466 matches
-
nu-i va lăsa să vadă țara pe care jurase părinților lor că le-o va da, țară în care curge lapte și miere. 7. În locul lor a ridicat pe copiii lor; și Iosua i-a tăiat împrejur, căci erau netăiați împrejur, pentru că nu-i tăiaseră împrejur pe drum. 8. După ce a isprăvit de tăiat împrejur pe tot poporul, au rămas pe loc în tabără pînă la vindecare. 9. Domnul a zis lui Iosua: "Astăzi am ridicat ocara Egiptului de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
spun ceva foarte urât, fiindcă apropierea lui, chiar la câțiva pereți distanță, mă aduce într-o stare de nervi de nedescris. M-am abținut strângând pur și simplu pumnii cât am putut de tare, noroc că nu mai aveam unghii netăiate. Nu-i bine să ți arăți slăbiciunile, în special de față cu oameni care țin cu dușmanul și în special față de femei care țin cu el. După ce-a ieșit Safta, am luat Vanity Fair în mână și am încercat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
uita urât la el dacă le va folosi după bunul său plac. Pagina de titlu a cărții nu avea nicio adresă, doar numele editurii, Priap, și numele - sau mai degrabă pseudonimul - traducătorului: Traducere din franceză de 'Alcibiade'. Paginile cărții erau netăiate. Însă el părea ciudat de nehotărât în a folosi cuțitul de tăiat hârtie. Totuși nu avea de-a face cu o carte ale cărei pagini trebuiau să fie tăiate datorită calităților sale. La o rată de mai puțin de două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de șaizeci și trei de ani, care plângea necontrolat la descoperirea plăcerii de care nu a știut să se bucure atâta amar de ani. Porfiri era așa de prins de acest deznodământ emoționant încât desfăcu și ultima pereche de pagini netăiate pentru a putea termina lectura. Paginile formau o deschizătură sugestivă pentru paginile pe care tocmai le devora. Ochii săi se opriră asupra unei foi de hârtie împăturite care fusese strecurată între cele două pagini și care era lipită de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
zeului tatălui nostru, a zis el, provocându-l pe Iacob să-l contrazică. Vocile li s-au ridicat și frații mei și-au aruncat priviri necruțătoare la lumina lămpilor, dar Iacob nu și-a dat gândurile la iveală. - Acel câine netăiat împrejur îmi violează sora în fiecare zi, a tunat Simon. Eu am să permit pângărirea singurei noastre surori, unica fiică a mamei mele? La asta, Iosif a luat o față neîncrezătoare și i-a spus lui Ruben pe jumătate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Cel ce sunt” (Ieș. 3,14). Tautologia ultimei sentințe reprezintă refuzul apofatic al oricărei definiri a Dumnezeirii, dar și o invitație la recunoașterea Cuvântului din lucrările Sale mântuitoare. Este ceea ce au făcut apostolii Bisericii în fața celor „tari în cerbice și netăiați împrejur la inimă și la urechi” (Fapte 7,51). Primindu-L pe Hristos, apostolii căutau recolta tuturor semințelor semănate în pământul făgăduinței. „Căci toate câte s-au scris mai înainte, s-au scris spre învățătura noastră, ca prin răbdarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
părțile tăiate ale copacilor. Dacă rădăcina mai e în pământ, pot să-ți spun ce copaci au fost. Aici, pe Moșilor Vechi, erau castani. Și pot să-ți descriu cum arătau casele rase acum din temelii. Cum arăta lumea nestricată, netăiată, nedărâmată... — Auzi, da’... Costică se opri o clipă, privi în jur, stânjenit, și se apropie de căruțul băiatului. Întrebă, aproape pe mutește : — Piciorul meu... celălalt... poți să-l vezi ? — Când stai nemișcat și nu țopăi, da. — Piciorul meu ? bâigui Costică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de fulger sau doborât de vânt, își inventară regula celor o sută de frunze. Așa își numiră jocul. Punctul de plecare era primul castan din fața Gării. Puteai să alegi ce trotuar vrei, dar cel din stânga era mai avantajos, căci mergea, netăiat de vreo stradă, până la dughenele de pe Strada Mare, ceea ce însemna, deja, cam jumătatea drumului. Nu conta cine ajunge primul, important era să ajungi cât mai departe. Cel care participa la joc trebuia să culeagă mai întâi o sută de frunze
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Teșu, „Experierea luminii dumnezeiești la Sfântul Simeon Noul Teolog, Analele științifice ale Universității <<Al.I. Cuza>>, Iași, Teologie, tom IX, 2004, p. 150. footnote>. Dumnezeu este lumină supraființială: Lumină este Tatăl, lumină este Fiul, lumină Duhul Sfânt, o lumină atemporală, netăiată, necontopită, necreată, nemărginită, nelipsită de nimic, nevăzută, ca una ce este și se înțelege în afară de toate și mai presus de toate, pe care nimeni dintre oameni n-a putut vreodată să o vadă înainte de a se fi curățit, nici nu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
studiu de Ieromonah Alexander Golitzin, Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 323. footnote>. Lumina dumnezeiască este o lumină tri-ipostatică: lumină întreită în Una și Una în Trei; căci amândouă (și Unimea și Treimea) sunt o unică Lumină: Tată, Fiu și Duh, netăiată în Trei Persoane, unite fără contopire, prin firea dumnezeiască, ca și prin obârșie, slavă, putere și voință<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 12, p. 79. footnote>. Dumnezeu și cele din jurul Lui și cele care vin de la El și cele care
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
revelația felului în care profanul invadează și acoperă "sacrul", asemeni templelor budiste înghițite de jungla cambodgiană, asemeni oricărui templu părăsit devorat de buruieni, de șopârle și de straturile roșiatice ale pământului, care cresc ca părul unui mort, ca o unghie netăiată a naturii. Străbat drumul pe care-l făceam prin pădure între cabana 23, în care Noica a locuit între 1977 și 1983 (așadar în "perioada Jurnalului") ― astăzi pe locul ei se înalță un fel de buncăr al Băncii Naționale ― și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
practica samariteană insista ca acest rit să aibă loc neapărat în ziua a opta; împlinirea corectă și la timp a acestui rit era atât de importantă pentru ei, încât, uneori, în disputele lor cu evreii, îi numeau pe aceștia „cei netăiați împrejur”, adică „cei ce nu aparțin adevăratului Israel”1. În plus, samaritenii respectau cu strictețe tot ceea ce era scris în legea lui Moise, care reprezenta pentru ei singura Scriptură. Păstrau totuși, în tradiția lor, scrieri cu pasaje din Primii Profeți
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
femeia însărcinată s-a speriat de foc și în acel moment se prinde de față și dacă în acel moment cugetă la împrejurarea că este grea, apoi copilul nu va avea astfel de semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din frigare, că face copilul cu limba prinsă. Se crede că copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun beteșug, sau corporal, sau spiritual, adică trebuie să fie ori ciungi, gheboși, chiori etc., sau trebuie să fie slabi la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arată zăpadă. Vită Se crede că dacă sare vita care este a făta peste trunchiul sau penele de la lemnar*, apoi fătul se naște cu buricul prin mai și nu trăiește. Cînd vezi că moare o vită, să n-o lași netăiată, chiar dacă n-ai mîn ca-o, că-i păcat, și pentru ea cuțitul e ca lumînarea pentru om. Se crede că dacă cumpără cineva o vită pentru tăiat, acea vită apoi va fi cu noroc. Animale negre e bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o etapă existențială marcată de mari neliniști: "Soare,/ de tine mă leg/ cu gândul,/ cu pasul,/ cu panglicile roșii/ ale pălăriei de lumină.// De tine mă leg, pământule / animal cosmic cu blană albastră/ Cordonul ombilical dintre noi/ așa să rămână: netăiat.// De tine mă agăț, tinerețe/ În urma ta mă târăsc,/ în genunchi./ Din miracolul tău trimite-mi un braț,/ aruncă-mi un ram/ sau un lăstar/ o frunză măcar.// Vezi cum păsări negre/ deasupra mea se rotesc/ și mi se așază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Birkhead, The Tale of Terror.) În perioada interbelică, în Statele Unite ale Americii, încep să fie publicate, în paralel, romanele de groază de duzină, dar și așa-numitele horror pulps, publicații periodice ieftine, de cel puțin o sută douăzeci de pagini netăiate, oferind fiori de mucava oricărui doritor de senzații tari. Literatura de groază se desparte radical de literatura terorii, ultima continuând să supraviețuiască în proza canonică, cealaltă devenind deliciul absolut al maselor de adolescenți grăbiți să regăsească atmosfera de grotesc degajată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Straniul respinge și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă hanul familiar cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de sus. Căci oprirea pe calea virtuții este începutul păcatului, deoarece mintea se ocupă atunci pătimaș cu vreunul dintre lucrurile materiale care stau pe amândouă părțile drumului și face chipul și gândul cel curat, și tăiat împrejur al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat împrejur”<footnote Sf. Maxim
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
împrejur al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat împrejur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie. footnote>. Pe drumul virtuții, Hristos este lângă fiecare nevoitor, și fiind lângă fiecare, suferă cu fiecare, pe măsura suferinței fiecăruia. În viziunea Sfântului Grigorie, Hristos Se naște cu cel ce urcă drumul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
de pomană de la niște ciobani cărora le sfințise agheasmă la stâna din munte. Într-un ceas, coborând din deal și bolborosind rugăciunile panihidei când trecea prin Valea Voievozilor, „pentru ca Domnul Dumnezeu să-i pomenească pe voievozii acestei țări, tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele său, căci eu nevrednicul nu-i știu decât pe Mihai Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel netăiat, Radu Vodă cel Mare, Vladislav Vodă cel tăiat, fiul lui Dan cel netăiat, care mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prin Valea Voievozilor, „pentru ca Domnul Dumnezeu să-i pomenească pe voievozii acestei țări, tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele său, căci eu nevrednicul nu-i știu decât pe Mihai Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel netăiat, Radu Vodă cel Mare, Vladislav Vodă cel tăiat, fiul lui Dan cel netăiat, care mai avu un fiu pe Dan Vodă cel tăiat, pomenește-i, Doamne, la loc de odihnă, la loc de verdeață, de unde a fugit toată durerea și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele său, căci eu nevrednicul nu-i știu decât pe Mihai Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel netăiat, Radu Vodă cel Mare, Vladislav Vodă cel tăiat, fiul lui Dan cel netăiat, care mai avu un fiu pe Dan Vodă cel tăiat, pomenește-i, Doamne, la loc de odihnă, la loc de verdeață, de unde a fugit toată durerea și întristarea, iar pe mine păcătosul învrednicește-mă să pot ajunge la zidul plâns
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caracter. Și, dacă se poate, chiar puțin talent. Marii scriitori își deversează biografia în operă, dispersându-se în felul acesta de jurnal. Primul examen pentru un scriitor îl constituie cartea a doua. Cărțile au răbdare nebănuită. Unele așteaptă cu foile netăiate sute de ani. Artistul se află permanent în căutarea grăuntelui de nemurire. Formele clasice ale artei nu mai pot ilustra dinamicele frământări ale omului de astăzi. În lumea artei, tăcerea este un limbaj, nu un handicap. Ca să înțelegem arta nouă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ținea loc de bazar. Atunci m-am trezit ș-am fost așa de viu atins de acest vis încît l-am scris. M-am trezit citind un lung articol din "N[eue] f[reie] Presse" a cărui foi erau încă netăiate și cuprindea trei file, asupra împăcăciunei lui D [on] C[arlos] cu D[on] A[lfonso]. ["ZIUA DE 4/16 FEVR. 876... "] 1064 Ziua de 4/16 fevr. 876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dacă și ale mele sânt crăpate, pentru că ale lui, după ce că erau roșii, mai erau și foarte crăpate. Sigur din cauza vântului, ce mai, se vedea clar că doarme pe stradă. Mă fascinau unghiile lui, pentru că la o mână le avea lungi, netăiate, prelungind-o frumos, cu vinișoare subțiri sub epiderma fină, parcă tratată toată viața cu cremă, care lăsa să se vadă clar că nu muncise niciodată. La cealaltă, unghiile erau roase, probabil mâncate din rădăcină, pielea fiindu-i crăpată și trudită
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]