415 matches
-
Sunt, Doamne, încă multe neîmpăcate mame Gata să-și dea ofranda de sânge de fecior, Tu doar le-alină plânsul și trece-le prin vame De dor și de durere când fiii dragi le mor! Sunt, Doamne, încă mulți și nesătui dușmani Gata să surpe malul cu patrie cu tot, Tu doar le-adu aminte că râvna le e-n van Și Țara să ne-o fure cu noi cu tot nu pot! Sunt, Doamne, încă oameni ce se trag din
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un laitmotiv, și care e repetată cu o frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un laitmotiv, și care e repetată cu o frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
fac decât să vegeteze și din timp în timp să se balige. Omul nu este dator să împlinească ceva mai mult? Înseamnă asta o viață trăită și împlinită în sensul bun al cuvântului? O viață trăită numai pentru pântecele veșnic nesătul? Dacă da, celelalte întrebări devin inutile. Dacă nu, unde am greșit oare?! Referință Bibliografică: Ce-mi doresc eu oare? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei opac și cenușiu zdrențuie faldurile nesfârșite ale zării și prin vadurile proaspăt
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
Ghiocel încă nu-și revenise și nu se ridicase. Avea vânătăi la ochi, iar din nas îi tot curgea sânge. Împărăteasa îl privea furioasă: - Așa va să zică! Astea sunt planurile dușmancei mele și ale amantului ei! Hm! O stricată!... Și o nesătulă! Nu-i ajung bărbații și își transformă lacrimile în amanți. Așa ceva nu mi-am închipuit! Depravata!... Ei, lasă, că mă răzbun eu,... chiar cu lacrimile dumneaei! Și surâse răutăcios, schimbând tactica față de prizonier. Scoase o batistă, se apropie de Ghiocel
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
cu odihna, În ritmuri sacadate se trec zorii; Năvală, contopire și-apoi tihna Pudorii scrise-n roșii obrăjorii. Te-ntinzi alene, e deja amiază Și-s mai boțite albele-așternuturi, Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-așează, Și ele, nesătule, noi săruturi. 29.08.2012 *** Imagine: held by nothing by damnengine Referință Bibliografică: Fără trupu-ți leneș / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
FĂRĂ TRUPU-ŢI LENEŞ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365396_a_366725]
-
Îi sânt copii Și au inima curată. Dar era să mă-ndoiesc Și să-mi poticnească pașii Cum priveam la fericirea-n Care huzuresc trufașii. De nimic nu-s tulburați Nu au parte de durere Trupul lor este un vas Nesătul de toate cele. Mândria li-i ca o salbă Asuprirea haină rece Au în toate prisosință Până moartea îi petrece. Râd de tot ce este sfânt Blasfemie li-i cuvântul Limba-i plină de venin A înveninat pământul. Cei orbiți
PSALMUL 73 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365221_a_366550]
-
din astru vă e catastrofă? Greșeală! Nimic nu este ceea ce pare. Doar veșnicia știe, păstrează treze, umbrele îmbrățișate indestructibil, unindu-le... HÂRJOANA CU MINE mi-e necunoscută, m-am obișnuit să fiu stârnită spre fețe triste, sărace, stinse sau vesele, nesătule de râs în petrecerea sărbătorilor. Alergarea mea înspre ele nu se pune, intențiile bune fac bradul verde, împodobit, dăruit. Un pui de viforniță, o buclă și-o întoarcere pe dos, o întindere la perete cu brațele întinse, țepene ca ale
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
mai repede decât corpul, încât pe la vârsta de un an câinele avea ditamai codoiul încovrigat în sus și cu părul lung ce fâlfâia când dădea din el sau când bătea vântul. Nu am văzut în viața mea un câine mai nesătul, mai hoț, mai obraznic și mai rău, ca Floricel. În primul rând, atunci când se bucura că mă vede sau când mă jucam cu el, sărea tot timpul pe mine și mă umplea din cap până-n picioare de bale și de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
umplea din cap până-n picioare de bale și de noroi, dacă vremea era urâtă. Tot așa, dacă ieșeam să-i dau mâncare, sărea pe mine și nici nu-mi dădeam seama când mi-o șterpelea din mână. Tot timpul era nesătul, ar fi fost în stare să mănânce până crăpa, dacă i s-ar fi dat. Cotarla se-nvățase să mănânce până și din trocul porcilor, era un scandal nemaipomenit în curte când le dădeam mâncare, îmi plăcea să-l văd
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
fi cuminte! Ei bine, atât de bine a prins greșeala asta de interpretare, încât și după finalizarea acțiunii, ce păruse că nu este permisă printru-un "da" spus cu gura deschisă, auzeam un permanent "nu, nu... nu", susurat printre buzele nesătule de săruturi, din ce in ce mai rar și fără viață, dar enorm de incitant. Atât de incitant și real, încât "nu" a continuat să se audă ușor, șoptit, drăgăstos și imperativ, în expresie completă: "nu, nu, nu înceta, te rog"! E posibil ca
DA ORI NU NE COMPLICĂ VIAŢA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366522_a_367851]
-
zestre. Din timpuri imemoriale, Când nu erau încă nici dacii, Ai fost călcată în picioare Și spoliată de toți dracii. Te-au cucerit pe rând romanii, Barbari, popoare migratoare, Slavii, bulgarii și avarii I-ai suportat având răbdare. Hulpavii și nesătuii turci Ne-au stors prin biruri și tribut. Hunii, austriecii, răii ruși, Care mai care de temut. Te-au chinuit toți cum au vrut, Fanaticii naziști și comuniștii, Și ai răbdat cum ai putut, Ai tolerat iredentiștii. Prin ciuma roșie
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
mireasă, tineri căsătoriți, gravidă, lehuză, divorțat sau divorțată, fostul, fosta, recăsătorit, mamă, tată, părinți, biologici sau adoptivi, babaci, moșneag, ghijog, hodorog, babă, cotoroanță, bunei, bunici, trecător, pasager, călător, concurent, aspirant, holtei, star, divă, domn, doamnă, țață, curvă, frigidă, narcisist, narcisistă, nesătulă, voiajor, câștigător, pierdant, cerșetor, găsitor, împricinat, cercetat, inculpat, vinovat, condamnat, deținut sau pușcăriaș, grațiat, reabilitat, pensionar, bolnav, pacient, muribund, văduv, văduvă și câte și mai câte... cadavru, răposat... Aleluia, Doamne, ferește! Referință Bibliografică: Aleluia, Doamne, ferește! George Safir : Confluențe Literare
ALELUIA, DOAMNE, FEREŞTE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366228_a_367557]
-
a scurmat nicicând rugina În sufletul ce ne-a fost dat, E plină lumea de lumina Din aurul din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „ Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351834_a_353163]
-
încă ceva timp la scara devenirilor geomorfologice ale scoarței terestre. Porțile la intrarea limuzinelor se deschid sau se închid comandate de la sute de metri, greu găsești exact momentul de a te cățăra pe ceva pentru a arunca o privire „indiscretă” nesătulei dar bănuitei lor turpitudini, nu poți nici să stai să aștepți pentru că vigilența turnurilor de pază este mereu la post și-un fluierici sau o voce în megafon îți amintește că ești în apropierea unei proprietăți private și ca atare
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
sfruntare și batjocură, de “vendetă etnică”, venetică !?”, dau din cap și nu mai adaug nimic lăsându-l să-și continue “compoziția”, furat de elocința expunerii sistematizate a ideilor, începuse să roadă “invidia” în mine, să muște “hălci” mari cu “lăcomia nesătulului” care ar fi dorit să nu se mai termine povestea, o viziune nerăutăcioasă pe care o bănuiți și tratați ca atare, pentru că nu puteam să nu-mi “trădez” admirația ca atare ... “ ... vine tăvălugul războiului nostru civil de pe vremea lui Lincoln
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
dă bețivi nenorociți care distrugeți viețile femeilor cinstite cu apucăturile voastre, că mi-ați băut și vișinata aia de-o țineam pentru împărtășanie să nu mă ia cu rău dă la lingurică de foame, fire-a-ți ai dreacu’ dă nesătui, cu tot neamu’ vostru dă nespălați!” Orațiile distinsei doamne avură efecte multiple asupra întregului numit Aristide. Prima a fost că și-a revenit din comă ceva mai repede decât dacă ar fi fost sub efectul unui duș spre exemplu, apoi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ADN pleca, picătură cu picătură, pentru a salva o lume pierdută undeva în negura cosmosului. Cum însă și divinitățile au resurse limitate, după un timp Trică spuse cu glas cam pierit care parcă nici nu era al lui: - Gata, fă, nesătulelor, că mă omorâți și rămâneți dracu’ de căruță cu toată tehnica voastră! Zânele piuiră din nou, parcă puțin bosumflate, dar vorbele divinului nu puteau fi încălcate. Cu priviri triste se îndepărtară ușor și spuseră: - Stăpâne, ți-ai făcut datoria față de
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
care a învățat după Biblie patru limbi, dintre care una i-a și salvat viața, în timpul războiului. Eram însă seraliști și trebuia să suportam și astfel de profesori „intelectuali”, criminali notorii de neam pentru instaurarea comunismului, iar după instaurare, veșnic nesătui, indiferent cât de mari le-ar fi fost pensiile sau salariile... * (Menționez că pe Ștefan l-am cules de pe plaja Tel Aviv-ului, unde dormea, pe lângă un restaurant, și l-am luat cu mine la lucru, la Kibuț, deși nu știa
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
spre necunoscut! Până la împărăția cea de dincolo de stele, Vreau să văd ce mă-nconjoară, fiindcă AI trudit la ele!. AI împodobit pământul cu de toate pentru noi Noi, ÎȚI căutăm Cuvântul, împărțim Viața-n DOI, Adunăm din zori în seară, nesătui și duși pe gânduri, Până ce ne iei la Tine, înveliți în patru scânduri!!. . . =Detroit - Michigan - USA = Amintiri și gânduri, topite în rânduri ... Patronul dădea la prânz o salată cu tot același fel de aripioare prăjite în ulei rânced și o
DRUMUL ROBILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346550_a_347879]
-
reale, evidente ( dar și de la unele ascunse în intimitatea dumneavoastră): ce nu vă place la Zoltan Terner ? Zoltan TERNER: Ce să spun despre mine, acela pe care nu îl plac?! Că îl cam detest. Există și un Zoltan Terner mereu nesătul de hrană mintală... Roni CĂCIULARU: Asta sună mai mult a laudă. Zoltan TERNER: Ai dreptate. Așa-i cum zici! De-aia nu-l pot suferi. Cade în prostească fudulie. E voinic la proiecte și trândav la fapte, se complace în
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
sunt prăpăstios, închipui scenarii peste scenarii, sunt de-adreptul bolnav de „scenarită”. Merg până la ultimele consecințe ale unei temeri. Sunt perfecționist peste măsură. Sunt avid de toate cele nemateriale: ahtiat după idei și cuvinte, jinduitor de înțelesuri, hrăpăreț la frumusețe, veșnic nesătul de luminile neînțelegerii lumii. Am fost totuși - și am rămas! - un risipitor. Nu sunt parcimonios: urăsc zgârcenia, reticențele, măsura farmaceutică, rezervele și insinuările. Nu-mi plac oamenii prea moderați. Mă fascinează tot ce e nemăsurat. Măsurile mă lasă rece. Cred
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 357 din 23 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului în lacrimi porți glasul înfometat până au încărunțit toți ochii strânși în umeri de resturile timpului ca un veritabil îmblânzitor de litere tu vei întinde gura nesătulă de cuvinte mușcându-mă de viață să rămân cu oasele drepte de rădăcini în masa de lemn nealtoit din bucătaria care a dat naștere pereților hămesiți de culoarea scăpată-n obraji nu cred că o să-ți pese foarte mult dacă
CHINUL MESEI DIN PEREŢI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351032_a_352361]
-
Mai știi sărutul meu să-l aperi de-a valului sărată soartă? să-mbrățișezi cu ochii-ți umezi iubirea mea cu umbră moartă? Mai știi să-mi râzi nemărginirea cu-al vocii zâmbet rătăcit să-mi bucuri inima bătrână, cea nesătulă de iubit? Mai știi pădurii de mesteceni să îi redai înmugurirea s-o-nveți cu mâini catifelate să cânte-n frunza mea iubirea? Mai știi când noi eram ai noștri și lumea n-o vedeam în jur? Eu nu mai
MAI ȘTII? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352106_a_353435]