KorAP: Find »[drukola/base=neproliferare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...34 >

832 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

semnal transmis celorlalți aliați în ajunul reuniunii Pactului de la Varșovia, programată pentru începutul lunii martie, în capitala Bulgariei. * 7 martie: Comunicatul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia (Sofia, 6-7 martie) releva că participanții "au examinat proiectul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare elaborat în cursul tratativelor și discuțiilor în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare și și-au expus pozițiile respective în această problemă". Pozițiile divergente ale României și ale celorlalte state participante nu au putut fi reconciliate. Bulgaria

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de tratat prezentat Comitetului de dezarmare la 18 ianuarie. Declarația este dată publicității la 8 martie. * 8 martie: România supune atenției Comitetului celor 18 state pentru dezarmare un set cuprinzător de amendamente la tratatul revizuit al proiectului de Tratat privind neproliferarea armelor nucleare. Amendamentele se refereau în principal la art.III (control), art.VI (măsuri de dezarmare), garanțiile de securitate pentru statele neposesoare de arme nucleare, modul de operare al tratatului și dreptul părților de a se retrage din tratat, în

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
tratat care să se bucure de o largă adeziune internațională, să constituie un instrument juridic eficace, demn de sprijinul tuturor popoarelor"41. În aceeași zi, SUA și URSS prezintă Comitetului pentru prima dată un proiect comun revizuit al Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare conținând unele modificări ale proiectului din 18 ianuarie, operate ca urmare a discuțiilor ulterioare acestei date și incluzând unele din sugestiile avansate de statele nenucleare, inclusiv România (fără nici o specificare sau nominalizare a vreunei țări). * 14 martie: Este

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
incluzând unele din sugestiile avansate de statele nenucleare, inclusiv România (fără nici o specificare sau nominalizare a vreunei țări). * 14 martie: Este adoptat Raportul Comitetului celor 18 state pentru dezarmare către Adunarea generală și Comisia de dezarmare asupra negocierilor relative la neproliferarea armelor nucleare. Proiectul comun americano-sovietic de tratat din 11 martie este reprodus în Anexa I la raport. O altă anexă (Anexa IV) conține propunerile și documentele de lucru prezentate de toate delegațiile la sesiunile din 1967 și 1968 ale Comitetului

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
statelor membre, câteva tendințe și proiecții erau suficient de bine conturate. Dintre acestea, următoarele apăreau ca fiind de cel mai mare interes: * Determinarea Statelor Unite și Uniunii Sovietice, în colaborare cu Marea Britanie, de a face tot posibilul pentru finalizarea tratatului de neproliferare în cursul sesiunii reluate a Adunării generale a ONU. Temerea lor era că amânarea atingerii acestui obiectiv până la sesiunea Adunării generale din toamna anului 1968, așa cum preconizau unele țări nenucleare africane și asiatice, ar putea conduce la eșuarea irecuperabilă a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
decât de fond, cele mai multe dintre ele vor accepta tratatul astfel modificat. Rezultatele presiunilor exercitate de cele trei puteri nucleare se făceau deja simțite. Schițat în liniile sale generale, dar edificatoare pentru direcția spre care se îndreptau evoluțiile privind tratatul de neproliferare, acesta era cadrul în care urma să se desfășoare activitatea diplomatică a României la sesiunea reluată a Adunării generale a ONU. Contextul politic era însă de o anvergură mult mai mare și mai complexă dacă avem în vedere, pe de

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
României la sesiunea reluată a Adunării generale a ONU. Contextul politic era însă de o anvergură mult mai mare și mai complexă dacă avem în vedere, pe de o parte, tensiunea creată în sânul organizației Pactului de la Varșovia în legătură cu problematica neproliferării nucleare, iar pe de altă parte, bunele relații statornicite deja între România și Statele Unite, între România și lumea occidentală în general. Era posibil, realist și productiv pentru România, în asemenea circumstanțe, să se opună finalmente adoptării tratatului de neproliferare a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
problematica neproliferării nucleare, iar pe de altă parte, bunele relații statornicite deja între România și Statele Unite, între România și lumea occidentală în general. Era posibil, realist și productiv pentru România, în asemenea circumstanțe, să se opună finalmente adoptării tratatului de neproliferare a armelor nucleare? Evident că nu! Și acest lucru era pe deplin conștientizat de decidenții politici ai țării. Pe de altă parte, la București nu putea fi ignorat faptul de o gravitate extremă intervenit în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia, prevestitor

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
posibilitatea înregistrării convorbirii), întâlnirea să aibă loc în parcul de mici dimensiuni din jurul clădirii care adăpostește sediul ONU. Propunere acceptată. A. A. Roșcin a afirmat, direct și deschis, că "dorește să cunoască poziția delegației RS România în cadrul actualelor dezbateri cu privire la neproliferarea armelor nucleare și îndeosebi dacă ne menținem propunerile de modificare a proiectului sovieto-american de tratat". După care dialogul s-a axat pe coordonatele principale ale poziției României privind proiectul de tratat, precum și pe atitudinea delegației române relativă la proiectul rezoluției

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
fac obiectul unei telegrame separate" (telegrama nr. 69.487 din 15. V. 1968 transmisă de Misiunea permanentă de la New York). La 15 mai, a fost trimisă Centralei MAE o telegramă de analiză a stadiului dezbaterilor și consultărilor neoficiale, în legătură cu tratatul de neproliferare, în care au fost formulate propunerile delegației privind modul concret de acțiune. Următoarele două pasaje merită a fi reproduse integral: "6. Discuțiile purtate până acum cu sovieticii (V. V. Kuznețov telegrama nr. 69.467, A. A. Roșcin telegramele nr. 69.461

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
includerea unor prevederi referitoare la importante aspecte de fond (dezamare, utilizarea pașnică a energiei nucleare, garanții de securitate pentru țările neposesoare de arme nucleare), s-a cerut expres să se renunțe la prevederea potrivit căreia Adunarea generală "aprobă" tratatul de neproliferare termen inacceptabil țărilor nenucleare printr-un termen care nu putea fi interpretat că statele părți la tratat ar fi lipsite de dreptul lor suveran de ratificare a tratatului. Cele două superputeri nucleare au acceptat finalmente formula Adunarea generală "se felicită

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
nenucleare printr-un termen care nu putea fi interpretat că statele părți la tratat ar fi lipsite de dreptul lor suveran de ratificare a tratatului. Cele două superputeri nucleare au acceptat finalmente formula Adunarea generală "se felicită" de tratatul de neproliferare, care întrunea o adeziune confortabilă. * Ministrul Corneliu Mănescu informa Centrala MAE, la 21 mai, că discursul delegației române în Comisia politică va fi rostit de ambasadorul Nicolae Ecobescu, la 22 mai. Textul inițial, transmis din timp de delegație, a fost

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
propun la respectivul document. Modificările urmau să fie operate în principal în partea preambulară a rezoluției și se refereau la următoarele probleme: a) folosirea în scopuri pașnice a energiei nucleare; b) înfăptuirea unor măsuri de dezarmare după încheierea tratatului de neproliferare; c) responsabilitatea statelor de a acționa în conformitate cu principiile Cartei ONU. În primul paragraf din partea dispozitivă, cuvintele "își însușește" erau înlocuite cu expresia "se felicită de". Solicitările delegației române, ca și cele ale altor state nenucleare își găseau, în acest mod

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
69.542 din 28.V.1968, transmisă de Misiunea permanentă de la New York). * În fine, la 31 mai, delegațiile Uniunii Sovietice și Statelor Unite au prezentat în Comisia politică a Adunării generale modificările pe care le-au adus proiectului de tratat privind neproliferarea armelor nucleare. În declarațiile șefilor celor două delegații, V.V. Kuznețov și, respectiv, A. Goldberg, au fost evidențiate larga participare la discuții și caracterul aprofundat al acestora, spiritul de cooperare manifestat de numeroase delegații. Fără a face nominalizări, ei au subliniat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
care, totodată, face referiri la respectarea egalității suverane a tuturor statelor și la rezolvarea prin mijloace pașnice a disputelor internaționale. Deși sunt diferite de propunerile noastre în materie, prevederile menționate marchează, totuși, un progres, în sensul reconfirmării prin tratatul de neproliferare a principiului nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței în relațiile dintre state. c) Utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice. Noile stipulații introduse în articolul patru au caracter de substanță, modificând sensibil vechea prevedere a proiectului. Remarcăm faptul că, potrivit

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
mai importante a oferit temeiurile necesare adoptării unei decizii finale privind poziția României. Instrucțiunile conducerii superioare transmise delegației la 3 iunie autorizau delegația să aducă la cunoștință autorilor tratatului hotărârea guvernului român de a sprijini proiectul de rezoluție în problema neproliferării armelor nucleare și proiectul de tratat anexat acesteia. Șefii delegațiilor sovietică și americană au primit cu o satisfacție deosebită această prețioasă informație. V.V. Kuznetov, îmbrățișând pe ministrul de externe Corneliu Mănescu, a apreciat că "Este un lucru mare, foarte mare

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
politică, la 10 iunie, fiind apoi adoptat de Adunarea generală la 12 iunie, devenind rezoluția 2373 (XXII). Atât în Comisia politică, cât și în plenara Adunării generale, delegația română a votat pentru proiectul de rezoluție și, implicit, pentru Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare, anexat acesteia. Explicația privind votul delegației române a fost prezentată de ambasadorul Nicolae Ecobescu, conform textului pentru care se primise în prealabil aprobarea de la București. Textul nu era unul formal, de rutină. Dimpotrivă, în cele peste cinci pagini

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în prealabil aprobarea de la București. Textul nu era unul formal, de rutină. Dimpotrivă, în cele peste cinci pagini, au fost reluate sintetic, dar într-o formă adecvată momentului politic respectiv, tezele cunoscute ale României privind sensul și finalitatea tratatului de neproliferare a armelor nucleare. S-a accentuat, firesc, necesitatea de a se depune în continuare eforturi susținute pentru realizarea unor măsuri efective de dezarmare, de dezarmare nucleară în mod prioritar, ca și a altor acțiuni și măsuri în vederea înfăptuirii stipulațiilor incluse

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
unele țări ale Americii Latine, între 9 septembrie și 10 octombrie 1968 Nicolae Turturea 329 II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ 349 Gânduri peste ani Constantin Ene 351 Criza rachetelor ONU, New York, 1962 Academician Mircea Malița 382 Contribuția României la negocierea tratatului de neproliferare a armelor nucleare Nicolae Ecobescu 404 Bătălia pentru noi reguli de conduită la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa Ion Diaconu 444 Reuniunea pregătitoare a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa Ioan Sbârnă 456 Centenarul morții poetului național

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
afacerilor externe și ambasador al României în Grecia. 1 Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate de 95 de voturi contra 4 și 21 de abțineri. In termenii părții dispozitive a rezoluției, Adunarea generală: " 1. Se felicită pentru Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare al cărui text este anexat la prezenta rezoluție. 2. Roagă guvernele depozitare să deschidă Tratatul spre semnare și ratificare la o dată cât mai apropiată cu putință. 3. Exprimă speranța că aderările la Tratat vor fi cât mai numeroase

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și alte corpuri celeste, semnat la Londra, Moscova și Washington, la 27 ianuarie 1967; Tratatul pentru interzicerea armelor nucleare în America Latină, semnat la Mexico City, la 14 februarie 1967. 3 Din constelația instituțională care definește regimul neproliferării armelor nucleare, mai fac parte și alte înțelegeri și mecanisme, dintre care menționăm: Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA); Grupul Furnizorilor Nucleari (Nuclear Suppliers Group) și Comitetul Exportatorilor Nucleari (Nuclear Exporters Committee), cunoscut și sub numele de "Zangger Committee", după

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
trei instituții, cu statute și sarcini complementare, acționează în mod coordonat pentru a asigura aplicarea garanțiilor ("safequards") AIEA în materie de livrări (exporturi) de materiale și echipamente nucleare. 4 India, Israel și Pakistan au refuzat să adere la Tratatul de neproliferare, toate devenind puteri nucleare. După efectuarea experiențelor cu arma nucleară în 1988, India și Pakistanul și-au asigurat intrarea lor de facto în clubul puterilor nucleare, ceea ce este generalmente recunoscut. Israelul este considerat în mod unanim că a dezvoltat un

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
datorită opoziției ferme a Franței, care încă nu efectuase prima sa experiență nucleară și se considera vizată de proiectul irlandez). Un an mai târziu, cu ocazia celei de-a XIV-a sesiuni a Adunării generale, Irlanda a cerut înscrierea problemei neproliferării armelor nucleare pe ordinea de zi a respectivei sesiuni și a supus atenției un proiect revizuit de rezoluție. Beneficiind de sprijinul Statelor Unite, proiectul devine rezoluția 1380 (XIV) din 20 noiembrie 1959. Uniunea Sovietică și aliații săi, inclusiv România, precum și Franța

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
1964 (cf. Nicolae Ecobescu, Dezarmarea. Cronologie. 1945-1978, p.208). 24 Reține atenția faptul că în Declarația cu privire la întărirea păcii și securității în Europa, adoptată de Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia (București, 4-6 iulie 1966) neproliferarea nu figurează printre problemele "de importanță mondială" a căror reglementare ar influența în mod favorabil și situația în Europa (Tratatul de la Varșovia. 1955-1980, p.228). 25 Nicolae Ecobescu, op.cit., p.231. 26 Cf. United States Arms Control and Disarmament Agency

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
1965, p.347-349. Proiectul a fost introdus de șeful delegației SUA, William C.Foster, Director, U.S. Arms Control and Disarmament Agency (Ibid., p.349-353). 30 Proiectul sovietic a fost prezentat de ministrul afacerilor externe, Andrei Gromîko, împreună cu un Memorandum privind neproliferarea armelor nucleare (vezi pentru texte ibid., p.436-446). 31 Nicolae Ecobescu, op.cit., p.236. 32 Ibid., p.237. 33Vezi pentru textele celor două rezoluții The United Nations and Disarmament. 1945-1970, p.283-285. 34 Vezi volumul Politica externă a României Socialiste

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]