143 matches
-
doar în ceea ce se numește, în termeni moderni, "prezentul istoric", străduindu-se să ajungă la un Timp sacru care, în unele privințe, ar putea însemna "Veșnicia". Nu este ușor de arătat doar în câteva cuvinte ce înseamnă Timpul pentru omul nereligios al societăților moderne. Nu intenționăm să abordăm filozofiile moderne ale Timpului și nici unele concepte pe care știința contemporană le folosește pentru propriile sale cercetări. Scopul nostru nu este de a compara sisteme ori filozofii, ci comportamente existențiale. Or, ceea ce se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să abordăm filozofiile moderne ale Timpului și nici unele concepte pe care știința contemporană le folosește pentru propriile sale cercetări. Scopul nostru nu este de a compara sisteme ori filozofii, ci comportamente existențiale. Or, ceea ce se poate observa la un om nereligios este că și el cunoaște o anumită discontinuitate și eterogenitate a Timpului. Și pentru el există, în afară de timpul mai curând monoton al muncii, un timp al petrecerilor și al spectacolelor, un timp "festiv". Și el trăiește după ritmuri temporale variate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu iau parte la durata temporală ce le precedă și le urmează, care au o altă structură și o altă "origine", pentru că este un Timp primordial, sanctificat de zei și putând fi adus în prezent prin sărbătoare. Pentru un om nereligios, Timpul nu poate reprezenta nici ruptură, nici "mister": el alcătuiește dimensiunea existențială cea mai profundă a omului și este legat de propria sa existență, având așadar un început și un sfârșit, care este moartea, dispariția existenței. Oricât de numeroase ar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și este legat de propria sa existență, având așadar un început și un sfârșit, care este moartea, dispariția existenței. Oricât de numeroase ar fi ritmurile temporale pe care le urmează și oricât de deosebite ar fi intensitățile acestor ritmuri, omul nereligios știe că este vorba mereu de o experiență umană în care nu poate interveni nici o prezență divină. Dimpotrivă, pentru omul religios, durata temporală profană poate fi periodic "oprită" prin introducerea, cu ajutorul riturilor, a unui Timp sacru, non-istoric (în sensul că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se unea în taină cu Hera (Pausanias, II, XXXVI, 2). Cum este și firesc, mitul divin este modelul exemplar al unirii dintre oameni. Trebuie să mai subliniem structura cosmică a ritualului conjugal și a comportamentului sexual al oamenilor. Pentru omul nereligios al societăților moderne, această dimensiune cosmică și în același timp sacră a unirii conjugale este greu de perceput. Nu trebuie însă să uităm că, pentru omul religios al societăților arhaice, Lumea este încărcată de mesaje, care par uneori de neînțeles
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fiind accesibilă doar unei minorități a societăților moderne, în primul rând oamenilor de știință. Pentru ceilalți, Natura mai are încă un "farmec", un "mister", o "măreție" în care se pot regăsi urmele vechilor valori religioase. Nici un om modern, oricât de nereligios ar fi, nu rămâne nepăsător la "farmecul" Naturii, și nu este vorba doar de valorile ei estetice, sportive sau igienice, ci și de un sentiment nelămurit și greu de definit, în care se regăsesc urmele unei experiențe religioase degradate. Un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
înseamnă că ai abolit orice "stare", că ai ales nu instalarea în lume, ci libertatea absolută, care implică în gândirea indiană distrugerea oricărei lumi condiționate. Nu este nevoie să insistăm prea mult asupra valorilor acordate de către unul dintre contemporanii noștri nereligioși corpului său, casei sale și universului său, pentru a ne putea da seama de distanța uriașă care îl desparte de oamenii aparținând culturilor primitive și orientale de care am vorbit mai înainte. Tot așa cum locuința omului modern și-a pierdut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
găsească mângâierea? Zeii anticilor funcționaseră la fel de eficient ca Hristos și martirii lui de mai târziu. Dar în timpul acestui moment din secolul al II-lea umanitatea a trebuit să se îngrijească de ea însăși, să se bazese pe propriile ei resurse nereligioase. Această rezistență solitară rațională, proactivă, senzuală, veșnic armonizată cu moartea individuală a format baza versiunii unice a melancoliei: aceeași pe care artiștii renascentiști, care o fascinaseră pe Youcenar, au încercat să o surprindă în special în opere cum ar fi
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
complete, Anthropos, Paris, 1967, vol. VIL 86. Vezi Henri Desroches, Religiile contrabandei, Manie, Paris, 1974. Autorul insistă asupra dificultății de a distruge, din punct de vedere istoric, "ceea ce tine de o religie neconformistă de ceea ce va ține de un socialism nereligios". Așa cum o disidență religioasă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea poate fi considerată o "anticipație socialistă", multe teorii socialiste din secolul al XlX-lea pot fi văzute ca o "postfață" la o "tradiție a disidenței creștine". VI
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural (primitiv/modern, religios/nereligios, cult/incult etc.), social-economic, de clasă socială și de profesie, grup etnic etc.; • factori de natură geo-cosmică: influențele mediului geografic (climă, zonă etc.); determinări cosmice (influența cîmpurilor galactice, a exploziilor solare, a cîmpurilor electromagnetice etc. asupra comportamentului uman, asupra stării
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
studiu, fără pregătire, cu riscul de a ruina statul, averile personale și munca însăși care scade imediat ce încrederea se retrage... "[Un] lucru totuși mă liniștește, acela că acest popor care se înscăunează îmi pare mult mai luminat, mai moral, mai nereligios decît burghezia căreia îi succede..." Frédéric Ozanam, 6 martie 1848, in Lettres de Frédéric Ozanam, t.3, Paris, CELSE, 1978, p.387-388. Frédéric Ozanam (1813-1853), fondator al Conferințelor de la Saint-Vincent-de-Paul, profesor la Sorbona, scrie la 6 martie 1848, fratelui său
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad / Rai / Păcat; Biserica oferă răspunsuri la... probleme morale / familiale / sociale; se consideră o persoană religioasă / o persoană nereligioasă / un ateu; are momente în care se roagă, meditează Cât de justificată este... homosexualitatea / prostituția / avortul / divorțul / eutanasia Nu acceptă că vecini... dependenți de droguri / homosexuali / alcoolici Alege cele mai importante "lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Autopercepția religiozității e măsurată pe baza răspunsurilor la întrebarea: Independent de faptul că mergeți sau nu la biserică, vă considerați o persoană religioasă / o persoană nereligioasă /un ateu (în analize a fost transformat în variabilă dummy unde răspunsul persoană religioasă a primit valoarea 1, iar răspunsurile o persoană nereligioasă și ateu valoarea 0). Comportamentul religios e desemnat de răspunsurile la întrebarea: Aveți momente în care vă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întrebarea: Independent de faptul că mergeți sau nu la biserică, vă considerați o persoană religioasă / o persoană nereligioasă /un ateu (în analize a fost transformat în variabilă dummy unde răspunsul persoană religioasă a primit valoarea 1, iar răspunsurile o persoană nereligioasă și ateu valoarea 0). Comportamentul religios e desemnat de răspunsurile la întrebarea: Aveți momente în care vă rugați, meditați sau faceți ceva asemănător? (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de noi. Atunci a răspunde înseamnă a avea grijă, fapt care-l presupune pe celălalt ca subiectivitate și această recunoaștere, într-un fel, ne face să ne odihnim în celălalt. Concluzie Criza antropologică oarecum voalată de un mod utilitarist și nereligios de a gândi despre om manifestă faptul că descoperirile tehnice și progresul științei, însoțite de o creștere a bunăstării personale și sociale, în favoarea unora și în defavoarea multora, nu întotdeauna se dezvoltă împreună cu conștientizarea continuă a valorilor umane, spirituale și sociale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se autodefinea ca fiind "apolitică". Potrivit lui Casella, caracterul "nereligios" al PPI a fost motiv de neînțelegeri între acesta și ACI, deoarece concepeau diferit autonomia față de ierarhia ecleziastică 233: PPI dorea o distincție netă între planul politic și cel religios și din acest motiv a avut o concepție creștină asupra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a vieții, spune Lessing, "nu ne rămâne decât munca. Doar munca ne înviorează, ne bucură, ne face fericiți". Marea "taină" a celor vârstnici este că "se schimbă trupul, dar tu nu te schimbi de fapt câtuși de puțin". Desigur, aici, nereligioasa și pragmatica Doris Lessing se gândește fără îndoială (și cât se poate de sentimental) la suflet. Avem și o declarație a autoarei de ultimă oră, care dă semne de tristețe, de oboseală: Ești mereu mai sceptic, totul e din ce în ce mai enigmatic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În Selva Litana, rezistând ani la rând În Galia Împotriva regiunilor romane. Aceste capacități militare clare au oferit justificarea pentru impresia generală de barbarie, după cum măcelurile pline de cruzime care le Însoțeau inevitabil au dus la acuzarea celților de comportament nereligios și inuman. În general, opinia publică vedea În celți expresia a tot ceea ce era negativ, crud, barbar, necivilizat, chiar neghiob, irațional, animalic adesea, aceste judecăți se reduceau la prezentarea anumitor obiceiuri analizate Într-un mod complet scos din contextul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]