1,175 matches
-
este dată cu încălcarea principiului legalității, întrucât avizul Consiliului Legislativ nu a fost solicitat înainte de adoptarea actului normativ, ci după adoptare, respectiv la data de 6.11.2020, iar avizul Consiliului Social și Economic nici nu a fost solicitat. Aceasta, cu nesocotirea art. 79 din Legea fundamentală, potrivit căruia Consiliul Legislativ este „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații“, precum și a art. 9 alin. (2) din Legea nr.
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
prin lege, ca act formal al Parlamentului (Decizia nr. 152 din 6.05.2020). Măsura purtării măștii afectează în sens negativ libertatea de mișcare și dreptul la viață intimă și privată, ba chiar dreptul la sănătate (cum e cazul reclamantului). În concluzie, nesocotirea dispozițiilor art. 53 coroborate cu cele ale art. 115 alin. (6) privind delegarea legislativă și ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, atrag neconstituționalitatea intrinsecă a dispozițiilor art. I pct. 1 din OUG nr.
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
3), din care rezultă că proiectele de legi și propunerile legislative trebuie dezbătute în mod real nu doar la prima Cameră sesizată, ci și în Camera decizională, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de față. Se arată că nesocotirea prevederilor regulamentare atrage implicit și încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 69 alin. (1) din Constituție, deoarece procedura aceasta forțată a împiedicat exercitarea corespunzătoare a mandatului reprezentativ de către parlamentarii care au participat la vot
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Susținerile autorilor sesizării nu argumentează un posibil viciu de neconstituționalitate, ci se constituie într-o simplă remarcă referitoare la caracterul generic și enunțiativ al textului de lege citat. Curtea observă însă că nu se poate desprinde din conținutul acestora vreo nesocotire a dispozițiilor constituționale referitoare la caracterul de stat de drept al statului român ori a celor care dispun cu privire la înfăptuirea justiției. ... 192. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific în cazul constatării
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
între actul normativ criticat și Legea nr. 36/1995 nu este realizată niciun fel de corelație în acord cu normele de tehnică legislativă. ... 12. În concluzie, Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 încalcă principiul constituțional al securității juridice, întrucât a fost emisă cu nesocotirea art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece operează modificări asupra unor norme de nivel superior (organic) prin norme de nivel inferior (ordinar). Or, potrivit Avizului nr. 264/2015 al Consiliului
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
nu își poate exercita dreptul de veto suspensiv sau, din contră, va putea uza de mai multe ori de acest drept cu privire la una și aceeași lege, dar cu conținut normativ diferit, după propria sa apreciere, ajungându-se la nesocotirea textului constituțional. Așadar, pronunțarea Parlamentului asupra legii, în limitele cererii de reexaminare, decurge din art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1) și art. 80 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă că art. 77 alin. (2) și
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
constituționale care vorbesc de partide reprezentate în Parlament»“. ... 15. Având în vedere argumentele expuse, autorul sesizării consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție cu privire la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, raportat la nesocotirea drepturilor grupului parlamentar al deputaților independenți, prevăzute conform Deciziei nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, Deciziei Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012, Deciziei nr. 85 din 13 februarie 2019, Deciziei nr. 261 din 5 mai 2022, precum și
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
admite posibilitatea liberei constituiri de noi grupuri parlamentare în jurul unor partide politice nou-înființate, neparticipante la alegeri sau care nu au întrunit condițiile de a accede în Parlament, echivalează cu înfrângerea exigențelor Legii fundamentale și valorilor democratice ale statului prin nesocotirea procesului electoral ce permite poporului, titular al suveranității naționale, să își aleagă organele reprezentative, prin care își exercită suveranitatea națională. ... 19. Biroul permanent al Camerei Deputaților mai arată că, din analiza prevederilor regulamentare și constituționale, rezultă că semnatarii sesizării de
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
prin care aceasta să poată fi sesizată, ci are obligația ca, prin mijloace legislative ori administrative, să permită, în mod real, accesul oricărei persoane la serviciile instanțelor. Așadar, susține Avocatul Poporului, orice condiționare a accesului liber la justiție reprezintă o nesocotire a acestui principiu constituțional fundamental și a unor standarde internaționale universale, în orice democrație reală. Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
2022, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 sau Decizia nr. 458 din 25 iunie 2020. Or, în cauza de față, relevanța constituțională decurge tocmai din nesocotirea unor obligații constituționale ce rezultă din dispozițiile art. 124 alin. (3), ale art. 132 alin. (1), ale art. 126 alin. (3) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 19. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. În acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
al Cartei Națiunilor Unite „pentru a salva generațiile viitoare de flagelul războiului“, mărturie a legăturii de neșters dintre Națiunile Unite și tragedia unică a celui de-Al Doilea Război Mondial, și preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, care afirmă că nesocotirea și disprețul față de drepturile omului au avut ca rezultat acte barbare care au revoltat conștiința omenirii, reafirmând Declarația Universală a Drepturilor Omului, care proclamă că oricine are dreptul la toate drepturile și libertățile prevăzute în aceasta, fără distincție de
DECLARAȚIE nr. 1 din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264557]
-
Consiliului Local al Orașului Teiuș, potrivit art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil. ... 22. Se apreciază că, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
materia transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică și de interdicția de a reglementa prin legi cu caracter individual, fiind adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și al Curții Constituționale. ... 29. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, obiecțiile de neconstituționalitate au fost comunicate președinților celor
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
a reținut că au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
nu instituie nicio discriminare între destinatarii normei juridice, aplicându-se în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza acesteia. Existența unor reglementări diferențiate sub aspectul normelor de procedură în funcție de categoriile profesionale cărora le sunt adresate nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că egalitatea nu înseamnă uniformitate, situațiilor diferite fiind firesc să le corespundă tratamente juridice diferite (a
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, Curtea reține că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului; în acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26, prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate sub aspectul normelor de procedură în funcție de specificul materiei reglementate nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. ... 20. Totodată, Curtea a reținut că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]
-
depășirea atribuțiilor puterii judecătorești; ... c) lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei; ... d) încălcarea autorității de lucru judecat; ... e) încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material; ... f) nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanțelor de control judiciar. ... (5) În Ghidul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor sunt prezentate exemple concrete vizând aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile în sensul alin. (4) . (6) Motivele imputabile sunt stabilite de
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
un avocat în tot cursul procesului penal, iar art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu este în contradicție cu acest text constituțional, ci stabilește că, în situația unei asistențe juridice neobligatorii, anularea actului efectuat cu nesocotirea textului constituțional este subsumată unor condiții (cele prevăzute de art. 282 din Codul de procedură penală). Apreciază că textul legal criticat dezvoltă principiul constituțional al dreptului la apărare și reglementează modalitatea de sancționare a nerespectării acestui drept. Există deci o
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
nu își poate exercita dreptul de veto suspensiv sau, din contră, va putea uza de mai multe ori de acest drept cu privire la una și aceeași lege, dar cu conținut normativ diferit, după propria sa apreciere, ajungându-se la nesocotirea textului constituțional. Așadar, pronunțarea Parlamentului asupra legii, în limitele cererii de reexaminare, decurge din art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1) și art. 80 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă că art. 77 alin. (2) și
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
de reflecție, iar Camera Deputaților Cameră decizională. În consecință, autoarea excepției susține că procedura legislativă a fost viciată, întrucât propunerea legislativă trebuia să fie supusă spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, Senatul fiind Camera decizională. Or, nesocotirea criteriilor de partajare a competențelor celor două Camere determină neconstituționalitatea legii astfel adoptate. Față de această situație, în raport cu dispozițiile art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituție, se solicită constatarea neconstituționalității procedurii legislative care a stat la baza
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
măsura în care tratamentul inegal aplicabil acestora se repercutează asupra cetățenilor (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 512 din 18 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1246 din 23 decembrie 2004). Translatând analiza posibilei nesocotiri a principiului egalității în fața legii la persoanele fizice sau juridice care cultivă plante energetice nonagricole, Curtea constată că în prezenta cauză nu se regăsește niciuna dintre situațiile de mai sus, prevederile legale criticate fiind deopotrivă aplicabile tuturor cultivatorilor aflați
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
prezenta cauză nu se regăsește niciuna dintre situațiile de mai sus, prevederile legale criticate fiind deopotrivă aplicabile tuturor cultivatorilor aflați în ipoteza normei criticate. ... 36. În ceea ce privește critica referitoare la faptul că legea în discuție nu prevede rațiunea nesocotirii art. 194 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene privind obligația statelor membre de a dezvolta energiile din surse regenerabile, cu consecința încălcării prevederilor art. 148 din Constituție, Curtea reține că, într-o jurisprudență constantă, a statuat că o pretinsă
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]