totuși deosebiri: Dacă într-o gramatică precum Avram 1997 se consideră că un verb la un mod nepersonal poate fi predicat numai într-o propoziție principală, în unele gramatici se consideră că acest lucru este posibil și în secundare. Astfel, în gramaticile franceze se tratează așa-numitele „propoziții infinitivale”. Unele le consideră propoziții pe acelea în care infinitivul
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
sau prin derivare parasintetică: În unele gramatici ale limbii maghiare nu se consideră că există adverbe derivate din alte părți de vorbire, ci că acestea primesc sufixe gramaticale de tip desinență care formează complemente. Tot în unele gramatici maghiare, modurile nepersonale ale verbului sunt considerate părți de vorbire nominale aparte formate prin derivare din verb: "ír" „scrie” → "írni „a scrie” (infinitiv), "író „care scrie” (participiu prezent), "írt „scris” (participiu trecut), "megírandó „de scris” (participiu viitor), "írva" „scriind” (gerunziu). Afixele pentru marcarea
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
și plural. În trecut a existat și numărul dual. Rămășițele lui sunt vizibile în flexiunea numeralelor. Sistemul polonez al genurilor este foarte complicat din cauza combinației a trei categorii: genul (masculin, feminin și neutru), opoziția personal (adică nume de persoană) vs. nepersonal și opoziția animat vs. inanimat. Personal vs. nepersonal și animat vs. inanimat sunt relevante la masculin, dar nu afectează femininul și neutrul. Sistemul poate fi descris ca având cinci clase: masculin personal, masculin nepersonal animat, masculin neanimat, feminin și neutru
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
dual. Rămășițele lui sunt vizibile în flexiunea numeralelor. Sistemul polonez al genurilor este foarte complicat din cauza combinației a trei categorii: genul (masculin, feminin și neutru), opoziția personal (adică nume de persoană) vs. nepersonal și opoziția animat vs. inanimat. Personal vs. nepersonal și animat vs. inanimat sunt relevante la masculin, dar nu afectează femininul și neutrul. Sistemul poate fi descris ca având cinci clase: masculin personal, masculin nepersonal animat, masculin neanimat, feminin și neutru. Aceste clase pot fi identificate conform modelelor de
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
personal (adică nume de persoană) vs. nepersonal și opoziția animat vs. inanimat. Personal vs. nepersonal și animat vs. inanimat sunt relevante la masculin, dar nu afectează femininul și neutrul. Sistemul poate fi descris ca având cinci clase: masculin personal, masculin nepersonal animat, masculin neanimat, feminin și neutru. Aceste clase pot fi identificate conform modelelor de declinare și criteriilor de acord în gen între substantiv și adjectiv. Clasele de genuri se caracterizează prin următoarele proprietăți de flexiune (cu rare excepții): Pentru a
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
spații interioare au uluit de multe ori publicul. Futuriștii italieni, de pildă Umberto Boccioni, au lucrat intr-un spirit total opus. Ei au redat dinamismul, ritmul alert al vieții moderne. Artiștii constructiviști, cu o conceptie la fel de modernă dar cu țeluri nepersonale, ca de exemplu Naum Gabo (1890-1977) au conceput niște creații, ale căror eleganță și executare precisă amintea mai mult de modele științfice, de mașini. Constructiviștii au fost importanți inovatori, au utilizat materiale industriale (plastic, sticlă, oțel) acestea nefiind modelate sau
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
de exemplu, numai forma de persoana a III-a singular distingându-se de celelalte prin desinență. Exemple (morfemele de persoană, adică desinențele în afară de zero și pronumele personale sunt cu caractere aldine): În unele limbi, cum este româna, verbele la modurile nepersonale exprimă în general indirect persoana, având de regulă același subiect ca verbul regent al acestora. Când, în mod excepțional, au subiect diferit, acesta se exprimă printr-un cuvânt aparte, de exemplu, în limba română, la infinitiv și la gerunziu: Este
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
Alte valori se exprimă cu condiționalul în maghiară, dar cu conjunctivul în română: Marca acestui mod este "j", iar desinențele personale sunt: Vocalele de legătură folosite la imperativ (cu roșu): Observații: Formele care în gramaticile limbii române sunt numite moduri nepersonale sau nepredicative, în gramaticile limbii maghiare nu sunt considerate moduri, și se numesc forme nominale ale verbului. Marca infinitivului este "-ni", adăugată la rădăcina verbului: "beszél" → "beszélni „a vorbi”, "akar" → "akarni „a vrea”, "esik" → "esni „a cădea”. Dacă rădăcina se
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
l este un mod nepersonal și nepredicativ care exprimă, de obicei, o acțiune în desfășurare dependentă de acțiunea unui verb la un mod personal. l caracterizează acțiunea verbului principal al propoziției, precizând totodată modul, timpul, cauza sau condiția acțiunii verbului principal. Gerunziul românesc provine de la
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]