158 matches
-
care cele Șapte Stele nu-s mai multe de sapte este-un motiv tare nostim. LEAR: Fiindcă nu-s opt. BUFONUL: Da,-ntr-adevăr, din tine-ar ieși un nebun pe cinste. LEAR: Să mi-o reiau cu forța. Monstru de nerecunoștința! BUFONUL: Dacă-ai fi bufonul meu, unchiule, te-aș bate c-ai îmbătrînit înainte de vreme. LEAR: Cum așa? BUFONUL: N-ar fi trebuit să-mbătrînești pînă nu te-ai fi copt la minte. LEAR: Nu mă lăsați să-nnebunesc, nu, ceruri
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dragoste, devotament și dăruire față de ei. Mulți părinți, din păcate prea mulți, constată cu durere că investițiile materiale și sufletești făcute în copii, nu le-au satisfăcut speranțele, că norocul de a se bucura de fericirea copiilor i-a ocolit. Nerecunoștința cea mai odioasă, dar cea mai comună și cea mai veche este aceea a copiilor față de părinți, apreciază moralistul francez Vouvenarques. Rănile sufletești cele mai adânci și mai dureroase ale părinților sunt cele provocate de copii, de cei în care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cazuri indiferența față de ceilalți contează într-un sens foarte clar și precis al termenului: e vorba de acea nepăsare grea, uneori vecină cu nesimțirea, care se "traduce" în nefericire, în forme diverse de manifestare ale suferinței și deznădejdii, în simțământul nerecunoștinței, al trădării sau, deloc la sfârșit, în sentimentul că ești, ca ființă umană pur și simplu, desființat, redus la zero. Formula înțeleaptă din limbajul moral comun "indiferența ucide" tocmai un atare conținut plin de înțelesuri grave, semnalează. Cineva, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se transformă într-un remediu pentru singurătatea scriitorului. Excelența caracterului (elogiu Doamnei Elvira Sorohan) Dan Gabriel Onțeluș Comunitatea intelectuală, în general și aceea românească, în particular suferă incurabil, se pare, de o formă pernicioasă de autism spiritual. Autosuficiența, amnezia anomică, nerecunoștința, ambiguitatea identitară și diabolizarea alterității sunt câteva dintre simptomele pe care cărturarii români le manifestă. Celebrând personalitatea Doamnei Elvira Sorohan, înțelegem să evidențiem autentica menire a omului învățat în societate, chiar dacă evoluțiile globaliste ale ultimelor două decenii par a arunca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-i cere lui Octave să înceapă povestirea unor alte evenimente anterioare situației prezente și pe care trebuie, din nou, să le explice: Scapin (9) Da, s-a purtat foarte urât cu mine. Și m-am supărat atât de tare de nerecunoștința veacului, că m-am hotărît să nu mai fac nimic. Dar, ajunge! Mai bine, povestiți-mi ce vi s-a întâmplat. Mișcarea amplă a orientării-Pn1' a povestirii lui Octave se desfășoară pe două planuri: dacă ne plasăm și preluăm punctul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Fiecare bulgăre de foc pe care-1 primești în față ți-o scurtează cu un segment. Este viața ta, așa cum pe tărâmul nostru nu o poți vedea niciodată, căci aici nu știi niciodată cât de adânc ești rănit de gloanțe, de nerecunoștință 252 sau de o iubire pierdută. Nici cât de lung e segmentul care ți-a mai rămas. Uimitor peste măsură e că ființele din computer, între care tu însuți când ajungi un game junkie, își pot și redobândi, la fel de grotesc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de timp, rugina ca o plagă, Doar scrâșnetele vieții subzistă, furibund, Ca să primești o moarte îți trebuie o șpagă Reintrodusă, zilnic, în buzunar imund. Dansează disperarea, rânjește neputința, Netrebnicia însăși te rupe în bucăți, Te-nghit de viu orgoliul și nerecunoștința, Iar tu jertfești tristeții valori sau judecăți. În teorie-i bine și mai avem speranță, Trăiască Ieremia care ne duce-n gard, Trăim nefericirea de-a nu avea substanță Și-n noi, ca în coșmaruri, tumori maligne ard. Lovim, constant
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Donald, cărăm tot ce era În mașină, punem cadourile sub brad și mâncarea și băutura În bucătărie, iar ei spun În cor: —Vai, Richard, Îți mulțumim că ai adus vinul. Nu trebuia să te deranjezi. Oare se poate muri de nerecunoștință? Slujba de la miezul nopții, Biserica St. Mary, Wrothly Iarba e atât de plină de gheață În noaptea asta, că se produce un efect aproape muzical: clinchetim și zornăim pe drum de la casa familiei Shattock, o fostă moară, până la bisericuța normandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
un scârțâit lugubru sub greutate ambelor poveri, răsunând sinistru în noapte. Trăsnit, cum nu mai fusese vreodată, de alcoolul consumat afară, cu lăcomie nemăsurată, Vladimir se supără de răsunetul gâlcevitor care zvâcni din scârțâiala patului și își arătă nemulțumirea față de nerecunoștința exprimată prin tăcere a pacientului: Sssst! îl țistui el pe bolnavul care avea o expresie severă de ingratitudine inexorabilă pe fața imobilă, așteptând, nepăsător, să îl acopere altcineva și făcându-i, parcă, în ciudă, prin fixitatea privirii. Ca un mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
uitat! Nu l-au mai făcut pe Marinescov nici un fel de erou: l-au lăsat să-l schingiuiască remușcările și Istoria să-l pomenească cu oroare. Țin minte că fiica lui Marinescov îi istorisea mamei că tatăl ei, dezamăgit de nerecunoștința lui Stalin, a încercat de mai multe ori să se spânzure și că după un timp a dispărut fără urmă. Mama mai povestea că fata lui Marinescu fu atât de impresionată de propria-i dramă, încât începu să deteste prestațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință față de Dumnezeu dacă nu faci ceea ce se cuvine cu ceea ce El îți dăruiește. A fi dăruit nu atrage în mod automat bogăția, buna situare. Prezența talentului trebuie însoțită de conștiința obligației de a fi la înălțimea acestui dar. „Darul este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
așează cu noi la masă și sfințește mâncarea, băutura și pe noi robii Tăi, amin! Apoi se întoarse spre oaspeți și le zise: Acum putem să ne așezăm la masă plini de bucurie și pătrunși de o sfântă pace. 53. Nerecunoștința Într-un grup de oameni se vorbea despre un fiu nerecunoscător, pe care tatăl l-a iubit nespus de mult, l-a încărcat de toate bunătățile și în schimb fiul l-a supărat, l-a asuprit, l-a batjocorit și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ales, slăbit de durere, suferință și griji. Îngrijorarea lungii pribegii care urma, părăsirea patriei lui dragi, Majestatea umilită a acestui nepot și strănepot de regi și împărați puternici ai celor mai mari imperii, amărăciunea cu care-l dăruiseră propriul popor, nerecunoștința țării pentru care era gata să-și jertfească viața... toate acestea se puteau citi ca într-o carte, pe acea față atât de tânără. „Am plecat cu moartea’n suflet!”, a spus regele atunci... Nori de furtună se strângeau tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Fiecare bulgăre de foc pe care l primești în față, ți-o scurtează cu un segment. Este viața ta, așa cum pe tărâmul nostru nu o poți vedea niciodată, căci aici nu știi cât de adânc ești rănit de gloanțe, de nerecunoștință sau de o iubire pierdută. Nici cât de lung e segmentul care ți-a mai rămas. Unul din țelurile cele mai ambițioase pe care și le propune grafica pe computer este crearea unor ființe virtuale, a unor duplicate ori clone
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
îi spusese nimic în legătură cu acest lucru. Prin urmare, era evident că, dincolo de tot ce făcusem eu și Eva, nu era nici urmă de gratitudine. Ținând cont de această experiență, am inventat un aforism: "Oamenii îți vor ierta orice, mai puțin nerecunoștința". Nici măcar o singură dată, când i-au fost publicate poemele în reviste de mare importanță, Nina Cassian nu a creditat traducerea Evei Feiler. Când Eva a murit de liposucție, în Israel, și s-a păstrat un moment de reculegere la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
plopi și terebinți" (4: 12-13). Israel și-a uitat istoria: "Când Israel era copil, eu îl iubeam, și din Egipt am chemat pe fiul meu. Dar cu cât îi chemam, cu atât fugeau dinaintea mea" (11: 1-2). Mânia provocată de nerecunoștința continuă izbucnește. Pedeapsa va fi teribilă: "De aceea voi fi pentru ei ca un leu și-i voi pândi, pe cale, ca o panteră și mă voi azvârli asupra lor ca o ursoaică lipsită de puii ei și le voi sfâșia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
eliberați din penitenciarul Cluj comuniștii condamnați, încercându-se apoi, cu pază civilă organizată (în parte) de ei, menținerea ordinii și liniștii în Cluj, în timp ce trupele sovietice așteptau. Mai târziu, Mikó și-a reamintit momentul evocându-l cu gustul amar al nerecunoștinței: "După ce i-am eliberat din pușcărie pe comuniștii condamnați, reprezentanții Partidului Păcii (Béke Párt) și-au manifestat atitudinea rigidă față de Partidul (Maghiar) Transilvan (Erdélyi Párt - EP). Din momentul acela se discuta cu noi ca reprezentanță parlamentară și nu ca Partid
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu poate fi pedepsire a unui inocent. Aceasta este mai întâi o violare a acelei legi a naturii care interzice tuturor oamenilor să caute, în răzbunarea lor, altceva decât un bine viitor. În al doilea rând a celei care interzice nerecunoștința [...] pedepsirea unui inocent fiind totuna cu a întoarce binele cu răul. Și în al treilea rând, a legii care poruncește echitatea"63. Pentru Locke însă, dacă puterea absolută nu este limitată prin instituții pozitive și legi fundamentale "ea nu poate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pentru astfel de făpturi nedemne : Aceștia îți fură muritorii,/ Grozavii tăi prieteni, fierarii și păstorii,/ De-al căror drag Olimpul ne fuse tulburat ! (IV, p. 112). Prometeu își deplânge amar iluziile pierdute cu privire la favoriții lui : Mă vezi înfrânt de atâta nerecunoștință,/ Revolta și dezgustul sunt noua mea credință/ Cu ochii stinși contemplu tot visu mi nimicit (IV, p. 113). Titanul își vede năruite speranțele de a contribui la înfrumusețarea lumii prin încurajarea oamenilor, căci aceștia au profitat de binefacerile civilizației doar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îți va fi mire ?) și o îndeamnă mereu Ifigenia, trezește-te ! (I 3). Când tânăra anunță că se va jertfi pentru cauza grecilor, Clitemnestra, care-și face datoria de mamă apelând la Ahile pentru a o salva, îi reproșează fetei nerecunoștința față de cel dispus să înfrunte întreaga oștire de dragul ei : Astfel mulțumești tu lui Achile pentru înverșunarea cu care-ți apără viața ? (II 2). În cele din urmă, regina renunță să înțeleagă motivele purtării Ifigeniei și își pune ultima speranță în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care a răsunat în ziua aceea, când, Isus și-a arătat Inima Sf. Margareta Maria Alacoque , i-a zis: „Iată Inima care i-a iubit atât de mult pe oameni, și Care, în schimb, este răsplătită cu atâta răceală și nerecunoștință”. Pentru că lumea uita că este subiectul iubirii divine, Dumnezeu însuși S-a învrednicit să-i aducă aminte cerând ispășire, deschizând, celor care voiau să înțeleagă, noi orizonturi de speranță, de înviere, de viață. Cultul Inimii Preasfinte - spunea mons. Olgiati - înseamnă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
buți de vin,/ Teancuri de postav,/ Postav roșior,/ Eu o să mă însor” (Coconi-Ilfov). Animalele totemice deveneau ele înseși nunta și casa noului cuplu, pe când ajutorul năzdrăvan, esențial pentru flăcău, reprezintă o simplă „marfă” a cărei vânzare procură cele necesare nunții. Nerecunoștința flăcăului are de fapt o altă semnificație, aceea de a marca depășirea etapei prenupțiale inițiatice. În folclorul românesc, eliberarea calului se produce doar „în două situații liminare”: înainte de nuntă și înainte de moarte. Cunoscându-și traseul existențial, flăcăul renunță la cal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
celei de a treia călătorii, de către noul administrator regal, Francisco Bobadilla, acuzat de abuzuri și proasta gestionare a bunurilor Coroanei și trimis în lanțuri în Spania. La 7 iulie 1503, redacta suveranilor "Scrisoarea din Jamaica", în care se plângea de nerecunoștința celor din jur față de el și marile sale servicii aduse Coroanei: "Am fost aruncat gol, împreună cu doi frați ai mei și fără judecată și cercetări am fost puși în fiare și rău tratați... În vârstă de 28 de ani am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
printre cețuri... Dar soarele, sfios la început, a ridicat o poală a perdelei, apoi s-a instalat hotărât la masa mea, adulmecând delicioasa cafea cu lapte, mierea, untul, pâinea. Iar Menaru, răgușită, aproape afonă, a venit să se plângă de nerecunoștința lui Musever, venită în vizită de la Tekirghiol cu fiul ei Tucian. Musever susținea că s-a îmbolnăvit de gât molipsindu-se de la mama ei, pe care o acuza că are un s[ifilis] care i-a „mân cat gâtlejul“. (Urmare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]