774 matches
-
încheiate și semnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în vederea asigurării conformității contractelor cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 își produc efectele în conformitate cu termenii contractuali agreați între părți“, iar „actele adiționale nesemnate de către consumatori, considerate acceptate tacit până la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor produce efectele în conformitate cu termenii în care au fost formulate, cu excepția cazului în care consumatorul sau creditorul notifică cealaltă parte în
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010, legiuitorul nu a făcut altceva decât să dea eficiență opoziției formulate de una dintre părți, prin notificarea celeilalte că nu este de acord - din motive care țin de protecția consumatorului - cu actul adițional nesemnat, dar considerat acceptat tacit, repunând, astfel, părțile în termenul de a formula o opoziție reală, și nu una formală. Astfel, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2010, consumatorii care nu și-au
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
și/sau beneficiar, prima de garantare se restituie Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în contul din care a fost efectuată plata inițială. În această situație se reîntregește plafonul de garantare alocat cu valoarea garanției prevăzută în acordul de finanțare și garantare nesemnat. Articolul 5^2 (1) Garanțiile acordate în conformitate cu prevederile OUG nr. 7/2024, cu modificările și completările ulterioare, au următoarele caracteristici: a) sunt exprese, irevocabile și necondiționate și pot fi acordate și plătite numai instituțiilor de credit cu care FGCR a
ORDIN nr. 395 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289989]
-
și/sau beneficiar, prima de garantare se restituie Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în contul din care a fost efectuată plata inițială. În această situație se reîntregește plafonul de garantare alocat cu valoarea garanției prevăzută în acordul de finanțare și garantare nesemnat. (la 24-10-2024, Capitolul III , ANEXĂ a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDINUL nr. 395 din 22 octombrie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1069 din 24 octombrie 2024 ) Articolul 5^2 (1) Garanțiile acordate în conformitate cu prevederile
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
în dreptul de acces la instanță al părții aplicarea sancțiunii nulității cererii de apel în baza dispozițiilor 470 alin. (3), coroborat cu art. 196 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care apelantul, deși depusese o cerere de apel nesemnată, fiind citat cu mențiunea de a se prezenta în instanță pentru a semna cererea de apel, a complinit această absență prin depunerea taxei judiciare de timbru prin care a arătat că își însușește apelul formulat, fiind de netăgăduit că demersul
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CE FEL DE ANONIM ESTI? Autor: Gelu Arcadie Murariu Publicat în: Ediția nr. 38 din 07 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Ai scris vreodată o anonimă, ai fost tentat să trimiți un bilet nesemnat la amvonul bisericii, o notă informativă conducerii firmei pentru care lucrezi, predicatorului pentru a-i corecta teologia, ori comitetului spre a-i reproșa distribuirea ajutoarelor? ... Fără îndoială, faptele semnalate de tine erau prea strigătoare la cer, ca să nu pui lucrurile
CE FEL DE ANONIM ESTI? de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 38 din 07 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344906_a_346235]
-
Vișinul Alb trăiesc 683 locuitori. La forurile competente dar nu numai au sosit 683 denunțuri cu indicarea identității vecinului sub care se ascunde odiosul criminal Rudolf Zak. Inițial, aceste denunțuri au fost anonime, dar, după ce s-a precizat că documentele nesemnate nu sunt luate în evidență, la forurile competente dar nu numai au sosit 683 denunțuri semnate, denunțuri indicînd cu precizie identitatea vecinului sub care se ascunde odiosul criminal") și fiecare trebuie să dovedească faptul că nu el a comis faptele
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Vișinul Alb trăiesc 683 locuitori. La forurile competente dar nu numai au sosit 683 denunțuri cu indicarea identității vecinului sub care se ascunde odiosul criminal Rudolf Zak. Inițial, aceste denunțuri au fost anonime, dar, după ce s-a precizat că documentele nesemnate nu sunt luate în evidență, la forurile competente dar nu numai au sosit 683 denunțuri semnate, denunțuri indicând cu precizie identitatea vecinului sub care se ascunde odiosul criminal. Vișinienii albi sunt cunoscuți ca oameni din topor, nepregetând să-și apere
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
schimbarea întregii structuri a revistei și traducerea textului în cele 35 de limbi nu mai erau posibile. În tot cazul, conducerea revistei nu a dat urmare insistențelor Delegației permanente. A făcut, însă, o concesie. A acceptat ca la sfârșitul articolului, nesemnat până atunci, să se facă mențiunea "D'après une étude de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, professeur à l'Université de Bucarest". Mi s-a părut rezonabil, ca o soluție de compromis, mai ales că articolul era, în fapt, o sinteză a lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul și moartea, 1924), din Verlaine și din Hugo (1924). Recenziile la cărți și reviste sunt semnate de R. Vulpe și D. Iliescu. Două necrologuri - Vasile Pârvan (1927) și Ioan N. Român (1931) - apar nesemnate. Alți colaboratori: I. Cornea, I. Dumitrescu-Frasin, O. Tafrali. Î.H.
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
sa intereselor de partid. Cea mai fertilă perioadă de apariție, prin care revista își câștigă locul binemeritat în evoluția presei literare românești postbelice, rămâne aceea cuprinsă între anii 1966 și 1968, când la conducere se afla Ion Băieșu. Evident, articolul-program, nesemnat, din numărul inaugural nu putea evita limbajul șablon al ideologiei de partid, alături de afirmația „Aprindem astăzi o nouă făclie în concertul de lumini al culturii românești”, în text făcându-și loc și fraza: „Prin tot ce va întreprinde, «Amfiteatru» își
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
-se în tradiția lui Șerban Cioculescu și nu a lui G. Călinescu. Portretul se deduce din discursul biografic, în care viața se împletește foarte strâns cu opera. Sagacele cercetător umple mari lacune de istorie literară (ca de exemplu identificarea articolelor nesemnate ale lui Heliade), discută critic diversele ipoteze privind biografia, alcătuiește o adevărată monografie a „Curierului românesc”, cea mai importantă publicație condusă de „părintele literaturii române”, așa după cum rescrie și istoria revoluției de la 1848, a exilului și a anilor ce au
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
, revistă care a apărut la Focșani, într-un singur număr, la 15 aprilie 1937, redactor fiind Pavel Nedelcu. Subtitlul publicației este „Literatură și pamflet”, iar articolul-program, Precizări, nesemnat, pune problema raportului poet-critic în termeni ireconciliabili: „Tu nu numeri, de fapt, stelele în versurile tale [...] - ca un pezevenghiu cu ochelari să-ți dea nota 5 în literatură, pentru că nota 10 o poate primi numai dânsul.” Militând pentru o artă
ARC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285419_a_286748]
-
țară, despre hotărârile și faptele lor și despre portul, graiul și obiceiurile lor.” Scopurile inițial inocent-culturale se manifestă cu vremea tot mai estompat și apare o tot mai acută implicare politică. În numărul 14/1925 se publică primul articol amplu, nesemnat, despre A. C. Cuza și C. Stere, în perioada următoare comentariile despre conducătorii mișcării legionare devenind tot mai frecvente și fiind însoțite de multă iconografie. Aproape număr de număr sunt publicate poezii populare culese din Bucovina, dar și din alte părți
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
despre eseistica lui Emil Cioran sunt reproduse din „Revue des études roumaines” notele lui Manuel de Diéguez (L’Héritage de Pascal dans l’œuvre de Cioran). Un articol mai general, Culture de la liberté, semnat de Eugen Relgis, și un altul, nesemnat, dar aparținând lui Theodor Cazaban (PEN in Exile: Romanians) deschid orizontul problematicii acestui număr din A., alcătuit, se pare, de Theodor Cazaban. La celelalte rubrici se remarcă texte de Yasunari Kawabata și Witold Gombrowicz. Numărul 3-6 din 1963 ilustrează o
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole cari îmbrățișează trecutul și viața culturală a ținutului nostru. Nu vrem să facem regionalism exclusivist, căci vor fi
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
de bună calitate (portrete, desene, viniete) și coperta sunt realizate de Radu Anton Maier; sporadic, reproduceri după St. Eleutheriades, desene de Șt. Munteanu, fotografii de Dan Eremia Grigorescu, Aurelia Leicard ș.a. îmbogățesc ilustrația revistei. Un articol inaugural, Ce este „Apoziția”, nesemnat, dar aparținând, fără îndoială, lui George Ciorănescu, configurează profilul acestei publicații de cultură românească, care nu-și propune un program sau o direcție literară, nu-și pune problema „opțiunii sau adeziunii la una sau alta din școlile, tendințele și curentele
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
cronici, recenzii, semnale editoriale, bibliografii, toate orientate către fenomenul religios și contingențele acestuia. În numărul triplu 9-12 din 1944, o notița anunță stingerea din viața a scriitorului Liviu Rebreanu. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se remarcă un scurt articol, nesemnat, despre legăturile lui Eminescu cu Blajul. Ștefan Manciulea semnează un comentariu despre activitatea politică a lui Timotei Cipariu, iar Ioan Milea glosează asupra realismului în filosofia lui Ion Petrovici. Pe parcursul mai multor numere, Iosif E. Naghiu face cunoscute o serie
CULTURA CRESTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
spună răspicat durerile neamului, aspirațiile lui și să propagam unirea tuturor.” Este o publicație de tip magazin cultural, cuprinzând multe informații utile emigrației românești, știri culturale și texte din literatura clasică română (I.L. Caragiale în special). Articolele, în bună măsură nesemnate, sunt datorate, probabil, colectivului redacțional. Cei mai importanți colaboratori sunt Aron Cotruș, ale cărui versuri sunt tipărite întotdeauna pe prima pagină (Cel tare nu plânge, Haiduceasca ș.a.), Radu Gyr (Vânt de seară), Teodor Ioraș (Vine România, fragmente de proza din
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
, gazetă literară și politică apărută la Iași între 9 martie și 19 iunie 1861. Partea literară era redactată, după toate probabilitățile, de V. A. Urechia. Într-un articol nesemnat, intitulat Dacia, se expune programul literar al gazetei, pus în relație cu programul politic. Ideea centrală este aceea că lupta pentru impunerea unei limbi literare și a unei literaturi naționale nu se poate susține fără corelarea cu activitatea politică, al
DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286650_a_287979]
-
I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C. Dobrogeanu-Gherea, se abordează subiecte de istorie literară legate de V. Alecsandri și Eminescu. O recenzie elogioasă, nesemnată, despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare (în special
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
Dâmboviței către apa Oltului și romanul Doritorii nebuni, rămas neterminat, Radu Ionescu (semna Radion sau Quineva), balada Ursitorile, oda Străbunii, nuvela O zi de fericire. Sunt prezentate poezii de Gr. Alexandrescu și M. Zamphirescu. Apare romanul Don Juanii din București (nesemnat, atribuit ulterior lui Pantazi Ghica și deopotrivă lui Radu Ionescu), precedat de o scrisoare cu interesante considerații asupra genului. N. Filimon dă cronici la spectacolele de operă ale teatrului italian. Radu Ionescu, N. Strădescu și Pantazi Ghica susțin rubrica „Teatrul
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, între 15 octombrie 1938 și octombrie 1942, sub direcția lui Eugen Constant. Articolul-program (nesemnat) e o colecție de generalități puse sub „emblema sincerității”. Asumându-și o misiune istorică, revista, subintitulată „Literar. Critic. Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază
CONDEIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
se va tipări în 1865. Ziarul era redactat de C. A. Rosetti, Radu Ionescu (care semna Radion) și, probabil, de Eugeniu Carada. Se publicau și articole care figuraseră mai înainte în „Românul”, versuri de V. Alecsandri (de asemenea republicate), satire (nesemnate) de C. A. Rosetti, versuri de Andrei Mureșanu ș.a. Studiul intitulat Teatrul român analizează condițiile care au favorizat înființarea teatrului la București, rolul lui Ion Câmpineanu și Costache Caragiali, raporturile dintre dezvoltarea burgheziei și progresul teatrului. C. a fost, în
CONVENŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286400_a_287729]