166 matches
-
legături van der Waals, de dispersie: a) au duritate mare; b) se prezintă sub formă de rețele atomice; c) sunt solubile în apă; d) au puncte de topire scăzute 11. Molecula hidrogenului sulfurat, H2S se formează prin legături: a) covalente nepolare; b) dipol-dipol; c) covalente polare; d) ionice 12. Rețeaua crsitalină a grafitului este: a) moleculară; b) metalică; c) ionică; d) atomică 13. Care din oxizii de mai jos sunt formați prin legătură ionică: a) SiO2, SO2; b) K2O, CaO; c
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
ușor în grafit; d) conduce curentul electric ca și metalele 16. Formula substanței ale cărei molecule se asociază prin legături de hidrogen este: a) H2O; b) HCl; c) H2; d) H2S 17. Oxidul de sodiu se formează prin: a) covalente nepolare; b) forțe van der Waals; c) covalente polare; d) ionice 18. Rețelele cristaline ale substanțelor formate prin legături covalente polare sunt: a) atomice; b) metalice; c) moleculare; d) ionice 19. Gazele rare formează rețele: a) atomice; b) ionice; c) metalice
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
naștere alte legături între particulele de solut și cele de solvent. Solventul (dizolvantul) este substanța chimică care are capacitatea de a dizolva o altă substanță. În funcție de polaritatea moleculelor care îl alcătuiesc, solvenții se clasifică în: • solvenți polari (ionizanți, disocianți); • solvenți nepolari (neionizanți, nedisocianți). Pentru a se dizolva un solut într-un solvent, particulele de solut trebuie să se disperseze, deci să se desfacă unele de altele, iar pe de altă parte moleculele de solvent trebuie să permită dispersarea solutului, deci forțele
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
disperseze, deci să se desfacă unele de altele, iar pe de altă parte moleculele de solvent trebuie să permită dispersarea solutului, deci forțele de atracție dintre molecule trebuie să fie comparabile. Astfel: * hidrocarburile parafinice se dizolvă unele în altele (molecule nepolare între care se manifestă numai forțe de dispersie) dar nu se dizolvă în apă, deoarece forțele de legătură intramoleculare sunt diferite (moleculele de apă sunt polare, între ele fiind legături de hidrogen); * solidele formate din cristale moleculare se vor dizolva
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
se manifestă numai forțe de dispersie) dar nu se dizolvă în apă, deoarece forțele de legătură intramoleculare sunt diferite (moleculele de apă sunt polare, între ele fiind legături de hidrogen); * solidele formate din cristale moleculare se vor dizolva în solvenți nepolari; * cristalele ionice se vor dizolva în solvenți polari; * cristalele atomice (diamant, grafit, carbură de siliciu și de bor) nu se dizolvă în nici un solvent, deoarece nici un solvent nu este capabil să rupă legăturile covalente ale rețelelor cristaline; * metalele nu se
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
nu numai prin creșterea glucozei sanguine ci și prin creșterea AGL. 3.2. Definiția lipidelor Lipidele sunt un grup heterogen de substanțe care se aseamănă prin caractere comune de solubilitate, fiind greu solubile în apă dar ușor dizolvabile în solvenți nepolari (eteri, benzen, cloroform etc) (18, 31, 65). Această însușire este datorată prezenței în moleculele lipidelor a unor întinse regiuni hidrocarbonate, hidrofobe. 3.3. Rolurile lipidelor Lipidele îndeplinesc următoarele roluri esențiale (1, 18, 23, 61, 62): 1. sunt principala formă de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
intermediară (Intermediate Density Lipoprotein, IDL); 4. lipoproteine cu densitate mică (Low Density Lipoprotein, LDL); 5. lipoproteine cu densitate mare (High Density Lipoprotein, HDL). 3.8.2. Structură Lipoproteinele au o structură comună reprezentată de un miez hidrofob, format din lipide nepolare (trigliceride, esteri de colesterol), înconjurat de un înveliș exterior alcătuit dintr-un singur strat de molecule polare (apoproteine, fosfolipide - în special lecitină - și colesterol liber). Mai pot cuprinde cantități mici de glucide, sub formă de glicoproteine (fig.21). Asocierea diverselor
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
HDL), după esterificarea, mediată de LCAT, a colesterolului liber primit; - prin esterificarea colesterolului liber rămas în învelișul VLDL sub acțiunea LCAT, enzimă activată de apo A I (componentă a VLDL). LCAT catalizează reacția: lecitină + colesterol → lizolecitină + acil colesterol Acil colesterolul nepolar migrează în miezul particulei VLDL, locusurile rămase libere din înveliș putând fi ocupate de colesterolul furnizat de HDL. În cursul celor două etape catabolice, diametrul și greutatea moleculară a VLDL scad progresiv, iar compoziția se modifică în sensul creșterii conținutului
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
să permită obținerea celor trei componente principale (celuloza, lignina, hemiceluloza) într-o serie mai puțin modificată. Alături de aceste componente, în masa celulozică se găsește o largă varietate de substanțe chimice ce pot fi extrase din lemn, utilizînd solvenți polari sau nepolari: terpene, uleiuri, ceruri, fenoli, alcooli, steroli, acizi grași și alcani. Ponderea acestor compuși variază între speciile diferite de arbori, de la 0,4% pînă la 8,3%, raportat la substanța uscată. Dintre proteine predomină glicoproteinele, bogate în aminoacizii hidroxiprolină, prolină și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente nepolare se întâlnesc în hidrocarburi: alcani 2. legături covalente polare apar
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente nepolare se întâlnesc în hidrocarburi: alcani 2. legături covalente polare apar în: a) hidrocarburi cu atomi de carbon hibridizați sp acetilena b) compuși cu funcțiuni simple, datorită efectelor electronice: în compuși halogenați (legătura C→X) a) saturați b) nesaturați c) aromatici
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
se definește ca fiind (după Pauling) capacitatea atomilor unui element de a atrage electronii dintr-o legătură; se notează cu χ. Fie legătura A-B legătură covalentă și χA și χB valorile electronegativităților corespunzătoare. 1. Dacă χA = χB legătura este nepolară, electronul din orbitalul molecular aparține în mod egal ambelor nuclee. 2. Dacă χA ≠ χB legătura este polară, electronul din orbitalul molecular este deplasat spre atomul elementului cu electronegativitatea mai mare. Deplasarea parțială a orbitalului molecular spre unul din atomi determină
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
altor factori exteriori (condiții de reacție, catalizatori, mediu de reacție). El poate fi: atrăgător de electroni, notat cu -Is respingător de electroni, notat cu +Is(convenția de semn se face în raport cu restul hidrocarbonat) Considerând legătura C-H o legătură covalentă nepolară (etalon), putem avea următoarele situații: a) atomi și grupe de atomi cu efect -Is Acest fenomen apare la atomii grupelor de atomi care au electronegativitatea mai mare decât a carbonului cheie. b) atomi și grupe de atomi cu efect +Is
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
sp 3 -s). Termenii superiori conțin și legături covalente σC-C (sp 3 sp 3) pe lângă legăturile σC-H, atomii de carbon adoptă o configurație tetraedrică, toate unghiurile de valență fiind de 109028*(cu mici abateri la alcanii superiori). Legăturile σC-C sunt nepolare datorită simetriei structurale a alcanilor, iar legăturile σC-H sunt foarte puțin polare (Cδ--H δ+) , datorită diferenței mici de electronegativitate dintre atomii de carbon și hidrogen. Din această cauză, alcanii indiferent de structura lor au dipol momentul (μ) egal cu zero
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
a atomului de carbon din alchene determină structura plană și rigidă a acestora. Legătura π este mai slabă decât legătura σ ceea ce explică reactivitatea mare a alchenelor și tendința lor de a participa la reacții de adiție. Legătura dublă este nepolară în moleculele simetrice și foarte puțin polară în cele nesimetrice. Izomerie. Alchenele prezintă: izomerie de catenă, Metode de sinteză a alchenelor Se bazează pe reacții de formare a legături C-C, au la bază reacții de eliminare sau condensare. Alchenele
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
alilică. 1. adiția catalitică a hidrogenului Alchenele și cicloalchenele adiționează hidrogen molecular în prezență unui metal tranzițional cu rol de catalizator, dând compuși saturați. Adiția halogenilor la alchene are loc ușor la temperatura camerei în absența luminii și în solvenți nepolari (CCl4, CH2Cl2, CS2) ducând la derivați halogenați vicinali. Rapida decolorare a bromului în CCl4 este un test pentru identificarea calitativă a legăturii duble din alchene. 3. adiția halogenilor în solvenți polari Prin tratarea unei alchene cu clor sau brom în
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
C; clorbenzenul, cloroformul, tetraclorura de carbon sunt lichide. Dintre derivații bromurați bromometanul este gaz iar derivații iodurați sunt lichizi sau solizi. Punctele de fierbere și densitatea cresc de la derivații fluorurați la cei iodurați. Derivații halogenați pot avea structură polară sau nepolară. Cei nepolari sunt insolubili în apă, solubili în eter, alcooli. Cei cu structură polară sunt solubili în apă, clorurile și bromurile inferioare de alchil au miros dulceag și proprietăți anestezice. Proprietăți chimice 1) Reacția de hidroliză - prin încălzire cu soluție
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cloroformul, tetraclorura de carbon sunt lichide. Dintre derivații bromurați bromometanul este gaz iar derivații iodurați sunt lichizi sau solizi. Punctele de fierbere și densitatea cresc de la derivații fluorurați la cei iodurați. Derivații halogenați pot avea structură polară sau nepolară. Cei nepolari sunt insolubili în apă, solubili în eter, alcooli. Cei cu structură polară sunt solubili în apă, clorurile și bromurile inferioare de alchil au miros dulceag și proprietăți anestezice. Proprietăți chimice 1) Reacția de hidroliză - prin încălzire cu soluție diluată trec
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
În seria omoloagă punctele de fierbere prezintă o creștere regulată. Acizii cu catena ramificată au punctele de fierbere mai ridicate decât izomerii corespunzători cu catena normală. Au puncte de fierbere ridicate datorită asocierii moleculelor sub formă de dimeri: În solvenți nepolari sunt asociați, iar în solvenți polari, acizii se găsesc sub formă de monomeri asociați cu moleculele solventului prin legături de hidrogen. Acizii dicarboxilici sunt toți solizi la temperatura camerei, solubilitatea lor în apă este redusă cu excepția acizilor: malonic, glutaric și
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
folosesc ca unsori consistente. Săpunul de plumb este lipicios și se folosește la fabricarea de paste adezive. Puterea de spălare a săpunurilor se datorează structurii lor, molecula de săpun conține o grupare polară COO-, solubilă în apă, și o grupare nepolară catena hidrocarbonată solubilă în solvenți nepolari, grăsimi. Datorită acestei structuri moleculele se aglomerează la suprafața de separare dintre cele două faze și sunt capabile să modifice puternic proprietățile superficiale a lichidelor. Dacă o soluție de săpun vine în contact cu
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
plumb este lipicios și se folosește la fabricarea de paste adezive. Puterea de spălare a săpunurilor se datorează structurii lor, molecula de săpun conține o grupare polară COO-, solubilă în apă, și o grupare nepolară catena hidrocarbonată solubilă în solvenți nepolari, grăsimi. Datorită acestei structuri moleculele se aglomerează la suprafața de separare dintre cele două faze și sunt capabile să modifice puternic proprietățile superficiale a lichidelor. Dacă o soluție de săpun vine în contact cu un lichid nemiscibil cu apa, uleiul
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cianhidrinei Proprietăți fizice Aminoacizii sunt substanțe cristalizate, care se topesc la temaperaturi ridicate, mai mari de 250 0C, cu descompunere, nu pot fi distilați nici chiar în vid. Aminoacizii sunt de cele mai multe ori solubili în apă și insolubili în solvenți nepolari. Fiind substanțe cu funcțiuni mixte, aminoacizii dau reacțiile grupei carboxil (-COOH), grupei amino ( NH2) și reacții specifice: 1. reacții date de grupa - COOH reacția de esterificare 2. reacții date de grupa - NH2 reacția cu 3. reacții specifice Cu sulfatul de
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Pt se verifică presupunerea făcută inițial privind identitatea compusului respectiv. REFRACȚIA MOLECULARĂ Considerații teoretice La așezarea unei substanțe în câmp electric, dacă aceasta este un dielectric (nu conține sarcini electrice) va avea loc fenomenul de polarizație moleculară. Prin polarizare, molecula nepolară se transformă într-un dipol. În cazul moleculelor polare, polarizarea se manifestă prin creșterea momentului dipolar propriu; acest tip de polarizare se numește polarizare de deplasare (Pd) și este dat de relația: d el atP PP = + (39) Pel = polarizarea obținută
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
UNOR COLOIZI MOLECULARI. SOLUȚIA COLOIDALĂ DE METILCELULOZĂ (MC) ȘI CARBOXIMETILCELULOZA SODICĂ (CMC-Na) Considerații teoretice Coloizii moleculari (soluții de compuși macromoleculari) sunt sisteme disperse a căror unitate cinetică este ghemul statistic macromolecular iar mediul de dispersie este un solvent polar sau nepolar. În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare sau mai mic de molecule amfifile iar mediul de dispersie este un lichid polar sau nepolar. Moleculele amfifile sunt molecule organice ce conțin un număr de atomi de carbon cuprins între 8 și 20, legați prin legături covalente, într-o catenă alchilică, liniară, ramificată sau alchilarilică ce constituie partea hidrofobă (nepolară) și o grupare polară ce
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]