471 matches
-
Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu cer rutină și nu există un model anume de rezolvare a lor. Ele intervin în situații în care este imposibil sau mai puțin de dorit precizarea în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acestor decizii pot fi utilizate pe lângă tehnicile tradiționale (judecată, raționamente formale, creativitate, reguli empirice) și tehnicile moderne (tehnici euristice). footnote>). Sistemele de informare a top-managerilor (EIS) s-au dezvoltat la mijlocul anilor ’80 și servesc executivului în adoptarea deciziilor cu caracter nestructurat. Sistemul presupune o mare comunicare cu mediul exterior, fiind orientat mai mult spre fenomenele din exterior, dar face apel și la informațiile furnizate de celelalte sisteme. El oferă informații în momentul în care sunt solicitate (ad hoc) și se bazează
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
conducerii sunt în funcție de nivelul conducerii și de posibilitatea de structurare a situațiilor decizionale la care managerii trebuie să facă față. Spre exemplu, nivelul strategic cere rapoarte mai sumare, ad hoc, neprogramate și previzionale, ca și date externe pentru susținerea planificării nestructurate și a responsabilităților de conducere generală a activității. Nivelul operațional necesită rapoarte interne regulate, ce conțin date detaliate, actuale sau istorice pentru susținerea controlului structurat al operațiilor cotidiene. În procesul decizional este necesară atât gestionarea informațiilor istorice, cât și a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ele, cât de obiective, cât de reproductibile și cât de replicabile. Un alt set de întrebări se referă la cât de personală, autentică și contextuală ar trebui să fie căutarea datelor. Necesitatea alegerii (de exemplu, un chestionar versus un interviu nestructurat) nu dispare totuși odată cu această etapă. Așa cum am demonstrat, când se selectează niște date narative care urmează să fie studiate, analizarea lor poate fi mai cantitativă, așa cum am exemplificat deja în primele secțiuni ale capitolelor 6 și 7, sau în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
suntem totuși pregătiți. Definirea scenariilor • Scenariile nu sunt predicții. Mai degrabă sunt instrumente pentru organizarea percepțiilor cuiva despre evoluțiile din viitor relative la care urmează să fie luate decizii (Schwartz, 1996). • Scenariile sunt (...) un mijloc eficace de organizare a informațiilor nestructurate și nerelaționate, din domenii diverse cum ar fi cel economic, tehnologic, politic, societal sau al competițieiunele calitative, altele cantitativecare sunt transformate Într-un cadru util pentru emiterea de judecăți (Wack, 1985). • Scenariile suspendă neîncrederea noastră În multiplele forme pe care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
prezent, accentul s-a pus mai mult pe raportarea aspectelor legate de reducerea aprovizionării cu droguri și de aspectele legate de latura penală. Centrul de Statistică Medicală a înregistrat cazurile de tratamente legate de dependența de droguri, dar raportarea este nestructurată și nu oferă nici o analiză a situației. Nu există raportări oficiale privind numărul utilizatorilor de droguri și nici informații oficiale legate de comportamentele la risc ale acestora. Diverse evaluări și studii de comportament au fost făcute numai prin prisma riscurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evocă „metoda paranoic-critică” a lui Salvador Dalí. Literatura este respinsă ca instituție culturală osificată, întemeiată pe convenții și coduri, în timp ce poezia (așa cum o gândeau acești poeți-teoreticieni) ar fi o formă ideală de exprimare a libertății imaginarului. De aici, caracterul deschis, nestructurat, al poeziei suprarealiste, mereu „pe cale de a se face”, urmând traseele sinuoase ale unei cunoașteri relativizate, explodate chiar, prin descentrarea viziunii antropomorfice. Prelungindu-se câțiva ani după cel de-al doilea război mondial, suprarealismul românesc înregistrează ca un seismograf de
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
bătăilor inimii și respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc.). Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind o grilă de observație) sau nestructurată, în condiții naturale sau artificiale, transversală sau longitudinală (Gherguț, 2005). Această metodă are marele avantaj că este la îndemâna oricărui specialist și oferă posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul lor natural de manifestare, fie în situații de reproducere
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
glasul și mi-am stors creierii ca să mai găsesc niște adejective pozitive. Învățasem încă de la începutul carierei că industria cărții se dădea în vânt după adjectivele simandicoase. Un manuscris nu era bun sau rău, era exploziv / pătrunzător / unic sau era nestructurat / banal / derivativ - Sunt provocatoare, am concluzionat. Karen era un director artistic deosebit de talentat. Dar, judecând după plânsul înfundat care se auzise, în dimineața aia, din spatele ușii ei închise, am bănuit că Vivian o tratase cu duritate de curând. Eram absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
conduce la creșterea satisfacției în muncă, a atașamentului (commitment) față de organizație și a comportamentului cetățenesc în organizație; c) metodele de selecție cu o validitate predictivă ridicată nu sunt întotdeauna metodele percepute ca fiind corecte de către candidați; candidații consideră că interviurile nestructurate sunt mai corecte decât cele structurate, deși valoarea validității predictive indică contrariul (Cropanzano și Konovsky, 1995); d) creșterea mulțumirii față de sistemul de evaluare a performanței în muncă este posibilă dacă sunt respectate trei reguli: înregistrarea adecvată a informației, ascultarea celor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
substanță intercelulară, aflată în cantități diferite, funcție de tipul de țesut. În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos și sanguin. Țesutul conjunctiv este format din trei componente principale: celulele conjunctive, fibrele conjunctive și o substanță nestructurată, amorfă, numită substanță fundamentală. Țesutul conjunctiv osos este format din trei componente principale: celule, fibre și substanța fundamentală. Substanța fundamentală poartă numele de oseină, aceasta fiind constituită dintr-o mare cantitate de substanță minerală, sărurile anorganice de calciu fiind cele
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
a lui Mircea Eliade explică prezența echilibrată a principiului feminine și masculine în scenariile inițiatice. Existența percepției temporale este specifică modului propriu de existență al materiei structurate la nivele inferioare, supuse imperativului temporal al legii ciclului entropic. La nivelul materiei nestructurate, în haosul preformal nu poate fi concepută noțiunea de spațiu și timp, așa cum filosofa și Mihai Eminescu în Sărmanul Dionis („Nu există nici timp, nici spațiu”). De asemenea in textele citate de Mircea Eliade în Yoga nemurire și liberate se
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
revoluție s-ar fi calificat perfect pentru a descrie schimbările din anii ’90 în fostele societăți comuniste. Probabil însă că aura sa marxistă l-a făcut indezirabil. Schimbarea socială este o sintagmă des utilizată în sociologie, care se referă relativ nestructurat și lax la orice modificare în viața socială, mai profundă sau mai superficială, globală sau sectorială. Din cauza aplicării sale la o mulțime foarte variată de fenomene, este de înțeles că nu se califica pentru a desemna schimbările structurale profunde în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
generală aletranziției. Ei au împărtășit deci ideologia comună a tranziției. În contrast, populația s-a caracterizat printr-o atitudine ambiguă fațăde direcția tranziției: pe de o parte, o largă acceptare a ei; pe de altă parte, o anumită îndoială surdă, nestructurată ideologic, în legătură cu modul în care tranziția este realizată. Graficul 2.1. Dinamica estimării de către populație a direcției în care merg lucrurile în țara noastră. Restul până la 100% reprezintă „nu știu, nu pot aprecia”. Date comparabile există doar din 1995 (Barometrul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
conține: planul (lista de întrebări), agenda (lista persoanelor care trebuie intervievate, momentul și locul acestui proces), datele rezultate din interviu, pe baza cărora se elaborează un raport. Interviurile pot fi, din punctul de vedere al planurilor lor, de trei tipuri: nestructurate (fără a avea o ordine prestabilită a întrebărilor); semistructurate (întrebările sunt puse într-o ordine fixată, dar pot fi inserate și întrebări suplimentare pentru obținerea unor informații relevante); structurate (conțin un set de întrebări specifice, puse într-o ordine predeterminată
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care converg spre rezolvarea ei. Acest mod de abordare generală a formulării problemei, specific ADS, se referă la o gamă largă de probleme, de la cele de tip „hard” (bine definite sau structurate), până la cele de tip „soft” (slab definite sau nestructurate). Ambele abordări presupun că problemele pot fi supuse analizei, în sensul determinării celor mai eficiente căi pentru atingerea scopului dorit. Problema de rezolvat (problem solving) devine astfel o problemă de definire a obiectivului și de constituire a tuturor mijloacelor și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
se confruntă cu un scop și un set de mijloace sau căi, alternative, din care nici una nu apare imediat ca fiind cea mai potrivită. Obiectul de studiu al ADS îl constituie îndeosebi problemele de tip „soft” (slab structurate sau chiar nestructurate). Scopul analistului vizează îndeosebi compararea diverselor aspecte ale problemei-situație, mai mult decât construcția în sine și alegerea celei mai intens preferate alternative de către client. Aspectele relevante ale sistemului sunt bazate pe conceptul de definiție rădăcină, expresie a percepției sistemului, introdus
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
o modalitate modernă de analiză a sistemelor care, spre deosebire de celelalte metodologii inginerești bazate pe modele de optimizare, este orientată către modele/procese cu învățare și se recomandă în cazul problemelor slab structurate, pentru care nu se poate aplica optimizarea, sau nestructurate, în care se manifestă multiple variații structural funcționale ale parametrilor de stare. În abordările clasice ale sistemelor bine structurate este rezonabil să se dezvolte un model al unui anumit proces de producție și apoi să fie perfecționat și validat pe
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sale (figura 2.8). Primele două etape sunt abordate în paralel și au în vedere: cercetarea situației sistemului real; formularea structurată a problemelor identificate pentru a fi soluționate. Etapa 1. Cercetarea începe cu „fotografierea” situației existente a sistemului real (problema nestructurată) pentru a releva disfuncționalitățile și elementele care generează dificultăți în funcționarea acestuia, fără ca analistul să-și impună propriul punct de vedere asupra situației investigate. Apoi, se face o investigare detaliată a situației/problemelor pentru a evidenția factorii determinanți care influențează
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
să fie acestea, cât de obiective, cât de reproductibile și de replicabile. Un alt set de întrebări se referă la cât depersonală, autentică și contextuală ar trebui să fie căutarea datelor. Necesitatea alegerii (de exemplu, un chestionar versus un interviu nestructurat) nu dispare totuși odată cu această etapă. Așacum am demonstrat, când se selectează niște date narative care urmează să fie studiate, analizarea lor poate fi predominant cantitativă, așa cum am exemplificat deja în primele secțiuni ale capitolelor 6și7, sau în principal calitativă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și comisia de selecție. Întrevederea are o dublă finalitate: - să permită obținerea unei informări precise asupra ansamblului de caracteristici personale ale candidatului; - să permită candidatului cunoașterea concretă a specificului postului și condițiile executării sale. Formele întrevederii sunt: - puternic structurată; - semistructurată; - nestructurată. 9. Decizia finală de angajare. 10. Angajarea formală: angajatul reținut pentru post va primi o confirmare scrisă asupra deciziei luate, menționându-se și rațiunile care au stat la baza selecției. O importanță deosebită, după opinia noastră, ar trebui acordată, din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
incipiente se poate converti în zile de căutări și de eforturi mai târziu. De aceea, perioadele de criză, evenimente cu caracter atipic, solicită cadrului didactic nu numai promptitudine și rapiditate (ambele circumscrise eficienței), ci și variante rezolutive, de multe ori nestructurate, non-standard, în raport de analiza și diagnoza inițială. Numărul alternativelor pentru decizie e bine să fie multiplicat, durata luării deciziei foarte scurtă și neînsoțită de ezitări. La fel de dăunătoare sunt și inconsecvențele, marcate prin reveniri. În teza noastră de doctorat, Romiță
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
așa cum spuneam, că nu de puține ori ancheta și interviul apar ca o singură metodă, în cadrul căreia se disting diferite specii, în funcție de gradul de libertate permis în dirijarea discuției cu subiectul. Se vorbește, astfel, de exemplu, de interviu structurat, semistructurat, nestructurat etc. E clar că o astfel de poziție pune accent pe ancheta orală, neglijând complet sau minimalizând importanța și frecvența anchetelor realizate prin completarea chestionarului direct de către respondent, care sunt și ele forme de culegere a informației prin comunicare, ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și mai extinsă, Septimiu Chelcea (2004) se pare că abandonează poziția expusă mai sus, rezervând un capitol special pentru chestionar (folosind ca echivalent, în text, și termenul „anchetă”) și unul distinct pentru interviu, unde un spațiu larg este acordat interviului nestructurat. După părerea noastră, în clasificarea metodelor științelor socioumane care fac apel la schimbul de informații prin mijloace lingvistice cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]