191 matches
-
clinică, morfologică și imunochimică bine conturată, ușor interpretabilă și măsurabilă prin mijloacele de care dispunem. Modelul promovează dezideratul ca boala să fie reproductibilă în proporția cifrei reprezentative, condiție esențială a tuturor modelelor experimentale de valoare științifică. E. Interacțiuni etiopatogenetice, anatomopatologice, neurofiziologice, clinice și terapeutice în SM Demielinizarea axonilor este leziunea anatomopatologică specifică în SM. Procesul de demielinizare a fost studiat în diferite etape a bolii mai ales pe modele experimentale. La bolnavii cu SM s-a constatat de multe ori că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ale bolii nu corespund de multe ori cu leziunile decelate cu ajutorul mijloacelor moderne de investigare (rezonanță magnetică nucleară) sau chiar cu leziunile demielinizante găsite la examenul anatomo-patologic al sistemului nervos central. CESARO și DEGOS (1991) descriu unele particularități anatomopatologice și neurofiziologice ale zonei atinse de boală din sistemul nervos central. Aceste particularități sunt răspunzătoare de unele manifestări ale bolii ca: formele clinice benigne, deși plăcile se pun în evidență doar în SNC sau forme clinice severe fără prea mari leziuni anatomo-patologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aplicate în orice parte a creierului aflat în legătură cu aria corticală, din care se culeg răspunsuri prin stimulare electrico-corticală directă sau prin stimulare antidromică a neuronilor corticofugali intră în același concept de potențiale, dar acestea sunt folosite mai ales în cercetările neurofiziologice experimentale. Din istoria neurofiziologiei rezultă că potențialele evocate au rămas pentru aproximativ 20 de ani o metodă foarte prețioasă pentru cercetarea experimentală, după care în mod progresiv, începând din 1948 au pătruns în neurofiziologia clinică, unde astăzi au devenit mijloace
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu succes semnificativ și ținând cont de natura aceste boli, acest fapt nu este surprinzător. Majoritatea autorilor susțin că la trecerea unui bolnav din grupa de SM probabilă sau posibilă în grupa celor cu diagnostic cert, trebuie folosite neapărat investigațiile neurofiziologice din care cele mai importante par a fi potențiale corticale evocate. d. Potențial Evocat Mototor (PEM) sau stimularea magnetică transcraniană (SMT) În ultima perioadă tot mai mulți cercetători și medici folosesc pentru diagnosticul SM, potențiale evocate motorii (PEM) sau stimularea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de către KURTZKE pe criterii exlusiv clinice este depășit, datorită apariției de noi investigații paraclinice în SM, care ușurează diagnosticul diferențial. Un progres în diagnosticul diferențial al SM sunt criteriile lui POSER (1983), care pe lângă simptomatologia clinică includ și investigații paraclinice neurofiziologice (potențialele evocate); examinările din lichidul cefalorahidian și sânge, tomografia computerizată și cea mai modernă, rezonanța magnetică nucleară a măduvei și creierului. În 2001, McDONALD și colab. au stabilit noi criterii de diagnostic al SM, descrise într-un capitol anterior. Considerăm
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ei de apariție: chiar din copilărie și pe parcursul Întregii existențe, creierul va Înmagazina durerea, dar și obiectele, situațiile, evenimentele care au expus organismul la riscuri lezionale. Ea constituie o experiență psihologică care nu poate fi explicată printr-o simplă schemă neurofiziologică. De la un subiect la altul, percepția variază În funcție de circumstanțe. În plus, durerea pune În joc o dialectică relațională Între „ a vedea „ și „ a Înțelege”. Durerea este senzația, emoția și este, de asemenea, limbajul și simbolul. Gardianul binevoitor al integrității individului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nondepolarizante În fibrele nervoase (cum este transportul axonal) care se pot constitui În transport suplimentar de informații (Wall, 1983). Deși pragul descărcărilor nociceptorului și pragul senzației de durere nu coincid de obicei, se poate deduce (dintr-o comparație a parametrilor neurofiziologici cu discriminarea senzorială la oameni și animale) că există o relație cauzală Între descărcările nociceptorului și durerea experimentală astfel: fie Între rata descărcărilor din nociceptori și intensitatea subiectivă a durerii, care cresc cu estimarea mărimii subiective, fie Între discriminarea intensității
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pe toate, cu specificația că psihismul uman pornește de la dimensiunea biologică și se prezintă ca o continuitate a psihismului biologic. Noțiunea de „minte” (mindă s-a impus mai recent, mai ales în cadrul cognitivismului filosofic (mind body problemă și al studiilor neurofiziologice privitoare la biologia conștiinței. Dar ea are o mare încărcătură de „impersonal”. Toate acestea fiind spuse, este evident că nu poate fi dată o definiție generală univocă sau una strict psihologică pentru persoana umană. Capitolul 2 PSIHOLOGIA PERSOANEI - CURENTE ȘI
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității, deschis mai multor conceptualizări. Millon recomandă să se folosească nu doar definiții operaționale, care vizează entități ce se cer măsurate, ci și „concepte deschise”. Persoana e concepută ca dezvoltându-se în stadii succesive pe fundalul maturării și dezvoltării biologice, neurofiziologice. După „stadiul potențialității”, caracterizat prin plăcere/durere, ar urma cel al aclimatizării ecologice - pasivitate versus modificare ecologică (activitateă - apoi cel al identității de sex puberale, cu polarizare între sine și altul, urmat de cel al raționării intelectuale (gândire/simțireă. Influențele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în dezvoltare și în ultimele decenii s-au cumulat deja o serie de doctrine, interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
joacă un rol major. Psihopatul primar ar avea disfuncții ale lobului frontal și e în mare măsură transmis genetic un temperament aparte, lipsit de reacții de frică și puțin influențabil prin educație, detenție și psihoterapie. El nu avea un echipament neurofiziologic destul de dezvoltat pentru a prelua cogniția socială bună, parentală și educațională, dar preia cu ușurință modele impulsive sau de indiferență afectivă. Sociopatul e mult mai frecvent. La acest nivel intervine responsabilitatea educativă a părinților pentru a nu evita transmiterea transgenerațională
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
iar KERNBERG (1970, 1989Ă comentează „narcisismul malign”. Narcisismul și paranoidia ajung să fie considerate de psihanaliști ca și caracteristici de bază a psihopatului, în cadrul unui spectru și a unui continuum. MELAY (1998Ă încearcă să coreleze studiile recente ce indică deficiențe neurofiziologice și cognitive la psihopat cu conceptele psihodinamice. Baza biologică ar perturba procesul de atașament ducând la identificări dificile și distorsionate. Nu se mai depășesc firesc etapele necesare, apare un deficit de Super-Ego și o predispoziție crescută la impulsivitate și agresivitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
specific să îl supună maturizării de-a lungul copilăriei. În mod accidental, studii ale acestei perioade cu privire la funcțiile formării imaginii pe retină au demonstrat că există un control central considerabil asupra impulsurilor aferente și că se poate oferi un mecanism neurofiziologic legat de „concentrarea” atenției, precum și noi tehnici de investigare a acestei probleme la animale. Miller observa că a învăța să acorzi atenție unor tipuri specifice de indicii poate fi baza unei distincții achiziționate, pe care Lawrence (1949, 1950, 1952) a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
subcapitol aparte oferă un periplu printre diferitele manifestări ale violenței totalitaritarismului din România comunistă. Tot ca o noutate apare și discutarea violenței din perspectiva comunității care conține familia și creează cadrul creșterii și dezvoltării copiilor. Capitolul cuprinde și o fundamentare neurofiziologică a efectelor nefaste ale violenței sau ale amenințării cu violența. Menționăm că prezentarea modului în care personalul de specialitate privește durerea invocată de pacienți are o importanță deosebită în economia acestei secvențe a lucrării, deoarece circuitele neuronale implicate în durerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un alt factor de risc: distorsionarea sensului conceptului de supervizare profesională. 1.10. Neurobiologia emoțiilor Construcția explicațiilor privind violența, trauma și reziliența are nevoie de un fundament în neurobiologie deoarece starea mentală a individului „se dezvoltă la interfața dintre procesele neurofiziologice și relațiile interpersonale”(Siegel, 1999, p. 21). Numeroase tulburări comportamentale ale copiilor au la bază evenimente traumatice petrecute în copilăria timpurie. Când avem de-a face cu diagnostice de ADHD, tulburări de atașament sau alte sindroame ale copiilor cu diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alcătuită din trăirile noastre emoționale. Cercetările recente plasează însă inteligență, procesele cognitive ce conlucrează în luare deciziilor, în plan secund față de emoție. Orice decizie, orice idee complexă au un suport emoțional. Recent, acest lucru a fost demonstrat în contextul proceselor neurofiziologice ale creierului. Alcătuirea creierului creează imaginea unui sistem „înspăimântător”de organizat (Perry, 1999). Vom face în continuare o descriere a organizării creierului. Structurile joase ale creierului sunt reprezentate de trunchiul cerebral, care are rolul de a media fluxul de energie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de protecție ies în avanscenă (datorită, de pildă, a unui mediu intrauterin neospitalier, chiar nociv), rezervele disponibile pentru a alimenta procesele de creștere scad draconic. Validarea funcționării intrauterine a memoriei, a dobândit noi argumente odată cu progresele înregistrate în descifrarea mecanismelor neurofiziologice implicate. Astfel, prin descoperirea neuropeptidelor și a aportului lor informațional major, concepția despre psihismul prenatal s-a scientizat suplimentar. Este vorba de acei aminoacizi ce orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tratează această problemă, dar și dincolo de tapajul elixirant pe care îl întreține media în jurul unui subiect atât de ușor vandabil, să trecem în revistă responsabil, onest și nepartizan, principalele explicații ale unui NDE, așa cum s-au distilat ele. Din perspectivă neurofiziologică, experiențele de moarte iminentă sunt considerate plăsmuiri halucinatorii ale unui creier aflat în avarie, când se produce o carență în oxigenarea creierului și/sau o creștere excesivă a concentrației bioxidului de carbon. Aceste supoziții au fost infirmate însă prin analizele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
el, nu e vorba despre o anumită chimie specială a momentului, care face ca o anumită persoană să fie mai rezilientă decât alta. Michael Rutter susține că potențialul genetic al persoanei de a răspunde la riscurile din mediu, precum și reacțiile neurofiziologice, în bună măsură prescrise genetic, la schimbările neașteptate și întâmplătoare din mediu, ar trebui mai mult studiate, ca fundamente ale rezilienței. Așadar „supraviețuitorii” ar avea o dotare genetică specială care-i face capabili să răspundă adecvat schimbărilor. Această idee este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
periferice - 60 13. Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice - 50 1.4.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE 1.4.6.1. ELECTROENCEFALOGRAFIE Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practice (100 ore) 1. Bazele neurofiziologice ale EEG 2. Tehnica generală EEG a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje) b. Aparat de înregistrare (sisteme de amplificare, masă de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj) c. Tehnici
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
evocate de trunchi cerebral (auditive) ... neuroanatomia analizatorului auditiv tehnică și metode de înregistrare analiza potențialului evocat acustic interpretarea anomaliilor PEA: patologia urechii interne patologia nervului acustic patologia trunchiului cerebral 1.4.6.3. Stimularea magnetică transcraniană (TMS) principii fizice și neurofiziologice aparatura utilizată semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC 1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circula��iei cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
i 18. electronistagmografie i 19. testul scaunului rotativ a 20. reflexe spinale (Unterberger, Romberg) i 21. posturografie a 22. cranio-corpografie a Videonistagmografie A d) FUNCȚIA NERVULUI FACIAL teste topodiagnostice: 23. de ex. testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian i teste neurofiziologice: 24. teste de stimulare nervoasă (MST, NMG, TFR, ...) a 25. electromiografie a e) INTERPRETARE IMAGISTICĂ: 26. radiografie, CT, RMN, angiografie i B. Tratament nechirurgical Tratament farmacologic și/sau reabilitare fizică: 27. infecția urechii i 28. hipoacuzie neurosenzorială i 29. tinitus i
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Stagiul de neurologie 1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică 2. Patologia pericarionului neuronal 3. Patologia fibrei nervoase periferice 4. Sindromul de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central 6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos 9. Sindroame diencefalice 10. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanței
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
este cazul, va fi explicată Agenției Naționale Sanitare Veterinare. Cand se selectează folosirea unui anumit tip de experiment se va ține seama și vor fi preferate experimentele care folosesc un număr minim de animale, cele care implică animale cu sensibilitate neurofiziologica scăzută, care provoacă cea mai slabă durere, suferință sau invaliditate și care conduc la rezultate satisfăcătoare. Experimentele pe animale sălbatice se vor efectua numai în condițiile prevăzute la art. 4. ... (4) Toate experimentele trebuie stabilite astfel încât să se evite chinuirea
ORDONANTA nr. 37 din 30 ianuarie 2002 (*actualizata*) pentru protectia animalelor utilizate în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185834_a_187163]
-
este cazul, va fi explicată Agenției Naționale Sanitare Veterinare. Cand se selectează folosirea unui anumit tip de experiment se va ține seama și vor fi preferate experimentele care folosesc un număr minim de animale, cele care implică animale cu sensibilitate neurofiziologica scăzută, care provoacă cea mai slabă durere, suferință sau invaliditate și care conduc la rezultate satisfăcătoare. Experimentele pe animale sălbatice se vor efectua numai în condițiile prevăzute la art. 4. ... (4) Toate experimentele trebuie stabilite astfel încât să se evite chinuirea
ORDONANTA nr. 37 din 30 ianuarie 2002 (*actualizată*) pentru protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185835_a_187164]