252 matches
-
unei puteri supranaturale, unde există un Dumnezeu prin care sufletul transcende peste generații. Dumnezeul lui Philon este imaterial, aflat în afara timpului și spațiului. El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate cuprinde, cuvintele nu ajung la perfecțiunea sa. Despre acest Dumnezeu Philon spunea că este imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există. Dacă nu îl vedem, el ne vede, soarele strălucește prin el
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
neatins cu simpla vedere la nivel: un superlativ absolut 66. E un alt fel de a spune că trecerea prin distanță presupune schimbarea, itineranța ori convertirea celui care poate și trebuie să se schimbe pentru a putea rămâne în Cel neschimbător 67. Un ultim văl așadar, neînchipuit, care - ascuns sub chip - dezvăluie lumea în transparența ei absolută, nelumească: o "fără de nume străvezime"68. Și atunci cum poate fi cunoscut cerul? Dacă sufletul e ultimul vizibil, ultimul chip al cerului în care
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 405). 53 CXCI (37) (1955), în op. cit., p. 289. 54 Soarele lăuntric este imaginea centrului supraființial care atrage la sine pe toate cele ce trebuie să se schimbe pentru a avea acces la cel neschimbător, la acest "rai de neclintită neființă" (Marea biruință, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 88). Precum binele plotinian, "trebuie, așadar, să rămână același, iar spre el să se întoarcă toate ființele, ca un cerc spre centrul din care pornesc toate razele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
67 În "substanța lui Dumnezeu care face lucruri schimbătoare fără să se schimbe ea însăși" (Sf. Augustin, De Trinitate, I, c). "Noi, cei care suntem schimbători, schimbați în mai bine - adaugă el -, suntem făcuți să participăm la Verbul care e neschimbător" (Epist. 140, 4, 12). 68 Pe munte (E), p. 193. 69 Cunoaștere (E); Tu (PD), Împărăteasă, iubirea (E); Iubire, înțelepciune fără sfârșit (PD), pp. 86, 303, 180, 316. Adică filosofie: "Înțelepciune a iubirii ce se află în slujba iubirii" (Emmanuel
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în succesiune și simultaneitate"80. Să ne amintim acum cuvintele lui Comte din Cours de philosophie positive: "Printr-o bine chibzuită îngemănare a teoriei cu observația, tindem să descoperim numai și numai legile care acționează asupra fenomenelor, adică relațiile lor neschimbătoare, conform succesiunii și asemănării"81. Tout se réduit toujours à lier, notează același Comte 82. Un alt pozitivist important, John Stuart Mill, se exprimă aproape în aceiași termeni: "Nu cunoaștem decât raporturi de succesiune sau similitudine a faptelor unele cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ontologică a lui Constantin Noica în raport cu ontologia tradițională, M. Flonta arată că din punctul de vedere al autorului Devenirii întru ființă ontologia tradițională s-a considerat pe sine "o cunoaștere cu valoare obiectivă a ființei, înțeleasă ca existență transcendentă, eternă, neschimbătoare, incoruptibilă, situată altundeva, adică dincolo de cele reale, de fenomene". 118 "Dacă ar fi mai multe existențe, ar trebui să se caște goluri între ele, dar golul e tot una cu non-existența", explică în spiritul eleaților M. Florian (Îndrumare în filozofie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cf. Kramer, From the Tableta, pp. 89 sq.; The Sumerians, pp. 117 sq. Termenul me a fost tradus prin "ființă" (Jacobsen), sau "putere divină" (Landsberger și Falkenstein) și a fost interpretat ca o "imanență divină, în materia moartă și vie, neschimbătoare, statornică, dar impersonală de care numai zeii dispun" (J. Van Dijk). 8 R. Jestin, op. Cit., p. 181. Vom avea ocazia să le vedem importanța, analizând sărbătoarea babiloniană akitu (§ 22). Scenariul comportă hieros gamos între două divinități patronatoare ale cetății, reprezentate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
constă în faptul că lumea finitului este marcată de norocul, de bucuria de a trăi, "care trăiește și își depășește în vibrație, în ardere, în intensități condiția îngrădirii în spațiu și durată". De cealaltă parte, ființele astrale au nemurirea, sunt neschimbătoare, dar nu cunosc fericirea pentru că "nu cunosc iubirea", nu cunosc "variata desfășurare de stări ale simțirii proprii sufletului omenesc". Eseistul își propune să urmărească astfel raportul dintre cele două spațialități umană și astrală în Luceafărul. Drama hyperionică rezultă din neputința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fapt căutarea, la Început instinctivă apoi tot mai conștientă, aproape programatică, un joc singuratec și genial, a acelei „forțe” ascunse a vieții, inaccesibilă nouă, umanilor, Prezentul care, cum o spuneam mai sus, este el Însuși un zeu, adică este fix, neschimbător, același și etern. (Am Înșirat dublete ale aceluiași adjectiv pentru a-i sublinia atributele.Ă Noi, modernii, i-am uitat pe zei sau i-am redus, printr-un uzual proces de generalizare și abstractizare, la Unul singur - sau la doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
oricum prea scumpă pentru a putea fi cumpărată în mod regulat. Nu este însă o traversare în van... După toate acestea, rămâne știința că traversarea poate fi făcută în siguranță doar cu ajutorul Sfinților, singurii noștri prieteni adevărați, a căror prietenie neschimbătoare și dragoste veșnică, dăruită oamenilor după pilda lui Dumnezeu, ne trece nevătămați, un Nil mereu mai învolburat, chiar și pe spinare de fiară. O traversare de pe malul Ierusalimului pământesc până pe malul Ierusalimului cel ceresc, o cărare pe valuri, un drum
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ființa divină. Dumnezeul creștin nu reprezintă doar un model sau reper valoric pentru ființa umană, ci este conceput ca fiind Unic, dar întreit în Persoane, sfânt, creator și stăpân al lumii, caracterizat ca existent prin sine, de natură spirituală, etern, neschimbător, atotprezent, atotputernic, atotbun, atotștiutor, drept, milostiv și iertător, iubitor. Astfel, sacrul cultivă și întreține cota cea mai înaltă a spiritualității creștine, sfințenia. Specificul noțiunii de sacru în creștinism este cuprins în termenul de „sfințenie”, un termen cu un pronunțat caracter
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
devenit ideologie, iar marxismul - un îndreptar pentru uzul celor care vor să schimbe lumea. Oblomov nu vrea să schimbe lumea. Problema lui e să-i facă față, să găsească mijlocul de a o suporta, de a identifica, în spațiul ei, neschimbătorul. Evident, Andrei Stolz e mai simpatic, mai „educativ“. Dar Oblomov moare cu ochii la orizont, că utând cerul stelelor fixe, în vreme ce Stolz sfârșește cântând (prost) la vioară, în salonul conjugal. O boală letală: vanitatea Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
totdeauna, căci viața nu stă pe loc și împrejurările sunt schimbătoare, dar de aici nu urmează că partidele și oamenii politici nu trebuie să aibă un ideal, care să dea culoare morală tuturor acțiunilor lor, idealul lor nu e încremenit, neschimbător, dar atât timp cât el justifică ființa lor, el nu trebuie înjosit. Și dacă astăzi luptele politice nu respectă normele morale, aceasta e o situație anormală și desigur trecătoare, spre fericirea statului și a demnității umane;“ O părere foarte răspândită , devenită aproape
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ieșit din arhivele vechi PC, nici cu comunismul imaginat de discursul tranziției. Memoriile individuale și colective păstrează imagini diferite, amintiri variate ale trecutului comunist. Aceste memorii se lovesc de viziunea comunismului prezentat ca o societate mereu identică cu ea insăși, neschimbătoare, un fel de mare lagăr de muncă forțată, unde singurul mod de a supraviețui era de a te preface că accepți regulile impuse. Aceste memorii rezistă într-adevăr la ideea larg împărtășită cu toată lumea în Europa Centrală și Orientală a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
modelul. O echipă de cosmologi din Marea Britanie, formată din Fred Hoyle (1915-2001), Thomas Gold (1920-2004) și Herman Bondi (1919-2005), a elaborat un model care părea să realizeze un compromis imposibil: descria un univers în expansiune care era și etern și neschimbător. Partizanii BB-ului făcuseră presupunerea că un univers în expansiune implica faptul că, în trecut, universul avea dimensiuni mai reduse, era mai dens și mai fierbinte, ceea ce ducea în mod logic la un moment al creației cu câteva miliarde de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
neschimbată, un univers care evolua în timp, dar în esență rămânea neschimbat. Un concept introdus de adepții modelului staționar îmbunătățit afirma că universul compensează expansiunea, încât, la scara întregului univers densitatea rămânea aceeași. Acest concept de univers în evoluție, dar neschimbător a devenit cunoscut sub numele de ”modelul stării staționare”. Pe scurt, dacă universul este infinit, dublându-și dimensiunea, el tot infinit rămâne și, în același timp, neschimbat, atât timp cât între galaxii este creată materie. Gold introduce așa numitul ”principiu cosmologic perfect
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
bărbatul ei. Dacă nu-mi spui care sunt dorințele tale, să le spun eu În locul tău? La auzul cuvintelor lui Tokichiro, Nene zâmbi și dădu din cap. Apoi, Își coborî repede privirea. — Dragoste a unui soț? — Nu... — Atunci, o dragoste neschimbătoare. — Da. — Să naști un copil sănătos? Nene tremura. Dacă ar fi aprinsă o lampă, s-ar fi văzut că fața ei se Înroșise precum cinabrul. În dimineața de după cele trei zile de petrecere, Tokichiro și soția lui Îmbrăcară kimonouri oficiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Acest atman, de la început e mereu acoperit de diverse pasiuni: iată de ce ființele (s.n.) n’ajung să-l vadă ”, iar premisa excursului de față este un citat din referitor la conștiință: “Treziți-o pas cu pas și pe măsură ce va “evolua”, neschimbătoare în esența sa, dar manifestându-se din ce în ce mai mult prin vehicule din ce în ce mai perfecte, veți vedea piatra transformându-se în plantă, planta în animal, animalul în om, omul în fire de înger, în Învățător, în Christos. Și sublima ierarhie se continuă dincolo de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
transformări. Dacă ar fi mai multe existențe, ar trebui să se caște goluri între ele, însă golul este totuna cu nonexistența (...). Avem dar o singură Existență, aceasta e adevărul suprem, ea umple totul, este nedivizibilă, căci diviziunea presupune golul, este neschimbătoare, pentru că schimbarea presupune și ea nonexistența, golul, trecerea de la un punct la altul prin vid"251. În efortul de susținere a acestei concepții metafizice, argumentele lui Zenon interveneau ca probe negative. Ele erau destinate să demonstreze că tezele despre pluralitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fusese „pătruns poate mai mult decât toți discipolii”. Prin Maiorescu s-a orientat spre Kant, Hegel, Schopenhauer, Vischer, pentru a ajunge la un sistem propriu ce preconiza purismul estetic absolut - un frumos în descendență ideală platoniciană -, „tot atât de universal și obiectiv, neschimbător și adevărat ca și adevărul”. În esență, un frumos „în afară de condițiile de timp, de spațiu și cauzalitate”, disociat cu grijă de orice alte impulsuri sau înrâuriri. Jaloanele sistemului său estetic le schițase la vârsta de douăzeci și șapte de ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cea a lui Carr, complexitatea sa fiind dată de cele trei niveluri ale construcției filosofice: Nivelul individual - natura umană este viciată, egoistă prin naștere, îndreptată către lupta pentru putere, caracterizată de o dorință nesățioasă de dominație (acel animus dominandi) și neschimbătoare. Acesta este omul „politic”. Însă el nu constituie decât o parte a omului „real”, care, în realitate este un composit de om politic, economic, religios, moral etc. Aceste carateristici ale naturii umane se grupează în cele trei dimensiuni fundamentale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Morgenthau în cele șase principii ale realismului pe care le formulează în lucrarea sa Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace: Politica (internațională) este guvernată de legi obiective ce se regăsesc în natura umană. Aceasta, susține Morgenthau, este neschimbătoare și orientată către câștigarea de putere și dominație asupra celorlalți. Pe baza acestor legi obiective ale politicii ce își au originea în natura umană este posibil să concepem o teorie rațională a politicii internaționale care să le reflecte fidel. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a întâmpinat încă de la început domeniul relațiilor internaționale, adesea încorporat ad-hoc în domenii mult mai cuprinzătoare precum științele politice, economia etc. În concluzie, realismul este o paradigmă conservatoare a relațiilor internaționale, ce are la bază o concepție a naturii umane neschimbătoare, dominată de voința de putere, de egoism și răutate. Ea este produsul încercărilor teoretice de a construi o teorie care să explice comportamentul statelor prin identificarea unor factori pereni, care se detașează de circumscrierile situaționale, și influențează comportamentul statelor în
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cărți ale marilor religii ale lumii sunt revelate, ele suferă de o dublă distilare. Mai întîi, au ajuns la noi printr-un profet-om; apoi, prin intermediul interpretărilor diferiților comentatori. În ele, nimic nu vine direct de la Dumnezeu... Numai Dumnezeu este neschimbător; și cum mesajul său este recepționat prin intermediul agentului uman, este întotdeauna pasibil de distorsionare în funcție de puritatea respectivului agent" (op. cit. p. 419). Singura carte care nu suferă astfel de "distilări" este Cartea Naturii, pe care Dumnezeu a scris-o direct, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]